Page 35 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 35
Duminică 10 mnrtie 1968 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I
3
SPORT
aici n-am văzut un om în DISCIPLINA
Interpreţi străini despre cruntat şi asin e ceva". Prima etapă
Povestmdu i despre iude-
despre .o
tul Hunedooro.
menii de aici. filoaneln de
tinereţe care Io traversează a returului IN MUNCA
R O M Â N I A solistă s a entuziasmat, mi-a la fotbal
munca şi aspiraţiile, tînăra
luat stiloul din
mină şi a
scris un autograf. ma; He- (Urmare din pag. 1) exocule in modul cel mal co
In şose oroşe din ţară astăzi
preţilor str.olnl li s-o prezen te la nai cel puţin tot aşa „Ador tinereţea. Imi place grobă un fel de telegramă o sc reiau intreceiilc Campionatu rect.
tat cite un spectacol folclo de bine ca Ion Oprea al lot ce este tinăr şi, de cind prieteniei : „Pentru toţi as lui categoriei „A" la fotbal. Carenţe in respectarea dis
ric. Printre soliştii de muzică nostru. om păşit în România, totul cultătorii şi prietenii din Hu Primo etapă a returului progra pro modului in care se respectă ciplinei tehnologice se ohsprvă
populară era fi Ion Oprea, Şl Caterina Cosei li. renu este atit de proaspăt, oame nedoara. cu speranţa de a-i mează în Capitală un intere prescripţii lo procesului tehno şl la turnătoria II. Aici, spre
care cinta la nai în forma mita cintoreaţă italiană, este nii, viaţa lor, zimbetul lor, cunoaşte personal. Caterina logic arulă că acenslâ impor deosebire dc turnătoria |. preo
(Corespondenţă de Io tri ţia lui Victor Predescu. Inter o admiratoare o României. incit imî face impresia că am CaseHi". l-om mulţumit, ru sant cuplaj după următorul tantă rezervă Internă nu este cuparea pentru reducerea la
program : stadion „23 August"
misul nostru Io Braşov, Ll- pretarea sa l-o entuziasmat intrat in împărăţia linelor bu valoriliccită In potenţialul ei minimum a rebutului este con
VIU NICOLA), pe cîntăreţul francez, un pa In discuţia pe care om o- ne. De (a aeroport şi pinâ gind o să nu-şi uite promi (cu începere de Io oia 13,45): Di- maxim Dacă lurnnllşMl nu în tinuă. însă se menţin la un
siunea, 1
....Cu toate că nu am spus sionat al folclorului fi al in vut o, mi a declarat : nomo Bucureşti — Petrolul scris In cnpilolul lonlă rtrcln- nivel ridicat produsele de ca
lucru) acesta pe nici o sce strumentelor muzicale popu Ploieşti ; Steaua Bucureşti — solă cifra zero. in nltc sec litatea a N-a, ceea ce duce la
nă din lume, datorită felului lare. Defi a doua zl. dimi Dinamo Bacău. toare dc? muncă procentul pro necorelări intre realizările li-
cum om fost intimpinată de neaţa, trebuia să plece cu o- In ţară se vor disputa urmă duselor do cnlltnlcn a H-n si zire şi valorice, diminuînd ast
la sosirea In Bucureşti, peste v'onul, Hugues Aufray s-o I j ) <^71 T->- toarele meciuri : F.C Argeş — al rebuturilor este încă mnra. fel, în mod substanţial veni
tot In ţară, fi aici la Braşov, ambiţionat, a transcris totul Rapid Bucureşti ; Jiul Petro La turnătoria l procentul do turile uzinei. Neurmărirea a-
trebuie să vă spun câ vă pe note. a dlbăcit meşteşu şani — Universitatea Craiova, robul Hm producţia totală re lenlă a procesului dc lucru în
Iubesc...". Farul Constanţa — Steagul ro cepţionată în luna fcluuanr (oale fazele producţiei a făcut
gul şuieratului ciobănesc. Ion & şu Braşov ; U. T. Arad — Pro
Minunata apreciere din Oprea a rămas uimit cînd, £>( ' gresul Bucureşti ; Universitatea a c a reprezentat 5,54 la sulă. ca în luna (ebruaric producţia
partea unei mori cintăreţe in zorii zilei, ,.elevul'* său i-a [ t u 6f (X(^0Ci Cluj — A.S A. Tg. Mureş. Aici. procentul de rebut în loc rle calitatea a Il-a să reprezinte
contemporane, cum este A- cîntot la nai prima melodie. Tot astăzi se inaugurează şi să scadă, a crescut. Din aceas peste 21 la sulă, depăşind
mofio Rodrîguez. li mulţumim Hugues Aufray o pleca! în ' ' ( X 7 ' j~ /o u e p o * £ 4 campionatul de rezervctînercl tă cauză uretul de cost a fost chiar nivelul lunii ianuarie In
pentru declaraţie ca fl pen soţit de naiul şi cîntecul ro Cele două jocuri din Capitală iiir|rounal cu aproximativ cifre absolute s au realizat I 700
tru autograful pe care l-o mânesc, promiţînd că peste J L oi'’ r- ? se vor desfăşura astfel : Dina 40(1.OHO lei Deşi v-au întocmit tone linqotiere dc calitatea a
dedicat cu multa amabilita tot în lume nu se va mai mo — Petrolul Ploieşti (stadion (indice privind verificarea uli- If-a. Dacă s-nr fi luat toate
te cititorilor ziarului nostru despărţî de el, lor in semn .,23 August" — teren IV, ora Ininlui dc (ormaro la radia măsurile pentru ca această pro
De altă natură, dar Io fel de omagiu adus artei noas 10,30) ; Steaua — Dinamo Ba toare şi s-a stabilit ca de lie- ducţie să fie obţinută de cali
de impresionantă, este ţi tre Interpretative, o afirmat cău (stadion Ghencen, oia 10,30) care dată să se verifice mie tatea I, volumul valoric al pro
preţuirea pe care o manifes că se va întoarce în ţară /filo « Toate meciurile din ţoră vor zurile înainte ca nreslon să tio ducţiei globale ar li crescut
tat-o faţă de arta româneas pentru o da un nou recital, începe la ora 15,30 şi vor avea introduse în Inrma. să nu se cu aproximativ milioane lei,
că Hugues Aufroy După fie dor numai după ce va fl programate în deschidere întii- Iacă turnări fără întreruperi, Aşa cum am văzut, există
care seară de concurs, Inter convins că o învăţat să cîn- nirile dintre echipele de tine- din cauza unui slab control, la încă însemnate rezerve pentru
iet. uncie ooerolii acestea nu se folosirea judicioasă a timpu
respectă eu stricteţe, iar maiş
lui de lucru, pentru întărirea
(Agerpres)
trii, şefii de echipe rănim pa disciplinei în toate comparti
sivi Robului la cilindrii tur mentele de activitate.
naţi a reprezentat în luna fe unui studiu atent, să fie Iden
este ca. pe baza
Important
bruarie 1.14 la sută din produc
In învătămlntui Nu avem frun ţia recepţionată, deoarece Ion tificate tonte formele dc Irosire
a timpului
de lucru
şl înlă
taşi pe 1967 Mnnloanu, maistru Sabin Dan. turate prin măsuri concrete,
şrl dp echipă şi alţii nu se în
grijesc totdeauna ca operaţi care să vizeze flecare aspect
de partid de ia sate ile de formare si I urna re sn se şi loc de muncă Importante.
( d e la 1. T r a ş -
O R A Ş T I E
că ). L o n o i, la a t e l i e r u l r e
(Urmare din pag. 1) O rganizaţiile de partid de d a c t o r i (F . C. O r ă ş t i e ) n u a f r u n t a ş i l o r d e la n o i, ia r c e i d i n G e o a g i u . „ P r o b a b i l ia r ă ş i z e l e p e n t r u c ă l ă t o r i (n\ai
la sate vor trebui să acorde f o s t d e c l a r a t f r u n t a ş p e a n u l v i n o v a ţ i să f l c t r a ş i lo r ă s an u ita t'', a rousfafa/- cti r e a l e s in z i l e l e d c m i e r c u r i şi
şi coeziunii mişcării comuniste o deosebită atenţie închiderii 1967 n i c i u n s t r u n g a r . sSi a p u n d e r e . g r e t u n l o c a l n i c . Să f i e u n s t m h ă t ă , c i n d ta D e v a şi H ti-
ti c d o n r a c tir g ) s e t r a n s f o r m ă
iniei naţionale. învâţâm întului de partid. Ter c e a s t a n u p e n t r u că n u a Lapsus la p stts ? N u ! B o a la e c r o in a d e v ă r a t e c o l c t ă r i i . M u l
In discuţiile ce se organi minarea unui an de studiu v e m m u n c i t o r i h a r n i c i şi n ica D e a c e e a . 1p r e c o m a n t e b a g a j e c o n f i n , c o n t r a r
zează la cea de a doua con este pentru cursanţi un prilej d e s t o n i c i , c i d i n n e g l i j e n ţ a d ă m „ G l u t a r o m " , p e n t r u f l .C .M . ,152. a f i ş a t v i z i b i l fn
vorbire. este necesar să se de aprofundare şi sistemati m a i s t r u l u i c a r e n u a c a l c u l a t G E O A G 1 U ( d e la N. S l a n - r e î m p r o s p ă t a r e a m e m o r i e i . f i e c a r e a u t o b u z , diferite p ă
sublinieze faptul câ măsurile zare a cunoştinţelor dobindite. c o r e c t în lu n a i a n u a r i e 1967 c i u ). — h i l o c a l i t a t e e x i s t ă o s ă r i. v a r z ă m u r a t ă etr., c a r e
luate de conducerea partidului iar pentru organele şi organi r e a l i z ă r i l e s e c ţ i e i C o r e c t u r a c o f e t ă r i e . R i n e a p r o v i z i o n a t ă , p r o d u c o a t m o s f e r ă n e p l ă
şi statului nostru privind or zaţiile de partid o posibilita s-a f ă c u t m a i l i r z i u , c u a c o r ca p u n e la d i s p o z i ţ i a c u m „Coletărie“ c u t ă in autobuz.
can area adm inistraţi v-le ri- te in plus de a face aprecieri d u l p r e ş e d i n t e h t i c o m i t e t u l u i p ă r ă t o r i l o r , d e la b o m b o a n e
1 orialâ a României se înca asupra m odului în care s-a s i n d i c a t u l u i p e î n t r e p r i n d e r e p i u ă la c o n i a c , to t c e d o Întrebăm p c a c e a s t ă calc
drează organic în ansamblul desfăşurat învăţâm întul şi de (in l o c d e 111.7 la s u t ă s - a d e r e s c . A d i c ă n u c h i a r tot. Deva- * c o n d u c e r i l e a u l o g ă r i l o r r e s
rle măsuri pentru perfecţiona a trage concluzii necesare c o n t a t 110 la s u t ă ) , d a r s-a D in c o f e t ă r i e l i p s e s c p r ă j i p e c t i v e , cine. t r e b u i e să v e
rea continuă a conducerii vie pentru buna organizare a v ii „ u i t a t " să s e fa c ă m e n ţ i u n e a t u r i l e . p r o d u s e l e specifice Hunedoara şi g h e z e la r e s p e c t a r e a p r e v e
ţii economice şi sociale, câ ele torului an. Eficienţa muncii r e s p e c t i v ă şi f n p r o c e s u l v e r p e n t r u o a s t f e l d e u n i t a t e
izvorăsc din realităţile vieţii, acestora pe tărîm ideologic se b a l al g r u p e i s i n d i c a l e . R u c o m e r c i a l ă . E le s e l i v r e a z ă , d e r i l o r c u p r i n s e în h o t ă r l r e a
din spiritul ştiin ţific, gîndi- oglindeşte în maturizarea po g ă m p e a c e a s t ă c a l e p e t o d e d o u ă o r i p e s ă p t a m i n ă , retur e n u n ţ a t ă şi a fiş a tă în f i e c a r e
ren vie. creatoare a conduce litică a com uniştilor, în fo r v a r ă ş i i d e la C o n s i l i u l j u d e d e c ă t r e l a b o r a t o r u l d r c o f e a u t o b u z ? D e c c o r fi avind Fără cuvinte
rii partidului nostru, din preo marea trăsăturilor m oral-poli- ţ e a n H u n e d o a r a a l U . G S R . t ă r i e d i n O r ă ş t i e . D a r fn săn- a u t o b u z e l e p o r t b a g a j e d a c ă
cuparea sa continuă pentru tice care să determine un t a m i n a a c e a s t a Î n c ă nu s-rin H U N E D O A R A ( d e la G h . desen de M. HITCA
asigurarea unei dezvoltări as comportament înaintat în pro să f a c ă l u m i n ă In p r o b l e m a a d u s p r ă j i t u r i la c o f e t ă r i a G o s t i a n ) , U n e l e d i n a u t o b u - nu s c f o l o s e s c ?
cendente, m ultilaterale a fo r ducţie, în activitatea obşteas
ţelor de producţie şi relaţiilor că, In viaţa de zl cu zi. T ot
de producţie, a nivelului de odată, ele trebuie să constituie
tuturor P e e c r a n e
Irai al întregului popor. un prilej de mobilizare acti alte boli core pot semăno cu
Relevind scopul şi p rin c ip ii vă a com uniştilor, a astmul bronşic şl core şînt de-
le m ăsurilor adoptate, trebuie oamenilor muncii de la sate MEDICUL DESPRE: terminote de cu totul alte couze
sâ se evidenţieze faptul câ ele pentru îndeplinirea sarcinilor cerînd un altfel de tratament.
răspund unei cerinţe esenţiale ce le revin în campania agri Pentru descoperirea acestora
— apropierea conducerii cen colă de primăvară. „ AM ÎNTÎLNIT medicina posedă astăzi o se
trale de unităţile ele bază — Iată de ce la convorbirile rie întreagă de mijloace de la
oraşul şi comuna —, câ aceste recapitulative trebuie m obili Coaiele şi tratamentul borator, radiologice şl clinice
m ăsuri’ vor duce )a o valori zaţi toţi cursanţii, trebuie ŢIGANI FERICIT! care asigură un diagnostic pre
ficare mai deplină a resurse sprijin ite mai m ult acele cis.
lor materiale şi umane de ca cercuri şi cursuri unde în a
re dispun oraşele şi comunele cest an s-a constatat o frec CARE ESTE TRATAMENTUL ?
ţârii. venţă mai slabă şi o pa rtici astmului bronşic
Garanţia desfăşurării unor pare nesatisfâcâtoare la dis Ca multe alte suferinţe şi ast
convorbiri recapitulative, bo cuţii. Acolo unde, din diferite mul o fost tratat cu o multitu
gate in conţinut. în şp riţu l motive, cercurile au râinas fă dine de medicamente, unele cu
totul fanteziste,
doar
oiţele
ocumentelor elaborate de ră propagandist sau lector, or gate de locul de muncă şi a
..artidul nostru în ultim a pe ganizaţia de partid are dato Boala apare sub forma unor aspecte necunoscute, pacientul tunci noi vorbim de un ostm pro simptomatice, altele apllcote, în
trebuie să se adreseze medicu
ultimii oni, din ce în ce
mai
rioadă. reflectarea puternică ria să asigure conducerea con accese (crize), de obicei noc fesional ; adesea crizele apar
in discuţii a sarcinilor con vo rb irilo r recapitulative de că turne. manifestate prin oşo-zisa lui. Apelul la dilcrite tratamen numai primăvara sau toamna real şi eficace Medicina popu
te înainte de a se preciza un
lară a folosit cu succes o serie
d e ie din fiecare unitate, o tre cadre corespunzătoare. „sete de aer", senzaţie de sufo diagnostic, înainte ca medicul şi acest lucru este declanşat de de plante medicinale ca : lau
constituie pregătirea tem eini Desfăşurarea convorbirilor care, respiraţie grea, şuierătoa să cerceteze ce elemente au de alergeni specifici anotimpurilor rul, mătrăguna etc., sub forma
că a fiecărui propagandist, a recapitulative In învăţâm întul re ; şuier determinat de faptul terminat suferinţa, docă este — cum ar fi primăvara, polenul fumigaţiilor, pe core fe-o pre
fiecărui lector Zilele acestea de partid la sate, concluziile câ aerul nu poate să iasă din vorba de un astm bronşic şi co florilor Adesea ostmul este le-
Cabinetul judeţean rle partid ce se vor desprinde, vor ară plămîni prin bronşiile (canale re este tratamentul cei moi a- got de anumite culturi vegetale luat şi farmacia transformîndu-le
a organizat — pe centre — ta direcţiile spre care trebuie prin care circulă aerul), core se dccvat, por^e agrava boala cum este ostmul determinat de în ţigările antiastmatice. In tim
pregătirea propagandiştilor, a orientale in viito r eforturile strîmtează prlntrun spasm şi Precizarea diagnosticului şi pre ricin sau pulberi ca in industrio pul crizelor sau înaintea acce
lu ln ro r lectorilor care vor ca învăţăm intul de partid să prin îmbiborea cu apă o pere scrierea tratamentului de către bumbacului. Dar şi praful din selor se foloseşte efedrina, adre-
participa In închiderea Snvâ- se ridice la nivelul exigenţelor ţilor lor. Criza se sfirşeşte cu medic este necesara şi pentru gospodărie sau infecţiile respi nofina, omînofilina etc.
ţiim întnlni rle partid la sate. actuale. tuse umedă, astmatică, cu ex Dor un tratament corect tre
pectorase abundentă. Bolnavul faptul că in prezent există me ratorii cronice, ingeroreo anumi buie să înceapă cu desensibili
este deosebit de neliniştit, se dicamente caie dacă pet lace tor alimente (ouă, carne, peşte zarea, adică cu injectarea în
trezeşte din somn, deschide fe mult moi bine, dor aplicate gre etc,), sou administrarea anu doze lent crescînde a acelui o-
reastra in speranţa unei mai bu şit pot duce şi la rezultate ne mitor medicamente (aspirină, pi- lergen care o fost găsit vino
re ceraţii, toracele îşi măreşte gative ce ogroveoză suferinţa. romidon. emetină şl altele), sau vat, cu stabilirea unui anumit
volumul şi, de Io distanţă, se anumite iritaţii cutanate, pot regim de viaţă şi alimentotie,
Rareori existenţa unui grup tru libertate. Acţiunea este aud în timpul eforturilor pe ca CE Şl CINE PROVOACĂ determina şi declanşa crizele cu evitarea supărărilor şi emo
etnic a fost prezentată cu atî- condusă cu o inteligentă au re le face ca să respire, zgo BOALA ? de astm. ţiilor, cu tratarea tuturor foca
ta vigoare şi realism ca în fil toritate. Actorii rolurilor prin mote sub forma unor fluierături Firesc, ne vom întreba, de ce relor infeeţîoose. cu eliminarea
mul iugoslav .A m în lîlnit ţi cipale se contopesc admirabil şi sforăituri. Dncă Io începutul Pentru stabilirea cauzelor ast nu fac toţi oamenii atari tulbu fumatului, sou cu instituirea u
gani fe riciţi". O operă origi eu aceşti ţigani, croind o am bolii, între accese, suferindul se mului bronşic este nevoie să fa rări, dot fiind că toţi sîntem su nui tratament ontialergic, cu fo
nală, profund umană, de o bianţă de o perfectă omogeni simte bine şi medicul nu oflă cem un studiu foarte atent al puşi influenţei unuia sau altuia losirea hormonilor corticosupra-
mare sinceritate, o explozie de tate. pnrticipînrl ei in.şişi la ve nici un semn, cu vremea plă- condiţiilor de viaţă şi de muncă dintre olergene ? Pentru cr (şi renali şi aerosoli cu substanţe
tinereţe, forţă şi vigoare, un ridicitatea climatului. mînul şi bronşiile lui încep să ale suferindului, deoarece aceas acest lucru este valabil pentru mucof luidificante.
document de intensitate v i „Am întîlnit ţigani fericiţi", sufere. Se instalează un emf1- tă boală este determinată de toate bolile), în determinarea Dar tot acest ansamblu de
brantă asupra vieţii aspre a filmul Im Alexandur Retrovîr ;em. cu greutate In respiraţie substanţe, lic dinafară, fie din astmului bronşic intervine şi o mijloace care asociază o marc
ţiganilor, rexultinrl din sensi a fost încununai cu : „Marele care apare continuu, cu expi interiorul corpului nostru. Ase anumită sensibilitate individua eficacitate cu suficiente primej
bilitatea şi violenţa lor, din Premiu Special" — Cannes raţie prelungită, cu diminuarea menea substanţe, numite aler lă De altfel, adesea accesele dii, trebuie să fie corect aplicat,
limbo
dragostea lor nemărginită pen- 1907. „Premiul Uniunii Inter capacităţii dc muncă. ge ne (cuvintul vine din substanţe sînt declanşate de stări psiho- corect urmărit şi îmbinat, lucru
greacă şi înseamnă
naţionale a (,‘ritirii Cinemato Este însă bme să nu se ajun care provoacă o onumilă sen emoţionale ca : frico, neliniştea, care nu este posibil decit sub
acestea
deprimarea etc. Toate
grafice" — Cannc.s 1007 şi gă în acest stadiu. Aceasta nu sibilitate), trebuie stabilite din subliniază o dată moi mult ne îndrumarea strictă şi controlul
se poate evita dec’t prin pro-
Marele premiu .Arena de liloxie şi tratament corect de 'o timp, pentru că de acest lucru cesitatea unui consult medical medicului.
IUTREPRINOEREt DE CONSTRUCŢII CĂI FERATE TIMIŞOARA Aur — Poln 1007". Pc ecrane primele semne De aceea, in a- este legat şi tratamentul şi pre- atunci cind apar atari suferinţe. OVIDfU CONSTANTINESCU
le cinematografelor din jude
De altfel, apelul lo medic este
ţul nostru, film ul esle progra ceostă boală, core şi pentru intimpinarea unor noi accese. necesar şi pentru că există şi
mat începînrl de mîine. specialişti moi prezintă unele Uneori atari substanţe sini le Medic Emerit
Şantierul 31, Poduri, Timişoara,
DP str. I. Văcărescu nr. 39,
ANGAJEAZA: Transmisiune <le la OptfA Rnm3n!l :
. I.ilivcul'1 Hc JiiImmm Str.-Mis.A (premie^
ij] : 2'J.OO ItaHinjurnjil ; 2:1,fl* Din
dumneavoastră i ic41i,1 lui Sifumiliwl I nHiilS : Uvertu
ra ; Simfnuia » II-a ; 2.1,.S7 Concerl <le
mtiniro u5n,Tf4 ; 0 S5—1.00 Duleliu de
Jliri. Itulflin meteo-rulicr
un maistru constructor pentru lotul de po
duri C.F.R. Simerla, str. Victoriei nr. 29. ijilio ln in c ne I eon Cliapple (Canada) :
21 W Şlaffire ; 22.(10 Radiojurnal Spnvl TELEVIZIUNE
„Cel angajat va beneficia de permis C.F.R. Luni RADIO Buletin meteorologic : 22.20 Fornnt'X
Enricn l;ancioUi : 22,10 Mnment poetic
şi pentru familie". Condiţii de angajare con „D inam ica srcunil.V. Versuri «le Oi ni i -
trie Rachir.i : 22 31 Festivalul festivalu Duminica
form H.C.M. nr. 1061/1959. 11 martie rilo r de mnrică uţoarâ ; 23,35 M elodii Im uo rlîin t : Folo-Lti-
vejnir tinere . 24 (10 Ruletin de jfir i :
Informaţii suplimentare se pol lua zilnic la sediul l’ R O G R A M t;l. I : M urită 0. 05—3. flO Estrada nocturnă • Rnleli- 10 martie gojnn, Deva — Câlugâ-
ne de jlir i ji nielen-ruliere )a
orele
0,00 Ora cxaclS. Cum va li «remra.
lotului din Simeria între orele 7—15. SPECTACOLE ţi »ruj*liiâţ' ; S.2» Moment pnetie in IX 1. fio, 2,nn. 3,nn ţi 4,nti a itJ ii ? ; 9,03 Gimnastica dc în viora teni 5.
Ir r p r fî il de Matei /Alexandrii de
Teatrul N' Sţional .,1 L. Catagiate' : re ! 8.10 Pentru copii Film ul „R ifl, Execută artistic şi
8 30 I n m 'rrnfnn melorli.i piefeia'ă ; TROG RAM UL II : 8.OH CPnieeele. clovnul". R ililiolcca lui Ajcbîuţâ. W il- prompt, în studio sau la
o.nn Rni elin de Jlir i : ft.01 La inirrofnn. anotimpuri lor ; 3, 20 Mai mindrf, (ara bclni Teii : 1(1.flit Pentru tineret. In v i adresa clientului, in alb-
r i l i la Mur tu l rle artă ; 10 ,.10 Em isi
TF.LIUC - CHr.I,AR : Ma- melodia preferata : 9,70 Selee|iupi din noastră crejle — piojşram de eiuteie : unea pentru rate ; 13.15 Concert slm lo-
famnffju...", «pteiarnl Inklufir. g,i*{intil operei,» . A 'in iă lo ml dc pasări'1 pe 8.7(1 Ruletin de jlir i ; 8.35 Melodii nir : 13.15 Fotbal * Dinamo R u cu irjli negru sau color, orice
Zeller ;
dc AnmmMtil Hc iiplcre ji «(amuii *1 IM 09 Rodiio Pricii idei : 10,10 populare ; 5..111 Di n viaU 'Ic eoncert a — Petrolul. Steaua — Dinamo Racău fel de lucrări fotogra
Teatrului i lr Slat R.a i .i Mire. Revista lilerare rad • o : 10.'IU Clasici ai Canilalei : 9.'II) T rraur muzical ; 1(1,LUI fice ca : developări, re
muzicii rnralc. uimiîn e j'i : Dum itm k’ i luile'ni «le jtin ; 0 01 ..Poemul Calpa I rsnsmisiunc de la Stadionul „ 2.1 A u
patir.ă :
In
gust".
1.0(1 fl ii Ir t i n de ştiri ; II ,0( |ilo ," de Alexandru Pajcauu ; 10.;it| gie * Meciul dc liox : Careul ma produceri, m ăriri, nunţi,
Joc Lmiis —
emnnmită : I I, I .i
l'ortalu ul
A «ru 11 a(i «, veli recunoaşte — nînr.icj
Şantierul Eneryoconstrucţii Ban-Mintia Cmnira : II.-15 Sfjiul medicului : TM njoaiă ; 11,00 Rerital <le clavecin RaJpli Nunta Lcvifisky C riju ri. Spccta botezuri, aniversări, in-
King
17,15
(film ) ;
veseliei
CINEMA
m orm întâri etc., garan-
de
pe
traiea i
12,00 (In cintec si lin
nume
pentru jenla»! : O Tcntru noi în m.,-
darie ; ji-oiră a alimente In r in jnsp n- K irlpairicls : 11.15 Emisiune litera i', cnl mueical-cnrcgralic susţinut de tînd reuşita lucrărilor.
drap — melodii populare : 12.15 llule- nusrns : la niietOl<ni Rclav l'a n til- 1 * li Ansamhlul fnlclnrie al Slndicatclur din
Oradea ; 18,2(1 Tingram dc circ. Trans
* m i i o j tin de « 2 22 Succese ale muririi • Rehus literar ; 12.00 Hulelin de jtin
ujoare ; 12, Radiojurnal Rulelin Rulelin meteorologic ; 12,07 Varietăţi misiune rle la Kalow-icr : 18,50 Magarin
A o g a g e a z a s m e t l B a i ; LS DEVA : Am întîlni* (ija n i Ic ririli melenrolopir 12, V> Inlîlmre cu me)<> muncale ; 12.4.» Ginta GristnpKe : 11.0(1 I I I ; 19.50 Telejurnalul de seară ; 18.10 D e z iu a o n o m a s t i c a , u r ă r i
I
(einem alncraliil ..P atria11 *) : Marele m - dia populară ji i interpretul preferat : De toate pentru to(i ; 14.00 R adiojur Desene animale ; 20.00 Transmisiune «Ir d e bine şi f e l i c i t ă r i lui. I o
taman* (..A r* ia1) : SIMRRtA : Recom 12.10 Parada io olîsli lor ji a orrhe.U retor nal Spori Rulelin m elen-rnlier ; 14.01 la Festivalul inietna|iuna) de muzică n e l C a r a c o s t e a S e m n e a z ă
pensa ; HUN ED O AR A : Săritură iu iu de m uriră ujoa 11, 1 In jif te m \t RurSet de fior, — emisiune de eîntect nţiiaru Orajov — România ; 23.00 Tele F l o r i c i c a .
— Electricieni de întreţinere cu practică îndelungată pe şantier; • uncrîr (..Fiarăra") : O lume nehun.i. gări t r (emisiune pentru i.npii) : . Tn !< jocuri populare : I4.30 Concert «le jurnalul de nnaptr ş 2.1.15 1 elcsport ;
nebuna. nrSnna xrriile I si I) : Urnun- •■eslra Zamf i" de (rhenrcKr S'efan ; prim ; lă.oo Aru dm operete : lâ.l.î 2.1.111 fnrbiderra emisiunii.
— Lăcătuşi mecanic); (Stniul (..ro n ilrn rln ru l'1) ; ('•HEI.AR i IM S Mu» ic,a ijn n rl ; l.'.OH Rtileiin de Cîotâ Dan Spatarn. I.iilia Amlronescii,
Tenlm un pumn rle dolar* ; C A f.A N : jlir i Rulelin njfleo.rutier : l.ă.Pî Cin Serj.o Endrifn ji Slietla ; 16.(10 Meln- Pierdut cens „Doxa",
— Macaragii autorizaţi pentru maca fale turn; M artin snJdal : PETROŞANI : Căuta|i »-ce populare interpretate dr $»e/ania •li, populare c i Mana Rusii ji M arin
idolul (.,7 N n'rm K rlr") ; loreiruirr.T Stere. Aurel Gote şi Vnlrriu Ynrrant : Ivajcn r lti.1.1 Sfatul m edirului , Păs secundar central, carcasă
(..Rcpuhlira") : LUPP.NI : DragonUa n- I V (0 Am <1in upeirir interpretate de trarea ip ic n irj r, alimentelor în fnspo- our. Recompensă foarte
— DeservenţI pentru utilaje de construcţii; nri hlnndf („C u lin ral") : Nume slrăiu Calinei Ohrnrphiu ; 10 00 Karliujurnal. «laiic ; 10 20 Muncă njoarâ de Analul buno. Adresa fa agenţia
(„M uuritorese” ) ; VIM .CAN : F.irannnt Spori. Flufi'lin meteorologe : llî.i/i Cin A Hm, p I eu (I n r Şiliirennu ; Ui.1,1 Stu
— Sudori ; acriile I ,1 II ; U R IfA N I : Oglinda iu lărcti ,-n plaiurilor nuastre : Ui..11) Cu dioul lin jru lu i interpret : soprana Eu- V r e m e a de publicitate.
dona ftie : PAIMIŞENI : Tim idul : A- ordonate ale prndur(iei moderne : |f, VI f, ‘nia Moldoveanu ; 17.15 A m intiri, a-
— Tinichigii aulo ; N IN O A S A : Jandarmul la New Vnrk, ; Pentru prietenii muririi corale ; 18 fin minţi ri — inurică nţoarâ : 18.00 Suila
PETRI LA : SimJhad m arinarul; FONTA* Riiletii, de jliri ; IS 0." Crmiiea cciinn r>cn( rn v,olă <i pian de Constantin C.
Cine va deschide ii.ţa („M in e ru l") ; O- tiiuii ; l.l.l 'i Caleiilnscnp m,,ric.il : 18,1(1 Notlara : 11,10 Itinerar turistic româ
— G eam gii. PENTRU URM ĂTOARELE
RAŞTIF. : Capcana („P a tria 11) ; T riin - Oii/nnl ştiinţific : 18.Li Cînlu lo.ina nesc : 11,30 Nui înregistrări ale so Caut post doclilogrofă-
Salarizarea conform legilor in vigoare. mera din Cântar. (., 1-bc'ira1') ; GF.OA- Itailn ; 10.on Radiojşarela rlr scări, ; pranei Cornelia Gavrileieu ; 18.35 Ru- 2 Z IL E secretoro Petroşani. Cu
10 10 O melodic pe adresa «lunineavnas
G IU -R A I : S i-,n i f.\rc(i una ca a*U :
RRAD : V.rtr n r jr i m ifilci : GIŞJ'A- liă : 211.00 Rulelin .le Jt.ri ; 20.0A Ra Ictin ne jlir i. ; )9.0fl Album folcloric ; nosc perfect maşina. Pre
n \R Z A : SinCur pr lume : M AIT-G : di,’mac.irin spMiiiv : 20.17 Melodii ru- '0.30 Curs «Ie limba enjlerâ : 19.10 Vreme schimbătoare. cu cerul mai zentabilă. Relaţii Io agen
Moartea vine pc ploaie ; tl.l.\ : D ra .liănc>*i ; ?0.J(| Teatru radiofonic Pre N'naplr Konă, ropi, : „Nedumei ir i' po- mult arnpent. Izolat va ploua slah. ţie.
gostea cnea. miera îndoire eu moartea. Reportaj ve»te de M ,h:„ femăneanu : 20 00 V ini C nt i i vi t din vest. Temperatura u-
jur variabilă.