Page 38 - Drumul_socialismului_1968_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI M arţi 12 martie 1968

R ealizarea r i î i m

/ • ■ ' ' ■ '■
a te u re r indieaferigor Să mai fie valabile oare şi

Cu un in acest an ? Greu de cre­
zut. Dar este greu să se con­
vingă de acest adevăr şi con­
(Urmare din pag. I) aprovizionare. Lipsa de preo­ R.M.R. Simeria, întreprinde­ ducerea cooperativei. S-ar
cupare pentru realizarea rit­ rea de prefabricate C ristur an în urmă putea să spună cineva câ
zia că rezultatele obţinute nu mică a producţiei îndeosebi la n-au realizat în două luni nici ele nici nu strică, nici nu
exprim ă pe de-a întregul po­ C.C.V.J., I. M. Hunedoara, în ­ măcar 6 la sută din planul a­ dreg. Doar derutează şi nu
sib ilită ţile reale. Procentele treprinderile forestiere din nual. La construcţia de locu­ credem că a sosit (ncă vre­
de realizare a indicatorilor Petroşani şi Haţeg, a condus inţe în perioada respectivă nu GEOAGIV (de la T. Do- mea păcălelilor.
globali puteau fi m u lt mai la suprasolicitări de utilaje, s-a predat nici un apartament brlccanu) In decurs de a-
m ari dacă întreprinderea de staţionări şi, în general. Ja fo ­ Va trebui deci să se depună proapc două luni şi jum ă­
industrializare a cărnii şi în­ losirea incompletă, tim p în­ un efort stăruitor pentru ca tate conducerea cooperativei
treprinderea de colectare şi delungat, a capacităţilor de la finele trim estrului să se agricole din Geoagiu n-a „Reclamă
industrializare a laptelui din producţie. poată raporta îndeplinirea sar­ avut posibilitatea sâ-şi dea
Sim eria şi-ar fi realizat pla­ A baterile de la disciplina cinilor stabilite de conduce­ seama că anul 1967 a expirat
nul producţiei globale, pe lu ­ tehnologică, defecţiunile acci­ rea partidului privind înde­ de mult. Numai aşa se ex­ comercială"
na februarie, dacă C.C.V.J. dentale şi lucrul în salturi au plinirea ritm ică a planului de plică de ce la sediu se gă­
I.F. Haţeg, I.F. Orâştie şi I.F, condus adesea la rebut, pro­ producţie. seau piuă zilele trecute (poa­
Petroşani n-ar fi înregistrat duse de calitate inferioară, r i­ C ondiţii .şi posibilităţi pen­ te nu au dispărui încă), di­
restanţe la producţia marfă sipă de materiale şi diferite tru lichidarea neajunsurilor ferite grafice întocmite pen­ HAŢEG (de la N. Cirli-
vîndută şi încasată şi dacă cheltuieli inutile. • Consumuri­ care au generat toate aceste tru anul care a trecut. Aşa geanu). Vreţi să aveţi auto­
industria cărnii, industria lap­ le specifice m ari, rebutul şî anom alii există. In fiecare din 1 erau graficele privind miş­ turismul curat şi totuşi să
telui şi întreprinderea de va­ penalizările sînt în cea mai unităţile economice ale Jude­ carea efectivului de animale gustaţi din delicioasele pro­
lorificare a legumelor şi fruc­ mare parte cauzele depăşirii ţu lu i Hunedoara sînt organi­ şi cel al şedinţelor de consi­ duse oferite cu dărnicie la
telor s-ar fi înscris, pe am ­ preţului de cost în prim a lună zaţii de partid puternice, ca­ liu şi al adunărilor generale. bufetul „Zimbru“ ? Vreţi să
bele luni, în p ro d u c tiv ită ţii a anului cu peste 18.000,000 dre de specialişti cu expe­ Librăria Haţeg. Noutatea literară, la indemina tuturor. respectaţi întocmai prevede­
planificate. In mod firesc, lei la C.S. Hunedoara. Tot ca­ rienţă şi bine pregătite profe­ rile normelor privind circu­
s-ar fi liv ra t im portante can­ litatea nesatisfăcâtoare şi de­ sional, care au dovedit nu laţia pc drumurile publice ?
tită ţi de produse în plus dacă păşirea consum urilor de ma­ o dată că sînt în măsură să Nu-i nevoie să vă adresaţi
C.S. Hunedoara n-ar fi rămas teriale au avut m axim um de rezolve problemele majore ale tclepublicităţU ! Ajunge da-
sub plan cu 6.000 tone fontă, contribuţie la depăşirea pre­ producţiei. P lanurile de mă­ I că-i căutaţi pe cei care se
I. M. Hunedoara cu 1.300 tone ţului de cost cu 5 milioane suri tehnico-organizatorice în-- Nou tip de TIMPUL NU AŞTEAPTĂ ocupă cu întreţinerea spaţi­
fier în m inereul-m arfâ. dacă lei Ia CC.V.J. Aceleaşi lu ­ tocmite încă de anul trecut, ilor de „parcare'1 Dacă-i gă­
unităţile forestiere şi cele ale cruri se pot spune şi despre studiile efectuate în cadrul ac­ siţi trimiteţi-i să lichideze şi
Industriei alim entare şi-ar fi depăşirile înregistrate la I.M. ţiu n ii de organizare ş ri'n ţifi- remorca noroiul din „ P“-ul de lingă
realizat toate sortimentele. Hunedoara. în unităţile de in­ câ a producţiei şi a m uncii, acest bufet. Altfel riscaţi să
au definitivat DUPĂ ÎNTÎRZIATI
rămineţi împotmoliţi.
Toate acestea însă nu sînt dustrie locală, forestiere şi de viaţa de zi cu zi, Jo oferă Specialiştii uzinei „1 Mai'
altceva decît urm are a unor gospodărire orăşenească. în acest sens numeroase so­ din Ploieşti
lipsuri interne, de ordin or­ P riv it în ansamblu este cu lu ţii noi. Este necesar doar documentaţia pentru produc-
ganizatoric, care n-au fost pre­ totul nesatisfâcâtor ritm u l în sâ-şi mobilizeze întreaga ener­ (la de serie. începlnd din Expoziţie de...
venite şi lichidate la tim pul care se desfăşoară lucrările de gie şi capacitate creatoare acest an, a unui nou tip de reieşit câ Ia această unitate lit termene precise în acest
oportun. C antităţi im portante pentru a nu lăsa nici o por­ remorcă pentru tractor, cu (Urmare din pag. 1) există o slabă preocupare fa­ sens Termenele au expirat în­
de produse la C.S. Hunedoa­ investiţii Sînt m ult râmase în tiţă oricărei râm ineri în ur­ sarcina ulllă de 4 tone, soli­ ţă dc pregătirea însăm înţări- să demult. Mai trebuie defi­
ra, „M arm ura" Sim eria $i al­ urmă o seamă de obiective mă. Sub conducerea organiza­ citată la export. Ea esle pre­ Si, toate astea, în oi uda recep­ lor. Pe lingă faptul câ nu nitivată. de asemenea, schi­ tacîmuri
te unită ţi nu s-au realizat din im portante aferente C.C.V.J., ţiilo r de partid, să faceîn to­ văzută cu Instalaţie hidrau­ ţiilo r, suprarecepţiilor făcute s-a procurat întreaga canti­ ţa de amplasare a c u ltu rilo r
cauza unor staţionări provo­ I. M. Tebea, C.T E. Deva- tul pentru ca în perioada ce lică acţionată de ta tractor, anterior şi a asigurărilor ce şi aduse la cunoştinţa meca­
tate de sâminţâ necesară, nu
cate de avarii, defecţiuni me­ urmează să ridicăm întreaga pentru operaţiile de bas­ ne-au fost date referitor la se­ s-a intoem it nici măcar pla­ nizatorilor sarcinile ce le re­ DEVA (de la Aug. Jula).
canice şi electrice, a unor ac­ O.T.E. Paroşeni. O seamă de activitate economică pe o culare, irinare etc. riozitatea cu care mecanizato­ nul de acţiune pentru cam­ vin in campania de primăvară. Oricît de neverosimil ar pă­
te de indisciplină şi goluri în unităţi printre care Uzina treaptă calitativ superioară ! rii întîm pinâ startul lu cră ri­
lor agricole din acest an. panie. deşi, p o triv it ind icaţii­ ★ rea, asigurăm cititorii că e-
lor date de Direcţia agricolă Concluzia ce se desprinde xistă intr-adevăr tacimuri
„istorice". Cei care vor să se
.. şi în coopera­ judeţeană, acestea trebuiau atestă câ în unităţile agricole convingă pot trece la orice
mai persistă o scrie de nea­
term inate ptnâ la începutul
_______________ lu n ii martie. Secretarul or­ junsuri legate de pregătirea oră pe la unitatea „Lado
La CTE ganizaţiei de partid, Aurel P i­ campaniei insfim in(ărilor de vegetarian". Aici cuţitele nu
tive primează cii, nu ştia nim ic despre a- prim ăvară. Pentru ca ele să se spală după fiecare client,
...a*. » 1 ccaslâ problemă. In schimb, fie înlăturate in cel mai scurt aşa că eşti .silit să te ser­
Se conturează restantele inginerul Aurel Ghigu, care tim p, se impune ca Direcţia veşti cu acelaşi cuţit cu care
probabil" cunoaşte necesitatea agricolă judeţeană şi Uniunea s-au servit alţii înainte. Pa­
La cooperativa agricolă întocm irii unui astfel de plan, judeţeană a cooperativelor harele nespălate poartă pe
primul cazan din Geoagiu s-a rămas m ult a fost de negăsit in unitate în agricole să-şi intensifice ele amprentele tuturor con­
în urmă cu acţiunea de fe rti­ ziua de 7 martie a.c. Bine es­ activitatea dc îndrum are sumatorilor dintr-o zi şi
le că plata merge, chiar dacă
control
u n ită ţilo r
şi
de aburi lizare a terenului, cantitatea aportul său la pregătirea cam­ cooperatiste şi a S.M.T., lu- semnele tuturor băuturilor
servite :
pepsi, sifon, limo­
de îngrăşăminte transportată
in cim p fiin d cu peste 1.000 paniei este aproape inexistent* ind măsuri care să angaje­ nada etc.
Susţinută de stîlpl înalţi, tone mai mică faţă de cea pla­ Nici la C.A.P. M ărtineşti nu ze chiar răspunderea mate­ Propunem conducerii uni­
macaraua se mişcă lin pe nificată. O ptim ism ul ingineru­ s-a adus toată sămînţa de ca­ rială n celor ce se fuc v i­ tăţii „Lacto-vegetarian" să
calea aeriană. Ea deserveşte lui Ion Gheorghiu, care m i­ re unitatea are nevoie, deşi in novaţi de neexccutarea întoc­ facă o expoziţie cu... lacî-
rampa de preasamblare — zează pe un ajutor salvator urma unui control efectuat de mai n sarcinilor ce Ic sint murilc sale „istorice". Din
care se întinde pe circa 500 din partea L A S . Orâştie, nu organele agricole s-au stabi­ încredinţate. ce secol sînt ?
de metri. Aici. au început ştim în ce măsură va putea
lucrările de preasamblare a avea acoperirea necesară în
primului cazan de abur al fapte. Deocamdată cert este
Centralei tcrmo-eleclrlce De­ că dacă tim pul va permite în­ L a a u to g a r a cSiii P r a ş tie
va. Stive înalte de echipa­ ceperea semănatului se vor în-
ment aşteaptă să fie unite lîm pina unele greutăţi dato­
lî de m îinlle harnicilor raon- rită organizării şi desfăşurării
I lori. De la inginerul Vaslle defectuoase a acţiunii de fe r­
tilizare.
Puia, şeiul sectorului cazane tuaţia şi la C.A.P. M ărtineşti Soluţii utile,
a) şantierului ElectromontaJ Asemănător se prezintă si­
aîlăm citeva date „biografice"
ale acestui cazan care va de­ şi Vaidel, unde m ii d e ' tone
servi blocul nr. 1 de 200 MW de îngrăşăminte naturale, cu
care s-ar putea fertiliza cîte-
al centralei. La el se vor tilizate de ani de zile. Con­ dur neluate iu seamă
monla circa 4.000 de tone va sute de hectare, stau neu­
echipamente şl va avea o ca­
pacitate de 660 tone de abur ducerile u n ită ţilo r am intite
pe oră. dau dovadă de o comoditate
începutul a fost făcut. Por­ greu de explicat cind este Autobazele au cîte un sec­ seşte el autogara de aici 7 două : casa de bilete şi in fo r­
nite de aici. de la sol, caza- vorba de sporirea producţiei tor special pentru transportul Sîmbâtă. Ora 13 După aglo­ m aţiile Acestea însă stau în ­
nele îşi vor înălţa frunţile agricole pe seama folosirii în­ călătorilor O bişnuiţi cu au­ meraţia de ia casa de bilete chise. Oare la casieria pentm
la peste 40 de metri. Cu grăşăm intelor organice. In tobuzele ne-am deprins şi cu şi după num ărul mare de că­ abonamente nu se pot vlnd^
măiestrie şi răbdare, cel ca- schimb se fac mari cheltuieli autogârile. Ele ne oferă p ri­ lători adăpostiţi de vînt în bilete ? Măcar în orele de vîrl
{ re au experienţa altor şan­ pentru procurarea de îngrăşă­ mul contact cu cei care. prin spatele unui gard s-ar părea Sau chiar la ghişeul de in fo r­
tiere, făuresc în aceste zile m inte chimice care. de ase­ că e o oră de vîrf. Intr-ade- m aţii se poale face acest Iu
conturul prim ului cazan al menea, nu sînt utilizate în raţiunea existenţei lor, apro­ vâr, între orele 13-15 autoga­ cru. Dar, nu ! Ce scrie pe fe­
aceslul Important obiectiv mod chibzuit. pie distanţele, ne fac prezenţi ra Orâştie este punctul de restruică e lege ! Veniţi, tova­
energetic care se constru­ Din disouţiile avute cu to­ acolo unde necesităţile recla­ plecare a unui număr destul răşi de la autogara Orâştie.
ieşte în Lunca Mureşului. Păienjeniş de construcţii metalice. Imaginea înfăţişează un fragment din drum ul pe varăşii Gheorghe Ileasă, vi­ mă acest lucru. de mare de autobuze în cursă o dată la Deva, la colegii
care îl parcurge minereul spre Uzina de preparare din Gurabarza. cepreşedintele cooperativei a­ şi locul de tranzit al curselor dumneavoastră. Şi dinşii a i
M. NEACSU Foto : V. ONOIU gricole din Vaidei şi M ăria Sâ însoţim un călător în interurbane. tot trei ghişee. Dar bilete ş
Vasllcu, tehnician agronom, a Orâştie. Cu ce impresii pâră-
Afară, un vint tăios. Sala de vînd la doua in mod organi­
aşteptare e prea m)câ pentru zat, pe trasee şi dire cţii do
a adăposti atîtia călători. Prea mers, afişate vizibil. Nu l.j
puţini sînt acei care într-ade- unul. Aglom eraţia nu e aşi
vâr aşteaptă. M ajoritatea se mare. % O perativitatea creşte,
latează că Rareş, pătrunzînd V intul de Jos şi Vurpărul, cu In secolele X VII şi X V III, îngrămădesc )a bilete Reţi­ călătorul cîştigâ tim p. Grab,.
în Transilvania, nu a întim - satele; înuri, Cioara (Blan- relaţiile de bună vecinătate nem : sala ncîncâpâtoare şi n-ar mai impacienta pe n i­
pinat piedici, „fiind tara a­ diana) Răcătâu, Sibişeni şi şl colaborare Intre domnii aglomeraţia la casa de bile­ meni, nu s-ar declanşa „dis
ceasta locuită de români ca­ Ascula. Munteniei şi Transilvania se le. Totul în contextul dom i­ cutii tari" dacă pentru curse­
re, din cauza identităţii lim ­ Siat cunoscute relaţiile dezvoltă. Iniţiativa unor ac­ nant al grabei. Fiecare se le cu plecarea din autogar.j
bii lor, s-au alăturat cu uşu­ domnului Molse-Vodâ (1529­ ţiuni comune împotriva tur­ grăbeşte să nu piardă maşina. aţi elibera biletele mal de­
rinţă moldovenilor". 1530) cu Transilvania, pre­ cilor porneşte nu numai din A l treilea fapt demn de re ţi­ vreme. Dar faceţi acest lucru
Strînse legături cu Transil­ cum şi faptul că fiica lui, Zam­ Ţara Românească, din partea nut. Toate la fel de neplăcu­ cunoscut publicului călător
vania, mai ales pe tărim cul­ fira, este înmormintată la unui domn ca Matei Basa­ te Şi atunci, călătorul nostru prin afişe sau sfcatia de radio-
tural, stabileşte Neagoe Ba­ Prislop. In 1530 el fuge In rab, cl şl din partea princi­ ÎŞi pune în tre b a rea : nu se ficare. rndrum aţi-i pe cetă­
sarab. care reclădeşte bise­ Ardeal, de unde se întoarce pilor Transilvaniei, Gh, Ra- poote călători şi fără aceste ţeni să-şi procure din tim p b i­
rica Sf. Nicolae din Scheii cu o oaste condusă de $t. coczl si Gabriel Bethlen. piedici ? Tot el găseşte şi răs­ lete. V^ar veni în ajutoi
Braşovului, iar la Zărneşti Meilat. Acest Mailat avea în Mihnea al Ill-lea (1658-1659) punsul, la care conducerea M u lţi nu ştiu câ o pot face.
construieşte o altă biserică. In stâpînire, la 1537, castelul şi-a luat şi titlul de principe autogării pe plan local cu S oluţiile enumerate le-am
acelaşi timp el stăpinea şi Martinuzzl din Vinţ, care fu­ al Făgăraşului. Gîndul de a spicuit din discuţiile călăto­
domeniul Geoagiului. cu sa­ sese donat lui Radu, voievo­ avea posesiuni în Transilvania sp rijin u l D.R.T.A. Deva. nu rilor, însoţite de in e v ita b ili
tele aparţinătoare. dul Tării Româneşti Dar, în nu-i era străin nici lui Gri- ar avea decît să ia măsurile replică „dar nu-i interesează"
De pe la 1520 ne-a rămas 1540, )oan Zapolya îl la şi-l gore Chica (1660-1664) care, de rigoare. Este părerea lor despre per­
un hrisov al lui Neagoe Ba­ donează din nou lui Radu. după unele informaţii, ar fi In orele de v îrf un singur sonalul autogării. Ce-ar fl s i
sarab, prin care se însemna Aici moare, în 1597. după un cerut Porţii otomane restitui­ le daţi curs ?
qranila „prin v îrf în v lrf". arest de doi ani, domnul mol­ rea ţării Făgăraşului" care se ghişeu distribuie bilete pen­
pe cumpăna apelor, între Tara dovean, Aron Tiranul. ţinea în trecut de Tara Ro­ tru toate traseele. M ai există N. STANCIU
De-a lungul veacurilor feu­ teg" al Făgăraşului. Ace­ pii de această tară spre a o Românească şi Transilvania. In toiul luptelor dinastice mânească".
dale, interesele domnilor si bo­ leaşi posesiuni le păstrează şi feri de acei turci nespus de Printre nemeşii Haţegului, ca­ pentru Transilvania, regina Constantin Brîncoveanu
ierilor din ţările române con­ Mircea cei Bătrîn, care, aşa cruzi... re au pus semnele pe munţi, Isabella şi Ioan Siqismund (1688-1714), sprijinind rezis­
verg spre Transilvania, ca cum scrie N. Bâlcescu, „fu ...$i acei credincioşi (din alături de boierii olteni, era sint readuşi dîn Polonia cu tenţa românilor din Transil­
expresie a unor tendinţe o- cel dinţii domn care se lup­ MuMenla) te aşteaptă.», pe si Cindea, boierii ' Icqîn- ajutorul lui Pătraşcu cel Bun vania împotriva U nirii cu bi-
bieclive, fireşti, de comuniune tă pentru unitatea naţională. măria ta, căci au nădejde în
pe plan economic, politic şl Vru să cuprlnză Transilva­ măria ta, că-i vei scăpa de ro­
cultural între cele trei ţări, nia... apoi îşi întoarse armele bia acelor păginl".
tendinţe menite în acelaşi să cuprindă Moldova". Pe Relaţiile lui Ştefan cu Tran­
timp sâ întărească statele lingă Amlaş şi Făgăraş, M ir­ silvania se dezvoltă sl pe Legături ale domnilor şi boierilor din
feudale. cea mai stăpinea şi cetatea plan cultural şi bisericesc. El
Intre ţările române şi Tran­ Branului. întemeiază episcopia Vadului,
silvania. s-au stabilit din Si fiul lui Mircea, Viat) pe care o înzestrează cu m ij­
vechi timpuri multiple legă­ Dracul, care în 1436 a fost loace materiale în vederea u­ tarile romane cu Transilvania
turi. Privilegiile acordate de înscăunat cu ajutorul transil­ nei activităţi tipografice in­
Mircea cel Bătrîn negustori­ vănenilor. a' avut strînse re­ tense. O episcopie ortodoxă
lor braşoveni (1413), de A le­ laţii cu aceştia. în special cu este înfiinţată de un domn
xandru cel Bun bistritenilor negustorii din Sebeş, pe care-i sau boier muntean în secolul
şl de Ştefan cel Mare negus­ ocroteşte in timpul unui atac X V sau la începutul secolului du-se „eu între aceste ţâri sâ al Munteniei şi al Iul Alexan­ serica Romei, a dăruit mi­
torilor ardeleni (1475) au in­ turcesc din 1438. înlesnin- XVI şi la Geoagiul de Sus, nu se mai facă certuri, răz­ dru Lăpuşneanu al Moldovei. tropoliei ardelene moşia Me-
tensificat relaţiile comerciale, du-le refugiul în Tara Ro­ după cum reiese dintr-un do­ boaie.. c) să fie mare pace Jn timpul domniei lui M i­ rişani-Arqeş, a zidit o bise­
mai ales cu Braşovul care a mânească. cument din 1557. Episcopia si frălie". Acest sfat a avut hai Viteazul se înfăptuieşte rică în Făgăraş, una în Ocna
ajuns, la începutul secolului lancu de Hunedoara, între Geoagiului a jucat un impor­ loc la Morişor, fiind de (aţă pentru prima dată unirea celor Sibiului şi a întemeiat minăs-
al XVI-lea, să obţină un ve­ anii 1438-1441. era ban al Se- tant rol in legăturile pe care, şi alţi nemeşi români c a : irei ţări române. El îşi face tirea Sîmbăta de Sus, pe care
nit anual de 1.300.000 aspri de verinului, iar intr-un act, din mai apoi. Radu cel Mare sau Nandro din Pui, Slanciu, Don triumfala intrare in Alba Iu- meşterii au zidit-o în minu­
pe urma schimbului cu M ol­ 1447, însuşi se intitulează si Neagoe Basarab le-au conso­ şi Mihai din Măţeşti, Dumitru IIa (nov 1599), anticipind natul stil românesc, caracte­
dova şi Muntenia. Se ajunge „voievod al Tării Româneşti". lidat pe calea ierarhiei bise­ Copos din Vad şi Mihai Ro­ ceea ce peste trei veacuri ristic epocii sale. stilul brin
astfel să se formeze un în­ Domnul Moldovei. Bogdan 11 riceşti cu Transilvania man din Peşteana. avea să se desâvîrşcască în covenesc Dar la curtea sa
ceput de piaţă unică pentru (1449-1451) il considera pe Domnul Tării Româneşti, Boierii munteni şi-au aflat 1918, lot aici, pe urmele şi erau găzduiţi şi meşterii ar
toate cele trei ţări, cu cen­ lancu „părinte" şi sta sub a Radu ce) Mare (1496-150R), întotdeauna refuqiu în Tran­ după pilda lui Mihai. Astfel deleni. cura erau vestiţii ar
trul Braşov. Acest fapt con­ lui ascultare împreună cu că­ primeşte de la regele Vla- silvania din calea turcilor; prinse viaţă planul său : „Şi qintari din Braşov şl Sibiu.
stituie condiţia principală a pităniile şi ostile sale, do­ dislav, în locul Făgăraşului, M ulţi dintre ei aveau în stă hotarul Ardealului. pohla M ulte cărţi de cult şi scrien
unirii ţărilor române, unire rind ca „tara domniei mele în 1508 domeniul Geoagiului pînire aici sate întregi, întă­ ce-am p o litii Moldova, Ţara lite ra ie — în special lite ­
care, în condiţiile feudalis­ si tara domniei tale una să cu 19 sate. dintre care : Bal- rind ocine pe seama mînăsti- Românească". Cit de mult ratura populară — tipărite în
mului, nu putea fi deplină şi fie". şa, Bâcîia. Bozeş, Cib, Clq- rilor. Boierul Ladislau Dracu- dorea cl ca această înfăptuire acestâ vreme în Muntenia
definitivă, tocmai pentru că Un pas hotăritor in apro­ mău, Glod. Homorod, Alma- lea şi fratele său loan stă- să fie trainică reiese din cu­ sau Moldova, au fost trimise
încă nu exista o piaţă unică pierea legăturilor Moldovei şul Mare. Mada, Poiana, Ren- pîneau satele Lăpuqiu, Oha­ vintele sale: „Am luat Tran­ în Transilvania, cu scopul de
naţională, d ea abia începuse cu Transilvania îl face Ştefan qhet. ba. Tei şi Fintoag, iar boie­ silvania punînd în joc viata a păstra limba românească
sâ se formeze. cel Mare 11457-1504). care ob­ Aceleaşi posesiuni ale lui rul Ştefan Surdul, din Bucu­ mea... Asta nu voi îngădui eu neslricată de Influenta lim
Cu toate acestea, tendinţa ţine posesiunile Ciceul si Ce­ Ştefan Ic moştenise şi fiul reşti, întăreşte o ocina unei să fin alungat, chior de-or fi hi lor străine impuse de stăpi
de unire a celor trei ţări a tatea de Baltă. Este plină de său. Petru Rareş, adăuqîn- roînăstiri din Transilvania, pe. să-mi las capul, căci am cu uirile de alunei. Iu afara in­
fost mereu octivă în politica înţeles scrisoarea braşoveni­ du-şl Rodna, Bistriţa şi lin - la 1592. In 1596, spătarul prins tara cu sabia mea". tereselor de clasă ale dom
mai fiecărui domn muntean lor din 26 aprilie 1479, către quraşul şi care, după cum în­ Standul Benga pribegeşte cu însoţind pe Mihai în Tran­ nilor şi boierilor, mai pre
sau moldovean, începmd cu Ştefan, căruia l se adresează : suşi arată în scrisoarea din toţi fiii săi în Transilvania silvania. unii din boierii cra- sus decît acestea, relaţiile pe
Basarabii Astfel, încă de pe „parcă ai îi fost ales şi tri­ 14 Ianuarie 1530 către iudele etc. ioveni au prim it domenii aici. care ei le-au stabilit cu Tran­ O întreagă încrengătură de luourir. Cu aceastâ aparaturi
vremea lui Vladislav-Vlaicu, mis de Dumnezeu pentru cîr- Braşovului, a cucerit Transil­ Domnul Tării Româneşti, ca banul Mihalcca, de lo care silvania au menlinut trează nodernâ se determină uşor carbonul din fontă. Momentul re­
Făgăraşul şi Amlaşul erau stâ- muirea şi apărarea Ardealu­ vania şi nu o va da nimă­ s-ar trage şi numele comu­ seculara aspiraţie a poporu­ dă această operaţie la U.V, Câlan unde laboranta Maria
pînite de Ţara Românească, lui. Te rugăm pe măria ta ca nui. El îşi avea p iirălabii săi Radu de la Afumaţi (1524­ nei Mihalţ, a cărei moşie o lui român — unirea. Budiu lucrează cu pasiune.
Vlaicu purtînd titlu l de „her- să faci bunătate să te apro­ în Ciuc. Un călător străin re­ 1529), avea ca posesiuni stăpinea. Prof. B E N IA M IN BASA