Page 36 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 10 mărita 1961
Expoziţie românească in Itafia
La Viena 0 analiză a
ROMA 9 — Corespondentul cest fel in Italia, care adăpos
Agerpres, N. Puicea, transmite: teşte pe o suprafaţă de peste
Pe frontispiciul unei clădiri mo> 100 de metri pătraţi unele din Adunare con situaţiei poli
dome din Milano a apărut o tre cele mai recente produse
nouă firmă : „Maşinexport — ale industriei de maşini din
Bucarest-Romama’V Această de Republica Socialistă România — sacrată luptei tice şi econo
numire individualizează
sediul
0 nouă serie de atacuri expoziţiei permanente de maşini- strunguri de diferite dimensiuni,
cu comanda program, maşini de
unelte româneşti, prima de a» alezat, freze şi altele. eroice a mice a Angliei
ale îorţelor patriotice antifasciştilor LONDRA 9 (Aqerpres). —
Spania La Londra a apărut broşura
Întitulată „Criză — răspunsul
SAIGON 9 (Agerpres). — sud-vest de Saigon. a fost VIENA 9 — Corespon com uniştilor", în care se la-
In /o rii zilei de simbâlă. supus unui bombardament dentul Aqerpres. P. Stăn-
(o.ţele patriotice au lansat cu mortiere. Pe*de altă par cescu, transmite : V ineri sea ce o analiză a situaţiei po
o nouă scrie de atacuri in te a fost bombardat un de Mişcarea universitară a ra a avut loc la Viena o litice si economice a Anqliei.
sînt arătate cauzele dificul
regiunea Saigouului şi a pozit de m uniţii la Tliavn mare adunare comemorativă
economice si se
tăţii
sale
Deltei flu viu lu i Mekon:. Chieu Hoa. in provincia orqanizată de C.C. al PC. preconizează căi pentru so
P atrioţii au pâlruns chiar Bien Hoa. In tot cui sul zilei luat amploare şi mai mare din Austria cu prilejul îm luţionarea acestor dificultăţi.
în oraşul Saigon — scrie de vineri au fost desfăşu p lin irii a 30 de ani de la John Gollan, secretar qcne-
au'eiUia France Prcsse — rate lupte grele in mai MADRID 9 | Aqerpres) — astlel împotriva inform aţiilor anexarea Austriei de către ral al P.C. din Marea Brita
alarmei un post (Ic poliţie, multe regiuni din Vietna După arestarea la Sevilia a tendenţioase privind activi Germania hitleristă nic, arată în paqinile broşu
situat in arondismentul al mul de sud. La numai trei opt studenţi care participaseră Cu acest prilej a fost e rii, că politica quvernului
R-!ea din cartierul C lioloi. kilom etri de baza america la o reuniune penlru coordo tatea universitară Rectorul a vocat eroismul luptă laburist serveşte interesele
De asemenea, patrioţii au nă de la Dong Ha. care a narea acţiunilor studenţeşti, liolâi it închiderea univer torilor din rezistentă îm marelui capital si încearcă
atacat im portante obiective fost supusă vineri unui pu mişcarea universitară spaniolă sităţii In toate facul potriva tiraniei naziste. să treacă povara crizei asu
şi instalaţii m ilitare la Nha ternic bombardament de a luat o amploare si mai ma tăţile şi şcolile tehnice Franz Marek, membru al pra oamenilor muncii Ma
Be. localitate situată )a a artilerie de către unităţile re La Sevilia. studenţii au Biroului Politic al C.C. al rele delicii al balanlei de
proxim ativ 10 kilom etri de patriotice, au avut lor lup ars numeroase exempla superioare din oraş au avut P C A . a îndemnat la vigi- plăti a fost provocat de chel
Saigon In Deltă, patrioţii te violente intre unităţile re ale cotidianului monarhist loc adunări prezidate de pro le-nlă împotriva uneltirilor tuielile m ilitare si de scurqe-
sud-vietnamezi au atacai de puşcaşi m arini şi patri .,A. B. C." penlru a protesta fesorii universitari. cercurilor neonaziste si mi rea capitalurilor în străină-
tim p de 4 ore obiective m i oţi In acelaşi tim p, aviaţia litariste. tale. Intre 1964 si 1966, de
litare din sectorul Sa dec. americană a bombardat po V orbitorii au exprimat, de ficitul s-a ridicat la 1.293 mi
la aproxim ativ 100 kilom e ziţii deţinute de detaşamen asemenea. Iiotărîrea comu lioane lire, Iar cheltuielile
tri sud-vest de capitala tele Frontului Naţional de niştilor austrieci de a duce m ilitare si Investiţiile de
sud-vietnamezâ Oraşul Clio Eliberare din Vietnamul Creşte tensiunea mai departe lupta pentru a capital în străinătate s-au
Lanh, capitala provinciei de sud. în îm prejurim ile părarea intereselor oameni ridicat în aceeaşi perioadă
Kien Mgong, situat la a fostei capitale imperiale, diplomatică între lor muncii, independenţei la 1.355 milioane lire. Ma
proxim ativ 120 kilom etri Hue rile cheltuieli m ilitare care
ţării, penlru pace şi progres R.S.F. IU G O S LAV IA. — Aspect di» tim pul construcţi s-au cifrat la 2.200 milioane
S.U.A. şi Suedia social. ei noii fabrici de acid sulfuric din Prahovo, Serbia, în ba lire pe an. scrie Golan, au
zinul industrial Uor.
fost făcute cu scopul de a
apăra investiţiile engleze in
W ASHING TO N 9 (Ager reqiunea Gollului Persic şi
pres). — La Washington s-a La Viena a fost semnat un a Larga mişcare o studenţilor la est de Sucz, si au servit
anunţat că ambasadorul S.U.A. cord cultural intre Austria si Re italieni care cer o reformă o Sfîrşitul tragic al N A T O . si aqresiunii S.U.A.
in Suedia. W illiam Heatli. a publica Populară Bulgaria, pri invăţămintului, a început să cu in Vietnam.
fost rechemat pentru consul mul de acest lei din istoria re prindă şi şcolile medii, relatea celor 21 mineri Secretarul qeneral al P.C
tări in scopul „unei treceri laţiilor dintre cele două ţâri. ză agenţia ANSA. La Milano a din Marea Brilanie face apel
V IE T N A M U L in revistă a relaţiilo r aineri- avut loc o putemicâ demonstra la intensificarea luptei unite
DE SUD. — O cano-suedeze". P o trivit agen In oraşul argentinian Rosario ţie a elevilor, in semn de soli americani a forţelor de stînqa împo
hieclivele şi ha- ţiei Reuler, deşi oficialităţile a avut loc o demonstraţie ini daritate cu revendicările stu triva reducerii alocaţiilor
zcle americane americane refuză să dea amă ţiată de Confederaţia Generală denţilor. NEW YORK 9 (Aqerpiesl. — pentru nevoile sociale si a
aflate in ime nunte. în capitala S.U.A se a Muncii din Argentina şi de Cei 21 de mineri imobilizaţi înqheţării salariilor. El se
diata apropiere consideră că ambasadorul Sindicatul muncitorilor din in- la o adîncime de 360 metri pronunlă pentru necesitatea
de m arile cen llc a lli a fost rechemat ca un dustrio ceramică, in sprijinul ce intr-o mină de sare din Loui- ca quvernul să se disocieze
tre urbane sau gest care marchează nem ulţu lor 920 de salariaţi concediaţi Marea Britanie şi Irakul au siana au avut un sfîrşil tra- de aqresiunea S.U.A. în V iet
în interiorul mirea guvernului american dinlr-o serie de întreprinderi ale stabilit contacte preliminare in qic După trei zile de căutare, nam, propune reducerea chel
lor sini frecvent faţă de poziţia adoptată de acestei industrii. vederea reluării relaţiilor diplo echipele de salvare au desco tuielilor militare, stabilirea
atacate de tiru l Suedia In problema vietname perit cadavrele lor în apa ca controlului asupra Investi
m ortieretor for ză Tensiunea diplom atică din re se atla în fundul puţului ţiilo r particulare de capital
ţelor patriotice tre cele două ţâri a crescut in Ministrul de externe ol Japo minei .provenită de la slinqe- în străinătate, modernizarea
IN FOTOGRA ultim ele sâptâm'vni după ce niei, Takeo Mifci, a declarat rea incendiului care a iz industriei pe calea unor
FIE : Patrioţi guvernul suedez a acordat a sîmbâlâ că Japonia şi Statele bucnii miercuri. Cei 21 de larqi naţionalizări, introdu
sm l-vjctn»m czi zil unui număr de peste 20 Unite vor semna in cursul lunii mineri si-au pierdut viata asfi cerea unor impozite supli
reglînd (irul de de m ilita ri americani care au martie un acord in baza căruia xiaţi de emanaţiile de oxid mentare pe marele capital si
m orlier în a- refuzat să plece în Vietnam şi Insula Ogasawaro va fi retroce de carbon cauzate dc incen salvqardarea drepturilor de
propierc de s-a pronunţat in favoarea u dată Japoniei. diul declanşat cil cileva zile mocratice şi sindicale
Ilue- nei abordări realiste de către in urmă. •- - . - . — t
guvernul de la Washington a Acfiuni ale par
conflictului vietnamez. O ficia
lită ţi ale Departam entului de tizanilor In Islonda a lost dedarotă u
Stat al S U A - au indicat că na din cele mai mari greve din
Statele Unite sînt „preocupate eolumbieni matice, ruple în timpul războiu ultimii ani. Ea este sprijinită de
de atitudinea Suediei in pro lui izraelo-arab din iunie anul 50 de sindicate. Podurile şi-au Atmosferă de
blema vietnameză" BOGOTA 9 (Aqeipres). — trecut, a anunţat Ministerul de încetat octivitalea, multe între
A utorităţile columbiene au a- Externe Britanic. Contactele se prinderi industriale nu funcţio nervozitate în
mmţat că un detaşament de desfăşoară Io Cairo între amba nează, ziarele şi-au încetat a
partizani a atras într-o am sadorii celor două ţâri in R.A.U. pariţia, Un număr tot mai mare
de oameni ai muncii se alâturâ
R. S. CEHOSLOVACA. —
CRIZA CIPRIOTĂ - C om plexului chim ic Dusla buscadă o patrulă a armatei, greviştilor. Motivul grevei este cercurile finanr
uciqind un ofiţer şi patru sol
refuzul patronilor de a satisface
de la Sala I s-a adăugat re
La Port Louis a fost datâ pu
cent o nouă unitate — o daţi. Ciocnirea a avut loc in blicităţii noua Constituţie care cererea sindicalelor cu privire ciare ale Wall
din
muntoasă
tr-o
reqiune
fabrică de amoniac, aflată sud-vestul Columbiei. Această va intra in vigoare o dotă cu la restabilirea adaosului ia sa
lariu, stabilit in noiembrie anul
in construcţie şi care va in
pioclamarea independenţei Insu
in faza destinderii tra în producţie încă in acţiune marchează, potrivit re Constituţia prevede, între altele, trecut in legâturâ cu scumpirea Street-ului '
lei Mauritius, Io 12 martie 1968.
latărilor
Associated
aqenţiei
vieţii, precum şi cererea de a
cursul acestui an.
reluarea activităţii de
Press,
IN FOTOGRAFIE : Vede
NEW YO RK 9 (Agerpres).
cate de devalorizarea coroanei
re a fa b ricii de amoniac şi taşamentelor de partizani în constituireo Adunării legislative compensa noile scumpiri provo — Corespondentul din New
a insulei, care va avea 70 de
sud-vestul
deta
alte
ţârii,
marcat că ele ou fost întimpi-
I din zona Nicosiei • Pe primul plan rului Afacerilor Externe ol Tur Sala. Columbiei. intro ÎS miniştri. siordaniei a ordonat vineri eli curile financiare şi comer
© Preşedintele Makarios a hotărit
islandeze.
a celei de uree. ale comple
con
deputaţi, şi formarea unui gu
operînd
in
şamente
agenţiei France
Y ork al
note favorabil Io Ankara. Un
xu lu i chim ic Dusla dc la
vern in componenţa căruia vor
tinuare in dilerite reqiuni ale
înlăturarea restricţiilor de circulaţie
Presse relatează că in cer
purtător de cuvînt al Ministe
Guvernatorul izroelian al Ci-
ciale ale W all Street-ului
ciei a declarat că hotărîrea
— întărirea independenţei
Ciprului
berarea a 97 de prizonieri arabi,
i • Măsurile anunţate au fost întâmpi contribui la înlăturarea tensiu Rezultatele sesiunii Consiliului relateazâ agenţia France Pres criză in urma zvonurilor
domneşte o atmosferă de
preşedintelui Makarios „poote
privind o suspendare im i
se. Citeva dintre aceste persoa
nii din insulă şi deschide ca-
nentă a operaţiunilor „pool-
ne s-au aliat in detenţiune pre
leo unei reglementări poşnice
nate favorabil la Ankara.
ventivă, altele au fost deja ju
o problemei cipriote'*. Reocţia
este
Această nervozitate
comunităţii turce-cipriote a fost decate de tribunalele izraeliene. ului a urului" din Londra.
Incepînd de Io 8 martie, cri Londra şi Ziirich Dacă cu mult mai rezervată. „Consiliul întărită de febra specula
za cipriota a intrat intr-o fo- luni în urmă. Mokorios era executiv ol administraţiei pro tivă a aurului In Europa
20 nouă, core ar putea fi nu un sprijinitor activ al enosis- vizorii cipriote-turce" o decla Ministerial al O. U. A. Ploile torenţiale care au con occidentală şi de ştirea p ri
mită, de destindere. Originea ului (Unirea Ciprului cu Gre rat că vo continuo să menţină tinuat să codâ şi in cursul zi vind plecarea precipitată
noii faze se află în hotârîreo cia), acum el pare să pună barajele de-a lungul faimoa lei de vineri au făcut ca inun spre Europa a lui W illia m
preşedintelui Mokorios. recent pe primul plan întă*'reo inde sei „linii verzi'* din Nicosia, DAR ES SAL.A AM 9 (Ager- „O U.A a considerat întotdea oarece acest ajutor dă posibi daţiile din statul Minas Gerois M artin, preşedintele Consi
reales în această funcţie, de pendenţei Ciprului şi. in a care delimiteoză cortierele ce pres). — Referindu-se la'rezul una. a spus Magombe, că prin litate guvernului portughez să să ia proporţii dezastruoase. liu lu i Băncii de rezerve fe
a înlătura restricţiile de cir celaşi timp. pentru soluţiona- lor două comunităţi şi nu va tatele sesiunii C onsiliului M i cipala răspundere pentru li reprime popoarele de pe te Pinâ in prezent au fost înregis derale a S.U.A. In cercu
culaţie impuse ciprioţilor turci permite accesul ciprioţilor greci nisterial al Organizaţiei U ni chidarea regim ului ilegal al rito riile africane care se află traţi 15 morţi, iar numeroase rile financiare din S.U.A.
din regiunea Nicosiei, ultima in în cartierul turc. De asemenea, tăţii Africane, care a avut loc lui S m itli revine în întregime sub stâpinirea sa. El a decla alte persoane au fost date dis se consideră, totodată, că
reînceperea speculaţiilor au
core mai erau în vigoare. A Comen s-o precizat câ „penlru mo in cursul lunii februarie la guvernului britanic şi câ sin rat că la Addis Abeba a fost părute. ru lu i Ia bursele din Londra
şadar, după o perioadă res ment" comunitatea turcă nu Addis Abeba, secretarul exe gura cale posibilă de a dobori examinată, de asemenea, si
trictivă de aproximativ cinci intenţionează să redea circula cutiv al „C om itetului celor l i ” acest regim este aplicarea fo r tuaţia din Republica S ud-A fri- şi Paris au la origine o de
ani, membrii comunităţii tur tariul zilei ţiei libere şoseaua Nicosia-Ky- al O.U A., G Magombe. a de ţei"- cană, exprîmîndu-se îngrijo Comisia drepturilor omului a claraţie a senatorului Jacob
Javits, care s-a pronunţat
ce ou acum libertatea deplină renia. clarat la Dar Es Salaam că Magombe a declarat, de ase rarea profundă in legătură cu O N.U. a adresat vineri o tele- în favoarea unei lim ită ri a
de o se deplasa în oricare reo paşnică a conflictului din Este, însă. de aşteptat o mo una dintre problemele princi menea. că sesiunea C onsiliu ignorarea de către regim ul ra gromă guvernului britanic, in vînzârilor acestui metal
zonă a insulei doresc. „In do tre cele două comunităţi. O dificare şi in aceostă poziţie, pale căreia Organizaţia U ni lui M inisterial a adresat un sist de la Pretoria a hotâri- care ii cere să ia „măsuri e preţios de către guvernul
rinţa de a găsi un teren co primă şi importantă concreti mai ales după ultimele decla tăţii Africane trebuie să-i a apel ţă rilo r membre ale NATO rii O .N U . de a retrage R.S.A. fective" pentru o impiedica re american.
mun de discuţii, in scopul li zare a acestei noi politici pro raţii ale preşedintelui Moko corde cea mai mare atenţie să pună capăt a jutorului m i mandatul asupra A fric ii de gimul rasist din Rhodesia de
nei rezolvăii paşnice şi echi- movate de guvernul cipriot o rios privind intenţiile sale de este problema eliberării teri lita r acordat Portugaliei, de- sud-vest. sud de a comite noi asasinate.
labile a problemei cipriote, noî constituie înlăturarea restric O numi trei miniştri ciprioţi - to riilo r africane care se mal
vom întreprinde şi alte iniţîo- ţiilor despre core aminteam. turci în guvern şi de a reveni află sub dom inaţie străină.
tive". o declorot preşedintele Decloroţio recentă o preşedin cu uşoare modificări Io consti In legătură cu problema
Makarios. Această măsură telui Makarios în favoarea u tuţia din 1960, ceea ce doresc, Rhodesiei. Magombe a sublini
marchează convingător noua nui Cipru unit şi nedivizat, în de oltlel, şi ciprioţii turci
politică ce i se atribuie în care să trăiască paşnic şi in Destinderea poote fi deci at că sesiunea C onsiliului M i
ultima vreme preşedintelui condiţii de egalitate, fără nici considerată, în fine, un cu nisterial al O.U.A. şi-a e xpri
Makarios. Momentul cotiturii o discriminare, intreogo popu vînt la ordinea zilei. Trecutele mat convingerea câ situaţia
este plasat după evacuarea laţie cipriotă ore, de aseme meandre ale crize» cipriote im din acest teritoriu reprezintă
din Cipru a tuturor militari nea. o semnificaţie deosebită pun totuşi anumite limite op
lor greci şi turci staţionaţi in Revenind Io măsurile anunţa timismului observatorilor. o ameninţare la adresa pă
insulă in ofara acordurilor de la te vineri Io Nicosio merită re MARIN GHEORGHE cii şi securităţii internaţionale.
ranama Sule dc funcţionari (reci
concediaţi pentru convin-
Comisia de anchetă a confirmat
(erile lor politice
acuzaţiile ce i se aduc preşedm'
ATENA 9 (Aqerpres). — Vicepreşedintele Consiliului de
telui Robles M iniştri al Greciei şi ministru al afacerilor interne, Stvlianos
Patlakos, a lăcut cunoscut că printr-o ordonanţă quverna-
raentală au (ost concediaţi 421 de funcţionari ai ministeru
CIUDAD DE PANAM A 9 din Panama. în care se sub
(Aqerpies). — Comisia de an liniază că actuala criză poli lui său După cum reiese din declaraţia sa. tei mai mulţi
chetă a Adunării Naţionale tică este determinată de lup au lost concediaţi pe motivul convinqerilor lor politice
a statului Panama o confir ta politică dintre cele două neconforme cu lima actualului reqim militar.
mat acuzaţiile ce i se aduc partide, nalional-libcral de ou- £
preşedintelui Marco Robles. vernămînt si Uniunea naţio VIENA 9 lAqerpres). — „V oi lupta pentru libertatea Gre
potrivit cărora acesta ar h nală formată din cinci partide ciei, voi cînta cîntecelc lui Theodorakis interzise de îuntă,
violat Constituţia tării, Dorli- de opoziţie angajate în cursa voi recita din operele scriitorilor pe care Patlakos ii tine
cipind în mod activ la cam Dentru obţinerea funcliei su in laqărele de concentrare", a declarat cunoscuta artistă
pania electorală in lavnarea preme a tării Declaraţia sub greacă Melina' Mcrcuri, intr-un interviu acordat ziarului
candidatului guvernamental liniază. de asemenea, câ aceas „K u rie r'1 in leqălurâ cu turneul De care urmează să-l facă
pentru aleqcrile prezidenţiale tă luptă i u i are ca scop re la Viena. Ea a anunţat că îşi va eoni unui turneul prin lările.
Adunarea Naţională îşi va re zolvarea problemelor maîore din Europa occidentală Călătoria mea. a precizat ea, urmă
lua dezbaterile luni pentru ale ţării si cheamă populaţia reşte să mobilizeze opinia publică la luptă împotriva regi
a examina aceste acuzaţii. să-şi intesilice acţiunile pen mului dictatorial din Grecia O parte din fondurile realizate
Totodată, în capitala tării a tru a impiedica lortele anti la colicei tele pe care le voi prezenta vor ti destinate ajuto
fost dat publicităţii un comu democratice să falsifice ale- rării luptătorilor pentru libertatea Greciei. B IR M A N IA — H otelul „Inya -L a k" din oraşul Rangoon, capitala B ii maniei, cel mai bun hotel din ;«ră.
nicat al Partidului popular oerile.
REDACŢIA §1 ADM INISTRAŢIA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Gro2a nr. 35, telefon 12 73, 1585, 2317. — T IP A R U L: întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva. 44065