Page 4 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 1 martie 1968
Expunerea lui  . Fanfani despre
Mesajul de solidaritate
politica externă a Italiei
adresat
ROMA 29 Corespondentul ciu. Fanfani a declarat că gu tual al lu cră rilo r C om itetului
Agerpres, N. Puicea. transm i vernul italian a susţinut şi celor 18 state pentru dezar
mare, m inistrul italian a de
poporului vietnamez te : M inistrul italian al aface continuă să susţină ca o poli clarat că guvernul său doreş
rilo r externe. A m inlore Fan
tică constructivă faţă de ţă ri
fani. a prezentat în Parlament, le arabe şi recunoaşterea drep te îm bunătăţirea proiectului
cu p rile ju l discutării bugetu tulu i Izraelului la viaţă şl de tratat privind neproPfera-
lui pe anul 1968, un am plu ta securitate sînt esenţiale pen rea arm elor nucleare, ale că
Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc blou al p o liticii externe ita li tru pacea şi progresul între rui lacune evidente trebuie să
din Vietnam, ene. Rt-ferindu-se la situaţia gului bazin mediteranean. fie completate.
dîn O rientul M ijlociu, el a a Referindu-se la criza viet Secretarul general al P a rti
Prezidiului C.C. al Frontului Naţional de Eliberare firm at că Italia încurajează nameză, m inistrul italian a dului Comunist Italian Luigl
din Vietnamul de sud părţile interesate in eforturile subliniat că singura alterna Longo, a arătat că. pentru a
lo r de a evita acţiuni care ar tivă a războiului este o solu exprim a voinţa de pace a po
porului italian, trebuie să se
Draqi tovarăşi şi prieteni I loria internaţionalistâ faţă de putea să prejudicieze m isiu ţie negociabilă în sp iritu l con ceară Statelor Unite încetarea
ferinţei dc la Geneva.
trim isului
nea încredinţată
Reprezentau Iii celor 67 de întreaga omenire, slujeşte special al secretarului general Abordînd problemele Pieţei necondiţionată a bombarda
partide comuniste şi munci' cauzei sacre a apărării păcii a! O.N.U., Gunnar Jarring. El comune, Fanfani a reafirm at mentelor şi a altor acţiuni de
loreşli. inlnmiţ» la inlilm rea Noi, comuniştii, considerăm a arătat că în interesul gene angajamentul guvernului ita război îm potriva R D. V iet
consultativi de In Budapesta, cauza solidarităţii cu Vietna ral trebuie să fie rezolvate >a lian de a cânta o m odalitate nam pentru a face posibile ne
trim it un salut trăiesc eroi mul luptător drept o datorie Început probleme minore. A de începere a unui dialog în gocieri în vederea resta b ilirii
cului popoi vietnamez care inlernaţionalista vitală. In nu La Bratislava, umil din porturile dunărene ale Ccho- ceasta ar crea o atmosferă fa tre statele membre ale CEE păcii. In acelaşi sens s-a pro
printr-o luptă aspră împotriva mele partidelor noastre, în slovaciei, activitatea este in toi, în ciuda sloiurilor care au vorabilă rezolvării probleme şi cele care şi-au exprim at do nunţat şi T u llio Vecchielti. se
aqresorilor americani şi a aco numele m ilioanelor de simpa cuprins apa. lor de fond cuprinse în rezolu rinţa de aderare la Piaţa co cretar general al P artidului
liţilo r lor apără libertatea si tizanţi ai noştri, declarăm în ţia C onsiliului de Securitate mună socialist italian al unităţi* pro
independenta patriei sale. că o dată cu ferm itate hotâ- cu privire la O rientul M ijlo Referindu-se la stadiul ac letare.
Lupta eroică a poporului rîrea noastră de neabătut de
vietnamez constituie un exem a acorda întregul ajutor ne
plu şi un stimulent pentru cesar poporului vietnamez ca Conferinţa U. M. C. T. A. D.
toate popoarele care luptă pen re se afla în prim a linie a
tru eliberarea lor. La consti luplei armate îm potriva impe V IE T N A M U L D E S U D
tuie, totodată, un puternic fac rialism ului. De partea voastră Intervenţia reprezentanţilor români
tor al unitălii de acţiune a for se află ţările sistemului so ■ ■ ■ ■ M H n H B H W M M H M a M i H M m M I H I l l l i l I TUI
ţelor nntîimperialiste. Vietna cialist, toţi com uuiştii, mun
mul înseamnă un simbol al citorii şi oamenii muncii din
bărbăţiei, ferm ităţii şi liotă- întreaga lume, luptătorii miş DfCI.HI 29 Trim isul special ră rii de studii concrete pe Baza de la Dong Ha sub focul patrioţilor U.R.S.S.. — Hidrocon-
ririi in lupta împotriva princi cărilor de eliberare naţională, A ger preş, I. Puţinelu, transm i produse. structorii întreprinderii „A n-
palului duşman al popoarelor de partea voastră se află toţi te ; S-a consumat mai bine de In com itelui nr 2 (comerţul SAIGON 29 (Agerpres) — unde se găsesc unităţi de a r inîni nici un convoi al ame dijanvodoslroi", U.S.S. Uz
— imperialismul american Voi oamenii de pe pămînt inclu o săptâinînă din cea de-a doua de m anufacturate şi sem ifini U nităţile F rontului Naţional tilerie, sînt frecvent bombar ricanilor n-a mai putut folosi becă. .şi-au luat angaja
ilemonslrali in mod evident siv cei din S.U.A., cărora le etapă a Conferinţei N aţiunilor te) riştigă teren ideea insti-' de Eliberare continuă presiu date. Se pare, scrie agenţia această cale de circulaţie. mentul de a da în exploata
că nu poate fi învins un po sînt scumpe libertatea şi pa Unite pentru comerţ şi dezvol tu irii unui sistem general de nea asupra bazelor americane Comandamentul american re prima parte a staţiei de
por care s a ridicai la luptă cea Puteţi fi siquri, draqi to tare — etapa tehnică — în preferinţe nediscriininatorn amplasa/te in regiunea septen France Presse. că partizanii consideră că un atac violent pompare de la Madanief.
pentru o cauză dreaptă. varăşi, că va creşte continuu care cele 6 comitete de luciu pentru produsele ţă rilo r in trională a V ietnam ului de sud. 6ud-vietnamezi încearcă să în asupra bazei de la Dong Ha, .$asc pompe vor ridica apa
V ictoriile voastre obţinute ajutorul pe care vi-l acordă ale conferinţei au abordat in curs de dezvoltare Cu toate P o trivit agenţiei Frar.ce Pres- trerupă complet legăturile cu precum şi asupra bazelor si din rîul Narîn la o înălţime
in ultim ele săplămini slîrnesc ţările socialiste, toţi oamenii dezbaterile lor problemele de acestea, sînt exprim ate încă se, baza americană de la Dong baza de la Dong Ha, care nici tuate de-a lungul şoselei nr. de 80 m. Darea în funcţiune
adm iraţia generală. Ii fe lici muncii din lume. fond de pe ordinea de zi ce serioase rezerve în legătură Ha. care asigură protecţia ai 9 — Cam Lo. Rockpilc şi ta a primei părţi a staţiei va
tăm călduros pe p atrio ţii Viet le-au fost repartizate Au în cu posibilitatea realizării u- lo r două baze — Con Thien şi pină acum nu era aproviziona băra C nrroll — va fi preludiul permite să se îmbunătăţeas
namului care aplică duşma întărirea şi lărgirea conti ceput. de asemenea, de cîlc- r.ui astfel de sistem general de Khe Sanh — constituie acum tă decît prin interm ediul avi unei ofensive asupra Khe că irigarea a 12 000 ha de
nului o lovitură după alta; nuă a frontului internaţional va zile lucrările celor 2 gru preferinţe in v iito ru l apropiat. unul din principalele obiecti oanelor şi navelor. Şoseaua de Sanh-ului. unde se ştie că pes pămînt din raionul fzbas-
sintem convinşi de victoria in sp rijin u l poporului vietna puri de lucru constituite de Unele ţări in curs de dezvol ve atacate de FNE Pistele de la Hue la Dong Ha este blo te 6000 infanterişti m arini a- kan. regiunea Andijan
deplină a poporului vietna mez care luptă pentru victo plenara conferinţei in ultim a tare care beneficiază de pre cată şi de mai multe sâptă- înericani, trupe de elită, se )N FOTOGRAFIE : Con
mez In bătălia sa îm potriva ria sa, corespunde interese parte a dezbaterilor generale. ferinţe speciale au declarat că aterizare ale acestei baze — află in tr-o situaţie grea. fiind ducta staţiei în lungime de
cotropitorilor străini. lor fiecărei ţări, ale fiecărui Delegaţia română desfăşoară nu voi să renunţe la acestea încercuiţi de peste o lună de 900 metri.
popor, cauzei păcii in întrea o intensă activitate în toate pină ce sistemul proiectat nu
Im perialism ul american ca ga lume. Unitatea de acţiune unităţi ale F rontului Naţional
re acţionează in rolul de jan in lupta îm potriva im peria cele ,r> comitete, cit şi in două se va dovedi efectiv. de Eliberare.
darm internaţional, sugrumă lism ului, in prim ul rînd a ce din cele 3 grupuri de lucru Com itetul nr. 6 (probleme ★
tor al lib e rtă ţii popoarelor nu lui american, este cerinţa im ale conferinţei. România a generale ale com erţului inte r La Khe Sanh. p a trio ţii au
fost desemnată in calitate de
va izbuti niciodată să-şi în perioasă a zilelor noastre. vicepreşedinte al prim ului naţional) are in vedere un pro continuat acţiunile de h ă rţu i
făptuiască planurile, în ciuda grup <le lucru, căruia i-au fost iect de rezoluţie algerian care re a trupelor americane, ase Prăbuşirea unui
crim elor sale. In loale ţările Dragi prieteni ! Sîntem în trim ise spre dezbatere două cere aplicarea p rin cip iilo r re diate de mai m ulte săptăinîni.
tru totul dc acord cu voi în a
lum ii iau amploare protestul precierea că există o singură puncte im portante de pe ordi comandate Ja conferinţa FRANŢA. — Agenţia UPI anunţă că un e li bombardier american
mînîos şi condamnarea poli cale de rezolvare a problemei nea de zi : problema alim enta UNCTAD de la Geneva în ve Pe principalele copter gigant american, avind
ticii crim inale a cercurilor vietnameze — aceea care se ţiei mondiale şi cea a trans derea prom ovării re la ţiilo r e artere ale Car 22 de puşcaşi m arini la bord,
guvernamentale americane — bazează pe propunerile juste ferului de tehnologie. conomice intre ţări şi elabo tierului Latin, a fost doborît de tiru l u n ită ţi W ASHING TO N 29 (Ager
politică de autentic genocid rarea unor principii noi pe din Paris s-au lor patriotice. Coresponden pres). — Un bom bardier a
Deşi suferă infrin g e ri după ale guvernului Republicii De I.uînd cuvîntul in problema baza Cariei de la Alger. Lu- desfăşurat ma tul aceleiaşi agenţii menţio
tnfringeri, im perialism ul ame mocrate Vietnam şi pe pro rolului şi finanţării programe înd cuvîntul in acest comitet, nifestaţii împo nează că aviaţia americană a merican de tipul B-52 s-a pră
gramul Frontului Naţional de
repre
diversificare.
lor de
reprezentantul român. Dîmbu
rican continuă escaladarea triva războiului bombardat poziţiile forţelor buşit joi dim ineaţa in G olful
războiului in Vietnam, ame Eliberare din Vietnamul de zentantul tării noastre, Octa- Emeric, a subliniat necesitatea din Vietnam. patriotice dispuse în ju ru l ba Mexic în tim p ce executa un
sud. Cerem încetarea imedia vian Botez, a subliniat că d i lichid ării gravei moşteniri a
ninţă cu folosirea armei alo- tă şi necondiţionată a bom versificarea producţiei consti inegalităţii economice intre IN FO TO : zei. zbor de rutină Toţi cei opt
mice şi creează prin aceasla bardamentelor barbare asupra tuie o problemă centrală a po diferitele ţâri ale globului. El Pentru cîteva Detaşamente ale forţelor pa membri ai echipajului sînt
un pericol real pentru pacea Vietnam ului, precum şi a tu litic ii de dezvoltare economi s-a pronunţat pentru e lim i clipe, manifes triotice au lansat un nou atac
generală, pericolul unui răz turor celorlalte acţiuni ar că, care poate fi soluţionată in narea tuturor barierelor şi tanţii au bote de rachete asupra unui centru daţi dispăruţi. Se precizează
boi mondial termonuclear. As mate îm potriva Iul slrînsâ interdependenţă cu discrim inărilor care Ynai per zat B-du! St. de instruire a forţelor m ilitare că la bordul avionului nu se
tăzi. mai m ult ca oricînd, sînt lărgirea bazei ile produse p ri sistă încă în comerţul dintre Mirhel, dîn- saigoneze de la Thu Duc.- aflau bombe.
necesare vigilenţa şi acţiunile Pămînlul vietnamez esle lea mare şi cu industrializarea ţă ţările cu orînduin social-eco- du-i numele de
hotârîle ale popoarelor împo gănul unui popor m îndru şi rilo r în curs de dezvoltare. nomicc diferite, aceasla repre- „Strada Vietna
triva acestui pericol extrem curajos, va sosi inevitabil cea Tn încheiere. reprezentantul zentind o necesitate atit eco mului eroic".
de mare. sul cind u ltim u l jnteivenţio- ţă rii noastre a sublim at însem nomică cîl şi politică nu nu Fostul premier conservator bri
Poporul vietnamez, apârin- nist va fi alungai de pe acest nătatea ileosebilă pentru ţă ri mai pentru ţările dezvoltate tanic Alee Douglas Home, care
du-şi ţara, îşi îndeplineşte da- pămînt sfint Pe păm înlul le în curs de dezvoltare a pro cu economie de piaţă, cî şi s-a înapoiat la Londra după con
vietnamez nu exişiă şi nu va vorbirile avute Io Salisbury cu
exista un alt stăpîn decît po blemei diversificării si rolul pentru toate celelalte ţâri. E- lan Smith, a declarat că va
porul vietnamez cooperării economice interna iiberarea acestui comerţ de tot CURIER
ţionale în soluţionarea sa, sco- ceea ce-l frinează. a spus re prezenta premierului Wilson o
Cinste şi glorie
poporului
serie de propuneri concrete ce
In Comitetul celor vietnamez care duce o luptă ţînd în eviilenţă aportul pe prezentantul român, ar aduce pot oferi baza unor noi nego
partenerilor cunoscutele avan
plină de abnegaţie pentru li care ar putea să-l aducă orga taje rezultate din posibilitatea cieri anglo-rhodesiene.
18 state pentru beria tea şi independenţa sa ! nele UNCTAD pe linia elabo- u tiliză rii mai complete şi ra
ţionale a capacităţilor ile pro ♦
ducţie existente, a creării de Hotărîrea Senatului chilian La 28 februarie a.c., Cornel
dezarmare noi capacităţi, satisfacerea u Burtică, ambasadorul extraordi La chemarea sindicatelor lu
COMUNICAT nor nevoi de produse defici SAN TIAG O DE C H ILE 29 nam Senatoarea M aria Elena nar şi plenipotenţiar al Republi crătorilor de la căile ferale de
stat şi a mecanicilor de locc“
GENEVA 29 Corespondentul tare, desfacerea unor produse (Agerpres). — Senatul chi Cariera, din partea partidu cii Socialiste România in Rega motive, ir, Japonia se desfăşoară
tul Maroc, a prezentat scrisorile
disponibile pentru crearea u
Ager preş, H Liman, transm i La 6 martie a.c., se con rilor participante la Tra nor noi posib11îtăţi de plată ele. lian a adoptat hotărîrea de a lui socialist, a arătat că răz de acreditare regelui Hassan II. o campanie de protest împotn-
te : Şedinţa de joi a Comite voacă la Sofia Comitetul tatul de la Varşovia. Referindu-se la creşterea co trim ite preşedintelui S.U.A., boiul din Vietnam înscrie una După ceremonia prezentării va intenţiei administraţiei căitar
tului celor Ifi state pentru m erţului Est-Vest. reprezen Lyndon Johnson, şi secreta din cele mai triste pagini în scrisorilor de acreditare intre re ferate de stat de a concedia
dezarmare nu a durat decît ze Politic Consultativ al ţă tantul ţârii noastre a sublm iat ru lu i general al O.N.U., U istoria om enirii. I>a rîndul său. gele Marocului şi ambasadorul 50.000 de muncitori potrivit w-
ce minute. Singurul vorbitor eâ aresta are o influenţă sti Thaut. o telegramă în care cer senatorul Gonzales Madariaga Republicii Socialiste România a nui aşa-numit „plan de raţio
a fost delegatul M arii B ri ca Statele Unite să înceteze a subliniat că S.U.A. au inter
mulatoare importantă şi asu avut loc o convorbire cordială. nalizare". La aceste acţiuni par.
tanii, Fred M ulley, care, în Scrisoarea deschisă a C.C. pra curentului de m ărfuri din imediat bombardamentele a venit în Asia de sud-est cu ticipă aproximativ 340.000 do
numele guvernului ţârii sale tre ţările socialiste «î ţările în supra R epublicii Democrate scopul de a stăvili lupta de ♦ membri ai celor două «JEieale.
Vietnam şi agresiunea îm po
curs de dezvoltare. Reprezen eliberare naţională a popoare
a in vita t ţările participante la tantul român a reliefat faptul triva poporului vietnamez. La lor din această regiune. Se Referindu-se 1a o declaraţie a ♦
lucrările C om itetului să tr i al P.S.U.G. adresată populaţiei că in ilereniu) nostru, spre de şedinţa Senatului au luat cu- natorii au cerut retragerea premierului izraelion Levi Eshkol,
mită cîte doi observatori, ci osebire de cel trecut, comerţul vîntui senatori. reprezentind tu tu ro r trupelor străine de pe ziarul „Maariv" scrie că dacă „A luat sfirşil cea mar gicvă
vest-germane dintre ţările socialiste şi cele diferite pârtiile, care au con teritoriu! V ietnam ului de sud Gunnar Jarring, trimisul special ameninţare la adresa guvernului
v ili sau m ilita ri, pentru a a damnat politica S.U.A. în Vîet- şi încetarea agresiunii.
sista cîtva tim p la un exerci cu economie de piafâ dezvol al secretarului general al O.N.U. condus de Pearson din cei cinci
tată cunoaşte o curbă ilestul in Orientul Apropiat, nu va reu ani de cind se află la puteie"
ţiu de verificare a unor for BER LIN 29 (Agerpres). — punde la orice propunere se ile înaUă. creşterea lui fiin d şi să reunească la masa trata scrie agenţia United Press In
me de control a armamente După cum transm ite aeenlia rioasă In vederea unei înţe mai înaltă decît creşterea me Declarata guvernului tivelor părţile interesate, „situ (emoţional, comentind votul :1p
ADN, C.C. al PS.U.G. a dat legeri pe baza egalităţii în
lor convenţionale, ce se va die a întregului lor comerţ aţia va râmine neschimbata", încredere acordat guvernului*
publicităţii o scrisoare deschi drepturi care ar servi norm ali ■exterior. Acelaşi ziar subliniază că gu miercuri seara in Camera Ce*
desfăşura începînd din luna să adresată populaţiei vest- zării re la ţiilo r dintre rele două In încheiere, reprezentan R. P. D. Coreene vernul izraelian acţionează in munelor a Parlamentului cana
iunie şi pînă la sfîrşilul lui germane. în care exprimă do state germane. Scrisoarea CC. tul ţârii noastre s-a pronun direcţia pregătirii terenului ne dian. Din cei 260 de deputat),
septembrie în sudul Angliei. rinţa R. D Germane de a râs- al P.S.U.G., semnată de W al- ţat pentru înlăturarea tuturor gocierilor directe. 138 au votat in favoarea gu
ter UJbricht, adresează unor PH E N IA N 29 (Agerpres). — clînd lo v itu ri grele agresorilor vernului. 119 au votat contra,'tar
barierelor care mai exislâ in
cercuri largi de cetăţeni vest- calea com erţului dintre ţările G uvernul R.P.D. Coreene a americani. 3 s-au abţinut. Acest vot a fost
Relevînt! că poporul core
Grecia şi S.U.A. îşi fac reciproc complimente germani apelul de a determ i socialiste şi ţările cu econo dat pu b licită ţii o declaraţie în ean face tot ce îi stă în pu ♦ cerut de însuşi premierul Pear-
legătură cu atrocităţile comise
organizaţiile
care
din
na
fac parte să se pronunţe pen mie de piaţă dezvoltată, pen de agresorii americani şi aco tinţă pentru a ajuta poporul Purtătorul de cuvînt al guver son, al cărui cabinet a fost pus
A TE N A (Agerpres). — In guvernului grec faţa de A lia n tru înţelegerea cu R. D Ger tru o largă cooperare econo liţii lor în Vietnam ul de suil. vietnamez în lupta sa dreaptă, nului R.A.U., Hassan Zayat, a rn minorilote sâptâmina trecută
tr-o cuvintare rostită cu prile ţa atlantică. Papadopoulos a mană, să ceară deputaţilor mică. Industrială şi tehnico- Guvernul R.P.D Coreene şi guvernul R.P.D. Coreene cere declarat in cursul unei conferin în problema proiectului de la*
ju l p rim irii am iralului Ilora- reafirm ai, de asemenea. încre- ştiinţifică internaţională, care, întregul popor coreean, se su încetarea acţiunilor crim inale ţe de presă că nu se aşteaptă ge privind majorarea impozite
lor.
ce Rivero, comandantul şef al tlerea guvernului său faţă de care-î reprezintă in Bundestag promovată în formele sale bliniază în declaraţie, condam şi a tuturor actelor ele război ca trimisul special al secretaru
forţelor N .A T .O , din secto Statele Unite, .ţară aliată şi să adopte o poziţie realistă şi moderne, poate constitui a6tăzi nă cu ferm itate şi indignare îm potriva poporului vietna lui general al O.N.U., Gunnar ♦
rul Europei de sud, . care se prietenă14 a Greciei. să sprijine recunoaşterea R. D. una din cele mai eficace căi crimele barbare comise împo mez, cere ca agresorii am eri Jarring, să înregistreze vreun
află în prezent in tr-o vizită o- La rîridul său. am iralul Ri Germane. Scrisoarea respinge ile influenţare a creşterii eco triva poporului vietnamez şi cani să părăsească d e fin itiv progres sesizabil in misiunea sa Purtătorul de cuvînt al R.A.U.,
ficialâ la Atena, Ghiorghios vero a elogiat ataşamentul re nomiei fiecărei ţâri şt a co Îşi exprim ă solidaritatea de şi necondiţionat Vietnam ul de pînă cind nu se va stabili dacă Hassan Zayat, a declarai cr gu
Papadopoulos, prim ul m inistru gim ului grec faţă de Alianţa totodată pretenţia guvernului sud. retrâglnd toate trupele Izraelul este gata să îndepli vernul ţârii sale va re<unaaşf*
grec, a reafirm at fidelitatea atlantică. vest-german de a vorbi în nu m erţului mondial, a progre luptă cu poporul sud-vietna- şi armamentele lor şi ale sa nească rezoluţia Consiliului de Federaţia emiratelor din Golful
mele întregului popor german. sului şi păcii in lume. mez care obţine noi victorii te liţilo r lor. Securitate. Persic, dacă noul stat v i fi et .
presia adevărată a voinţei po
porului din această regiune
tat a reuşit £»i cele din urmă fost protagoniştii ei. Primii ♦
să-i pună cătuşele lui Geno
sperau să-şi păstreze imense
DIN ISTORIA MAFIEI {III) scrisori ale ofiţerilor ameri le domenii (in mare parte ne- va sista operaţiunile militare cu
Guvernul federal ol Nigenal
vese. El i-a găsit în buzunar
cultivate); programul mişcă
cani pline de admiraţie pen rii separatiste ii surîdca ma condiţio ca liderii biofrezi să re
tru ..serviciile dezinteresate“ fiei, care a profitat totdeauna nunţe la planurile lor, inclusiv
Io proclamarea
independenţei
Istoria ocupaţiei america Reîntors în Sicilia, acest Naivitate ? Cinism ? Fapt es făcute de destinatar... Mai de pe urma rolului de inter provinciei Orientale sub numele
ne tn Sicilia la sfirşilul celui „arbitru al lumii interlope te că aceşti ocupanţi militari, trebuie oare să adăugăm cu mediar înlre diferitele pături de Republica Biafra, şi să ac
dc-al doilea război mondial internaţionale", a devenit şi care reprezentau în fapt gu acest onorabil personaj a fost sociale In ee-l priveşte pc cepte sistemul de organizare o
este o istorie aproape dc ne aici arbitrul suprem. Guver vernul Statelor Unite, au curind pus in libertate ? bandiţi ei cran executanţii di
O imagine ca natorul militar Poletli. repre conferii mafiei un caracter statului federal in 12 state, o
ricaturală a re crezut. Washingtonul. Ponta zenlont oficial al mafiei a- nesperat dc legalitate După război organizaţia recţi ai acţiunilor josnice. declarat la Delhi comisarul fe
laţiilor priete- gonul uitaseră de groaznice Se putea oare aştepta alt şi-a extins activitatea nu nu Deşi in ultimii ani au fost deral pentru problemele externe,
neşli pc care le rapoarte ale senatorului mericane. a dotat marile cen ceva de ta guvernatorul Po mai in întreaga ţară, dar şi luate măsuri mai drastice îm O. Orikpo.
dictatura m ili Kejativer. Mafia din S.U.A. tre (şi chiar pe cele mici) cu letti ? Un raport al poliţiei îl în Germania şi în ţările potriva mafiei, in prezent ju-
tară din Gre a debarcat, investită cu au autorităţi comunale : primari, scandinave. Această asociaţie dccîndu-se procesul conducă ♦
cia le are cu torilatca invingălorului. Sul. locţiitori de primari etc, toţi prezintă lotdeainia beat. în a crim ei s-a întins tot mai torilor ei, mafia mt este
Departamentul steagul lui Lucky Luciano — personaje mai mult sau mai conjurat de prostituate şi d<>. mult în Europa. Recent, gu moartă. Dar credincioasă In Nigeria agenţiile de presă
de Stat al Slu o basma galbenă cu iniţiale -uiflu importante ale mafiei recidivişti. Unul dintre o vernul dc la Bonn a mani tradiţiei sale, ea vu-şi arată semnalează o intensificare a
telor Unite. L... Lucky Luciano, definit în locale. înscăunarea era o ce ceşlia, Vito Genovese. era şe testat o oarecare nelinişte. niciodată faţa ..Grupurile" luptelor între trupele guvernu
raportul lui Kefauver drep remonie oficială la care a- ful unei bande care fura ca In activitatea mafiei a a poartă alte nume, se formea lui federal şi unităţile militare
„una din figurile sinistre ale <isla uneori episcopul. mioane ale armatei america părut apoi un nou clement ză şi sc destramă, nu se cu ale colonelului Ojukwu Odu-
gangsterismului anilor 1920- Don Calogero Vizzini (care ne pc cheiurile portului Nea- separatismul sicilian. Mişca nosc intre ele, dar formează megwu, liderul provinciei Orien
1 9 3 0 Condamnat la 50 di a apărut curind cu mitraliera pole, le încărca cu făinăt za rea pentru o Sicilie .,indepen lotuşi o unitate, o forţa inter tale. Potrivit postului de radio
ani inchisoare. Lucky a fost tn mină) — primar la ViUal- hăr şi alte produse alimenta dentă“ a luai naştere în sep naţională periculoasă împo Vocea Biafrei, două încercări
eliberat in timpul războiului ba ; Geno Russo. obişnuit al re, tot americane, destinate tembrie 1944. Baronii. marii triva căreia trebuie luptat ole unităţilor federale de o se
.,pentru servicii aduse Naţiu tribunalelor şi închisorilor la vi uzării la negru. Poliţistul proprietari funciari, mafia MOKINO CIIASSIGNET infiltra în oraşul Uyo au fost
nii' ' Mu.ssomcli... Inconştienţă ? care a întocmit raportul ci tradiţională şi bandiţii au (Din „Monde ct Vie") respinse de trupele bîafrexe. Do
uă nave militare au fost scu
fundate.
REDACŢIA ŞI ADM INISTRAŢIA Z IA R U LU I: stz. Dr. Petru Grozo or. 35. telefon 1275, 1585. 23 17. — TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva