Page 37 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 37
'/; C e n tra la !*
frerŢ>onal£'
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1TI-VA I
: £ H u n ^ ^ ja ro -O e rs *
Im pulsurile electromagnetice vor face ca aparatul telex să transm ită orice me
saj la suie dc kilo m e tri.
Pentru buna funcţionare a lui, electromecanicii L iv iu Heger şi D um itru Agrim a
de la o ficiul P.T.T.R. Deva fac o verificare minuţioasă a acestuia.
ANUL XX. NR. 4102 MARJI 12 MARTIE 1968 4 pagini 30 bani F o to : V. ONOIU
Realizarea ritmica aici, rămine impresionat. Ră Consfătuire privind T E L E G R A M A
Cine vine
prima
dată
suflarea furnalelor, mişca
dr. SEEWOOSAGUP
rea podurilor rulante, explo organizarea şi desfă Excelenţei Sale R AM G O O LA M .
pricn-m inistni
a tuturor indicatorilor gini cu totul aparte. Urcat şurarea campaniei poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei
zia de lumini ce cuprinde
interioarele,
creează ima
FORT-LOIJIS-M A IJR ITI L'S
In numele guvernului R epublicii Socialiste România, al
pe platformă al impresia că
te afli in preajma unui vul
can gala să erupă.
fe lic ită ri şi cele mai bune urări de prosperitate şi pace, cu
Se descarcă furnalul cinci agricole de primăvară Voastre, guvernului şi poporului statului M auritius, sincere
de la C. S Hunedoara -— ocazia proclam ării independenţei
cale principală a creşterii secretarul organizaţiei de Ieri. ia Deva, a avut loc o consfătuire Io care au parti preşedintele C onsiliului de M in işfri
inii spune
llie Gheorghe,
IO N GHEORGHE MAURER
pe schimb4 obser-
partid
neliniştea.
Cu
vtndu-ml
mult calm, oamenii din e cipat preşedinţii cooperativelor agricole de producţie. Ingi al R epublicii Socialiste România
nerii şi medicii veterinari, preşedinţii comitetelor executive
chipa prim-tophtorului Ni- ale consiliilor populare comunale, lucrătorii din aparatul
colae Covaliu dirijau fonta Direcţiei agricole şi Uniunii judeţene o cooperativelor agri
eficientei economice servat in gesturile lor pa cole de producţie. Expoziţia naţională de artă
lichidă spre oale. Am ob
Au luat parte tovarăşii loachim Moga, priin-secretar al
siunea meseriei. Cu urechea (
omului formal, furnallstul Comitetului judeţeon Hunedooro al P.C.R., preşedintele
Consiliului popular judeţeon şi Vichente Bălan, prim-vice-
Mlrcea Maxim asculta sim- I preşedinte al Consiliului popular judeţean Hunedoara. plastică a elevilor
Ing. ŞTEFAN ALMAŞAN In codrul consfătuirii au fost dezbătute probleme refe
ritoare la buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor din
secretar a! Comitetului camponia agricolă de primăvară. Tovarăşii ing. Aurel Nis- Continuînd o bogată tra il deţine tematica ahor. atâ.
judeţean Hunedoara al P.C.R. tor, directorul Direcţiei agricole judeţene şi Alexandru Şu- d iţie ce s-a creat in u ltim ii Lucrările pot oglindi mo
luţiu, preşedintele Consiliului Uniunii judeţene o C.A.P.., au zece ani în şcoli. M inisterul mente din trecutul dc luptă
PRIETENIE prezentat informări în legătură cu stadiul pregătirilor făcute
Invăţăm iutului şi Com itetul
al poporului român, bogă
B ila nţu l cu cate colective todelor avansate şi utilizarea ţului m proporţie de 163.2 de unităţile cooperatiste în acest scop. Central al U.T.C, organizea ţiile şi frum useţile patriei,
le de muncă din unităţile e mai deplină a zestrei tehni la sută. Pe cele două luni ton In încheierea lucrărilor consfătuirii o luat cuvîntu) tova ză şi in acest an expoziţia aspecte din opera de con
conomice ale judeţului Hune ce. te unităţile economice M-au răşul loachim Mogo. După ce o arătat câ unele acţiuni naţională de artă plastică u strucţie a socialism ului, ac
doara au încheiat activitatea Asemenea exemple se pot realizat obligaţiile contractu sint intîrziote. vorbitorul a subliniat sarcinile ce stau în elevilor din licee, şcoli pro tivitatea tineretului.
desfăşurată in primele două da şi de pe şantierele de ale. fonia din interiorul colosu faţa lucrătorilor din agricultura judeţului nostru, a orga fesionale şi tehnice. Lucră Etapa pe şcoală a expozi
luni din acest an dovedeşte că construcţii industriale şi socî- P rintre colectivele de m un lui. O simfonie fantastică nizaţiilor de partid din C AP, şi S.M.T. şi o comitetelor rile prezentate au menirea ţiei va avea loc in ultim a
măsurile luate de organele şi al-cultura le, ca de altfel de că cu cea mai mare contribu pe care numai jurnaliştii o executive ale consiliilor populare comunole pentru o asi să contribuie la intensifica săptămină a lu n ii martie,
organizaţiile de partid, de con la fiecare întreprindere. ţie la obţinerea succeselor a înţeleg. „E prietenul vos gura însâmînţarea culturilor de primăvară la un nivel co- rea educaţiei estetice, artis iar etapa judeţeană in oeri-
ducerile tehnico-adm inistrativp m intite se situează cele ale tru, afirma unul din ortacii litotiv superior. Primul secretar o insistat asupra necesităţii tice, să stimuleze a ctivita oada vacanţei de prim ăva
in vederea asigurării condi Completate cu o susţinută C om binatului siderurgic Hu lui Covaliu. Ne înţelegem fertilizării terenului, asigurării seminţelor, repartizării ju tea desfăşurată In cercurile ră ( I—0 aprilie).
ţiilo r necesare pentru ca în muncă politică de masă pen nedoara. Uzinei „V ictoria* Câ- reciproc, ii dăm tot ce-i dicioase a utilajelor, extinderii irigaţiilor, plantaţiilor de de artă plastică ale elevilor. Cele mai bune lucrări,
1968 sarcinile de plan să se tru a smulge fiecărui m inut lan, între p rin d e rilo r m iniere trebuie, după reţetă. Dar, pomi şi legumîculturii. precum şî a creării de condiţii cores In aprecierea, selecţiona prezentate în etapa repu
realizeze ritm ic, au fost bine tot ce poate da, cu desfăşura Barza şi Deva, Fabricii chim i nici noi nu-l lăsăm, ii ce punzătoare în vederea îndeplinirii în mod exemplar a o rea şi popularizarea lucră blicană, vor prim i prem ii
gîndite. La Com binatul side rea entuziastă a întrecerii so ce din Orăştie, în treprinde rii rem"... biectivelor stabilite in sectorul zootehnic. rilo r, un criteriu hotărîtor, şi m enţiuni in valoare de
cialiste in vederea în fă p tu irii
rurgic din Hunedoara ele s-au angajamentelor anuale, aces de prefabricate C ristur şi a l Ordinea care domină lin alături de tehnica execuţiei. peste 20.000 lei.
concretizat in tr-o mai bună a te măsuri au condus la îm tele. gă furnal confirmă cele
provizionare tehnico-m aterialâ bunătăţirea graficelor de pro La cele de mai sus se cu spuse. Deşeurile desprinse
a secţiilor productive, in per ducţie cu o seamă de rezul vine a fi adăugate ritm u rile de pe rine sint strinse in
fecţionarea şi extinderea teh tate îmbucurătoare, încă din înalte de execuţie de pe o oala de fontă. Rinele, gata Constituirea
nologiei de elaborare a oţelu prim ele zile ale anului. Puse seamă de şantiere de con pregătite, aşteptau ca „prie
lui cu aju to ru l oxigenului, cap la cap pe perioada ce strucţii aparţinătoare între tenul." să-i anunţe pentru o
precum şi intr-o mai bună lor două luni, ele au condus prinderii de construcţii side nouă descărcare. Comisiei judeţene
programare a producţiei pe ia realizarea planului produc rurgice Hunedoara, şantieru Treaba aceasta o fac oa
întregul flux. [n unităţile m i ţiei globale pe ansamblul ju lui T.C.M.M. Teliuc şi Kner- menii lui Covaliu de ani
niere a fost impulsionată ac deţului în proporţie de 101 la goconstrueţia M intia. Toate la de zile. Şi tot dc atita de Cruce Roşie
ţiunea de organizare ş tiin ţi sută, a producţiei marfă vîn- un loc. ne dan o imagine timp au rezultate bune De
fică a producţiei şi a muncii. dută şi încasată în proporţie completă a preocupării orga cinci ori au fost declaraţi Ieri o avut loc şedinţa de con SI Cronica meciu*
Pe această cale s-au stabilit de 100,9 la sută şi -depăşirea nizaţiilor de partid, a condu fruntaşi in întrecerea so stituire a Comisiei judeţene de
măsuri privin d folosirea ju d i productivităţii muncii cu 1.4 cerilor tehnico-adm inistrative cialistă. far in luna februa Cruce Roşie.9 Au participat to
cioasă a forţei de muncă, a la sută. Au fost produse peste şi întregii mase de oameni ai rie au dat peste plan 822 varăşii Anton Moisescu, membru Reflecţii
m aşinilor şi utilajelor. Au sarcinile de plan 2 700 tone m uncii pentru înfăptuirea cu tone fontă de bună cali al C.C. al P.C.R., preşedintele Iui de fotbal
foşt prevenite în bună parte oţel, 700 tone lam inate finite succes a program ului de în tate societăţii naţionale de Cruce Ro
strangulările din sectorul de pline, 13 000 ' tone cărbune flo rire economică- şi social- Steluţele care ies o dată şie*^» Ion Lungu, secretar ol Co
transporturi şi în asigurarea brut, 108 tone concentrat de culturalâ a patriei, stabilit de cu fonta se împrăştie tn mitetului judeţean Hunedooro ol Jiul — Universitatea din tribuna
fro n tu rilo r de lucru cu mate fier, peste 300 mc cheres Congresul al IX -lea al P.C.R hală. De fiecare dată. ele P.C.R.
ria l lemnos. In unităţile fo Nu trebuie să trecem însă mingiie feţele transpirate In funcţia de preşedinte al Co
restiere au fost create stocuri tea răşinoase şî cantităţi im cu vederea peste faptul câ in ale jurnaliştilor. Oamenii misiei judeţene de Cruce Roşie, Craiova
de masă lemnoasă, menite să portante de alte produse ale le lasă să zbenguie cit vor. a fost ales tovarăşul Teodor Bă-
ind u striilo r minieră, chimică activitatea desfăşurată în pe
contracareze im obilizările in rioada scurtă pe care o ana Aşa îşi manifestă furnalul dau, director ol Direcţiei sanita
şi alim entară. prietenia. re judeţene, îar în funcţia de
\unile de iarnă. La fiecare sec- lizăm, şi-au făcut loc şi unele UN
De m enţionat este că pla deficienţe ce conduc la conclu- N. PANAITESCU secretar tovarăşul Aurel Aito-
o rşi parcheta crescut preoci- nul de livrare la export s-a neanu, medic inspector Io Direc p Rezultate, clasamente
p-.ea pentru promovarea me în d eplinit pe ansamblul jude- (Continuare in pag. a 2-a) ţia sonitorâ judeţeană.
din divizia naţională B, se AMĂNUNTm
R e c o lta a n u lu i 1 9 6 8
La Hunedoara ria a H-a şi C, seria vest Că duminică a fost cca
mai frumoasă zi a anu
lui, mi se pare de prisos
s-o mat spun. Amatorii
O n o u ă c a n tin ă d a tă TIMPUL NU AŞTEAPTĂ 0 Alte ştiri sportive de fotbal mă susţin din
poate mai
tot sufletul;
puţin soţiile noastre..
în fo lo s in ţă soare, a fost cald, dar
fost
A fost fotbal, a
DUPĂ INTiRZIATI cel mai importam este
Peisajul urbanistic al Hune de încălzit. că a fost fotbal... La Pe
doarei a lost îmbogăţii cu în- Sistemul propriu de încălzi troşani, parcă In ciuda
câ un obiectiv social, operă a re, reţeaua amplă de ventila cuşmei albe a bătrinulul
harnicilor constructori din loca ţie, mobilierul modern din plăci In ziarul D rum ul socialism ului nr. 4098 din 7 tem întrpbaţi dacă am venit Parîng, întregul oraş pă
litate. Este vorba de darea in melaminate, bucătăria spaţioa m artie a.c. a fost publicat articolul „Pregătirea de acasă”. rea să trăiască o admi
folosinţă a noii cantine cu o să dotată cu o garnitură de insâm înţărîlor să fie grabnic încheiată !", în ca Din relatările tovarăşe» Ka- rabilă zi de mai AUta
capacitate de 2000 mese pe zi, cuptoare electrice, garderoba re s-au reliefat uncie sarcini imediate ce revin veca Tomuş, pontatoare la lume pe străzi şi mai
care funcţionează sub formă şi alte instalaţii vin să între conducerilor u n ită ţilo r agricole, in scopul asi brigada nr. 12 M ârtineşti, a ales pe stadion n-am vă
de autoservire cu trei linii. gească aspectul arhitectural al gurării bunei desfăşurări a lucrărilor din cam reieşit că şi aici se mai fac zut de multă vreme. Sc
la înălţarea, dotarea şi or acestei clădiri, să sporească pania agricolă de primăvară. Am urm ărit cum unele „retuşuri*, mai ales la zicea in tribună că la a-
ganizarea programului acestui gradul de confort şi bună de se rezolvă practic in citeva cooperative agricole maşinile agricole. cest meci au venit trei
nou edificiu social, proiectan servire. problemele ridicate cu acest prilej. O problemă nere/.olvatâ a trenuri înţesate cu ol
ţii, constructorii şi beneficiarul Administraţia cantinelor din rămas asigurarea alim entării teni. Ce puternic este
au avui în vedere o seamă de Combinatul siderurgic, ca be fotbalul!
caracteristici legate de speci neficiar, a stabilit şi o serie avui defecţiuni la meca cu combustibil n tractoarelor M-am întrebat — lă-
ficul muncii la agregatele cu de măsuri privind servirea u nismul de pornire şi a plecat clin cadrul unor cooperative slndu-mă deoparte — ce
foc continuu. Aici siderurgiştii nor meniuri variate care să sa Perioada în staţiune. Avem prom isiuni agricole. La Vaidei şi Jeledinţi pasiune comună ii aduce
vor găsi încă de la început, o tisfacă exigenţele abonaţilor, certe câ se va reîntoarce. se aşteaptă montarea unor cis pe toţi aceşti oameni,
Cînd ? Vom vedea
hrană consistentă şi servită in şi la preţuri convenabile. In „micilor re m e -___________ __ attt de diferiţi, pe sta
condiţii optime cu respectarea funcţie de cerinţe vor exista terne de motorină, care. deo dion ? De ce n-au luat
strictă a regulilor de igienă. meniuri pe bază de abona camdată, se află la S.M.T. munţii cu asalt ? De ce
Construcţia propriu-zisâ cu un mente cu servitul a două mese Exemplele citate sint sufi preferă locul acesta atît
etaj oferă foarte multă lumi pe zi, meniuri Io alegere şi dieri" continuă Raid — anchetă ciente pentru a demonstra e de îngust şi totuşi mai
nă datorită faptului câ aproa pentru cei care ţin regim die plin decit o lume întrea
pe două treimi din zidurile ex tetic. Cei ce doresc pot fi Discuţia pe care am avut-o xistenţa „g o lu rilo r" în pregă gă ? Şi, deşi am făcut e
terioare sint din sticlo. Dar să serviţi atît cu micul dejun cil cu tovarăşul Ion Bokci, şeful fn legătură cu rem edierile tirile făcute de mecanizatorii
pătrundem in interiorul luminat şi cu pachete pentru serviciu brigăzii a 7-a de tractoare de de acest gen, un tractorist de de la S.M.T. Orăştie în ve A NICULESCU
fluorescent al noii cantine, un sau acasă. Programul de func la S.M.T. Orăştie care deser la brigada nr. 5 Vaidei ne derea campaniei de primăvară.
de nota de eleganţă şi mo ţionare este zilnic intre orele veşte cooperativa agricolă din spunea : ..Cînd mergem cu a (Continuare în pag. o 3-o)
dern este dată de linia au 6—24,00, ceea ce corespunde Geoagiu, ne-a lăsat o im pre semenea lucrări la atelier sîn- (Continuare fn pag. o 2-a>
tomată de deservire prevăzu programului de 3 schimburi al sie nu tocmai plăcută despre Pată din meciul Jiul — Universitatea Craiova.
tă cu 8 instalaţii frigorifice şi siderurgiştilor. felul cum sint pregătiţi me
canizatorii să răspundă sarci
n ilor ce le revin în campania
G O S P O D A R I A l O R A Ş U L U I B R A D zilor Imediat ce vor II qata
de primăvară. generale nr. I, ca si q blocu
Din cele 11 tractoare afla rilor A 8 şt 0, zonele verzi se va trece la mobilizarea
te in dotarea brigăzii, două nu sint distruse, trandafirii rupţi. responsabililor de blocuri,
sosiseră încă din staţiune, la Aspecte asemănătoare am qă- străzi, qrupe de partid, a tu
din revizie (?). Aceeaşi sur PRESTIGIUL CÎŞTIGAT OBLIGĂ! teva locuri. 7 Noiembrie — carea lor in practică. Au fost
sit pe strada 9 Mul — în ci
unul dintre ele semnalindu-se
turor cetăţenilor, pentru apli
scurgeri de ulei după ieşirea
in dreplul magazinului de ţe
priză s-a constatat şi la trac sături „Corina" funde tabla date Indicaţii precise pentru
îmbunătăţirea
planurilor de
torul cu num ărul de inventar In ultim ii ani oraşului O plimbare pe străzile lui serele proprii, s-au încheiat de carton „trecerea oprită" măsuri anterioare si aduce
283 al tractoristului Ion M un Brad i-a lost atribui! de trei este odihnitoare, recoulor- contracte cu cetăţenii pentru implintatd neglijent, supără). rea lor la cunoştinţa locui
tean u. care urma să fie de ori titlu l de „Fruntaş In ac tantă. Nu i(i este dat să vezi, a-şi confecţiona la stradă gar Sint cîteva aspecte urile torilor. De fapt. acţiunile de
plasat din nou de la Geoagiu ţiunile de Înfrumuseţare şi ca în alte oraşe, recipienţi duri din prefabricate, sirrn* care stropesc cu noroi (si la înfrumuseţare au început din
la Orăştie pentru... remedieri. gospodărire", Cum s-ar spu plini, râsturnali. murdărie îm -te. Dropriu si la figurai) lata ora luna februarie..
Acesta, să nu uităm, după ne. este vorba de o mică tra prăştiată etc., neglijente care şului sl asupra cărora se ce r ★
ce la recepţie s-a consemnat diţie în malcrie de înfrumu supără si te fac să întorci re îndreptată atontia factori In aceasta prim ăvară vor
în procesul verbal câ este seţare. tradiţie pe care qos- capul. lor răspunzători.. continua toate lucrările de a-
..apt” pentru lucru. Un alt podarii oraşului vor s-o ducă Cum e sl firesc, străzile „Pete negre41 Deşi în ultimele zile la menalare de noi zone şi spa
tractor, cu num ărul de inven mai departe noului cvartal de locuinţe sint Brad a fulguit. soarele s-a a- tii verzi (care se vor adăuga
tar 117, era pe geantă. Con Dar să vedem ce oferă o cele mai frumoase Zonele Toate acestea contrastează fătat tot mai stăruitor, adie celor 6.2 hectare existente)
cluzia : din 11 liactoare. doar vizită mai atentă pe străzile sl spaţiile verzi, trandafiri: :u cîteva pete negre ce-şl rea primăverii se simte tot fîşii stradale, peluze cu flori.
cu 7 se poate lucra deocamda oraşului în acest început de îngropaţi cu grijă din toam trăiesc viaţa pe străzile ace mal aproape, ceea ce recla Se vor planta 6.500 tranda
tă. primăvară. mă Intensificarea acţiunilor firi. 2.000 arbuşti. 600 pomi
na. aşteaptă căldura oenlru luiaşi cartier Pe strada L i
— Prelungirea lim pu lui de a scoate primii muguri, po bertăţii, constructorii au „u i de înfrumuseţare, schimba ornamentali, 280.000 flori de
remedieri ne dă multă bătaie S-a păşii mii ornamentali, arbuştii tat" qrămezi de păniînl care rea toaletei oraşului, imbră sezon ! Se vor continua acţiu
de cap. tocmai acum cînd e- oardurile vii frumos retezalp au qenerat noroaie, (ierăralc carea lui în vesminte noi. nile de reparare a faţadelor
vem mare nevoie de tractoa si înqrijite. atrag. vestesc aruncate, murdărie. Porţiunea curate, de primăvară. De alt imobilelor de la stradă, mo
re — spunea inginerul Eugen cu dreptul sosirea prim ăverii care leagă această stradă cu fel, tovarăşul loan Cosma se dernizarea unităţilor comer
Lăzărescu de la C.A.P. Ro- S-a făcut retezarea pomilor soseaua principală, de cîtiva cretar al Comitetului orăşe ciale elc„ oare concură în
nesc de partid, prim arul ora
Echipa de lăcătuşi condusă de Mihai Doşteţeanu execută mos. Azi, de pildă, din cele Prima constatare şi cea mai ornamentali si n arbuştilor, metri doar, nu s-a terminat şului. ne-a declarat ; mod nemijlocit la continua
înfrumuseţare a oraşului. Bră-
montarea unui reductor de la calea cu role a laminorului de 7 tractoare ce ni s-au reparti îmbucurătoare : oraşul are în curăţarea zonelor si spaţiilor deşt de Ia darea in folosinţă — In prezent se definiti denîl au de continuat o tra
1300 mm. Şeful de echipă este deţinător o patru insigne de zat n-avem nici unul in uni qeneral un aspect curat, în verzi, au fost preqătite flo a ultim ului bloc a trecut vează schitele pentru moder diţie, de apărat un prestigiu t
fruntaş In întrecerea socialistă. tate. Am avut unul la trans g rijit ,într-un cuvînt, plăcut rile care vor fi plantate din timp suficient. In faţa şcolii
nizarea şi înfrumuseţarea stră GH. I. NEGREA
port de îngrăşăminte, dar a