Page 40 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 40
4 DRUMOL SOCIALISMULUI Morţi 12 morţi* 1968
A
In Oi omitetul celor 18 state pentru dezarmare
Vietnamul de sud
INTERVENŢIA REPREZENTANTULUI ROMÂNIEI, $ CEL MAI IMPORTANT DEPOZIT DE IMUNI
ŢII AMERICAN DIN REGIUNEA „FRONTULUI DE
NORD** A FOST DISTRUS DE CĂTRE PATRIOŢI &
AMBASADORUL NICOLAE ECOBESCU PRESIUNEA ASUPRA MARII BAZE DE LA KHE
SANH SE MENŢINE
SAIGON II (Agerpres). — Pierderile au fost calificate
GENEVA 11. — Corespondentul Agerpres, H. Liman, trans trolarea procedurilor tehnice periculoasă a cursei înarmă mai curînd posibil, paşi con în atenţia C om itetului şi pro Cel radi important depozit de ..grele" de către comanda
mite : La cererea celor doi copreşedinţi ai Comitetului celor 18 prin care o ţară neposesoare rilo r şi in prim ul rînd a în a r creţi în domeniul dezarmării punerile sale cu privire la uuinilii american din reqiu- mentul american. Agenţiile de
state pentru dezarmare, luni dupo-omioză a avut loc la Geneva de arme nucleare poate do m ărilor nucleare, suscită inte nucleare. convocarea unor conferinţe pe nea „frontului de nord" a losi presă transm it totodată că
o şedinţă speciala a Comitetului. Primul a luat cuvintu! şeful bîndi astfel de arme. prin for resul tuturor ţârilor, de rezol Cel de al treilea amenda riodice şi la conţinutul n o tifi distrus în portul fluvial patrioţii sud-vietnainezi au
delegaţiei române, Nicolae Ecobescu, care a prezentat o serie te proprii sau cu ajutor străin varea ei fiind legată îndepli ment al delegaţiei române este căm de retragere din Tratat, la Caii Viei, în noaptea de menţinut in tot cursul zilei
de amendamente la textul revizuit al proiectului de tratat pri Proiectul tratatului de nepro nirea celor mai profunde as menit sâ elim ine o im portan propuneri nereflectate în pro duminică spre luni. transmite de duminică presiunea asu
vind neproliferarea armelor nucleare prexentat in comun de liferare nu oferă insă nici o p ira ţii ale popoarelor tă lacună, care persistă ş* in iectul revizuit. agenţia Associated Press Mai pra marii baze americane de
şefii delegaţiilor S.U.A. şi U.R.S.S. soluţie de control de natură Pentru a răspunde acestor textul revizuit al proiectului, In vederea asigurării că rautte obuze au lovit în plin la Khe Sanh Bombardarea
a preveni pericolul p roliferării cerinţe de particulară însem şi anume, lipsa oricărei pre loate prevederile tratatului vor acest depozit de cnunilii. care instalaliilor acestei baze nu
arm elor nucleare prin inter nătate, după părerea noastră, vederi referitoare la acorda fi realizate p o trivit spiritului aprovizionează unităţile de ar a încetat nici o clipă. Au
mediul bazelor m ilitare, do şi literei lor. delegaţia româ tilerie allale la bazele ame
Domnule preşedinte. gaţia română ca o contribuţie exprim ată în repetate rînduri rea, prin tratat, a unei garan fost lansate peste 250 de
la mai buna înţelegere a tex tate cu armament atomic, ce în acest Comitet, tratatul de ţii de securitate tuturor ţâ ri nă consideră câ este necesar ricane de la Con Thien,
Ebapa parcursă de la data tului proiectului de tratat. Ele se află pe te rito riile unor sta neproliferare trebuie să facă lor nenuclcare, părţi la tratat. ca Tratatul sâ prevadă un Câmp Carro! şi Khe Sanh. obuze asupra bazei.
depunerii pe masa conferinţei au venit sâ acopere o necesi te nenucleare Or. p o trivit o- parte dintr-un lanţ. de măsuri mecanism corespunzător de
noastre a unui text revizuit tate reclamată de însuşi pro b lig a ţiiio r, decurgînd pentru a căror finalitate sâ fie înlă După convingerea noastră verificare colectivă, care sâ
a) proiectului de tratat cu p ri gresul negocierilor asupra pro părţile la tratat în virtutea turarea de finitivă a pericolu fermă, neproliferarea arm elor permită părţilor o examinare
vire ia neproliferarea armelor iectului de tratat. articolelor I şi II, trebuie ri lui nuclear. Amendamentul atomice trebuie înfăptuită in periodică a stadiului in care
nucleare a p rile ju it delegaţii In acelaşi sp irit de sinceră dicată o barieră de nădejde delegaţiei române referitor !a condiţiile asigurării tuturor se află executarea tratatului,
lor aci prezente să-şi expună colaborare, care a stat la baza care sâ facă im posibilă orice dezarmare urmăreşte sâ dea naţiunilor care renunţă la a o confruntare exigentă a obi Noi acţiuni agresive susţinute de Arabia
considerentele lor faţă de a întregii a ctivităţi desfăşurate formă de proliferare a armei perspectivă T ratatului de ne ceste arme câ nu vor fi ni ectivelor stabilite cu realiză
cest document. de delegaţia noastră în cadru) nucleare Acestei exigente îi proliferare. să ofere ce rtitu ciodată victime ale unei agre rile concrete obţinute. Soluţia
Delegaţia română a analizat dezbaterilor purtate în u lti corespunde propunerea dele dinea câ e) nu constituie, şi siuni atomice sau a am enin cea mai potrivită este. aşa cum Sauditâ împotriva R.A. Yemen
ţării cu folosirea armei nu
cu toată atenţia textul revi mul an în acest Comitet, şi gaţiei române, referitoare In nici nu va fi interpretat de cleare îm potriva lor Este un am avui ocazia să declarăm
zuit al proiectului de tratat şi hotărîtâ să-şi aducă în conti paragraful G. care ar aven ca nimeni în acest fel, un scop drept legitim al fiecărui stat incă în prima clapă a nego
subscrie la părerile exprimate nuare contribuţia la alcătuirea efect elim inarea unei lacune in sine, ci va fî însoţit de care renunţă la arma atom i cie rilor noastre şi in favoarea
câ el marchează un pas ina unui tratat întemeiat pe soluţii ale cărei consecinţe nu tre măsuri efective de dezarmau.1 că de a avea siguranţa câ căreia s-au pronunţat şi alte CAIRO t i (Agerpres). — triburile care sprijină regimul
i u i
inte pe calea realizării unui deopotrivă echitabile şi efici buie sâ fie deloc subestimate. nucleară Acesta este sensul sc va atenta la independenta delegaţii, convocarea unor Ziarul „A l Ahram" relata du republican. Potrivit surselor ci
proiect care să corespundă ente, delegaţia română are o Ticcind acum la celelalte a propunerii noastre privind o şi suveranitatea lui naţională. conferinţe periodice, la inter minica. citind surse oficiale tate de ziare, convoiul de ma
p rin c ip iilo r enunţate în rezo noarea sâ prezinte oficial Co mendamente, aş vrea sâ am in bligaţia pentru puterile nu vale regulate, cu pjrt'C'parea yermuiite, câ in zilele de 5 şi şini a pătruns pe teritoriul
lu ţiile A dunării Generale a m itetului. din însărcinarea gu tesc câ ele au fost pe larg pre cleare de a întreprinde „m ă D inlr-o astfel de preocupare tuturor statelor semnatare ale G martie un convoi de 151 de Yemenului, venind dinspre A-
O N U ., frecvent invocate in vernului Republicii Socialiste zentate in intervenţiile dele suri concrete în vederea înce izvorăşte propunerea c o n ţin j- tratatului. moşini ru mercenari străini rabia Saudită, caie. aşa după
dezbaterile noastre România, un document de lu gaţiei române din 19 octom tării producţiei de arme nu lâ in paragraful 1 al articolu Delegaţia română propune angajaţi în solda elementelor cuin se ştie. încurajează ac
Apreciem eforturile depuse cru conţinînd — sub formă de brie 19G7, 2G octombrie 19G7, cleare, reducerii şi distruge lui V I-A din documentul pre înlăturarea din proiectul de regaliste ou pătruns pe terito ţiunile triburilor reqaliste în
de copreşedinţi, de toate dele amendamente — m odificări şi 2 noiem brie I9G7 şi IG noiem rii. la data cea mai curînd po zentat dc delegaţia română, tratat a clauzei privind con riu l Republicii Arabe Yemen dreptate împotriva quvernuloi
gaţiile angrenate în aceste ne adăugiri la textul revizuit al brie 1967 De aceea, astăzi ne sibilă, a arm elor nucleare şi p o trivit căruia „părţile care ţinutul n o tificării de retragere (R.A.Y.), angajind lupte cu republican.
gocieri şi progresele realizate proiectului de tratat cu p riv i lim ităm la a reafirm a ra ţiu a m ijloacelor de transportare posedă arme nucleare, se o- din tratat, ştiut fiin d câ este
în direcţia îm bunătăţirii pro re la neproliferarea arm elor nile din care se inspiră pro la ţintă a acestora". bligâ in mod solemn câ nicio de competenţa exclusivă a fie
iectului de tratat, prin luarea nucleare punerile noastre, tem eiurile pe dată şi îrt nici o îm prejurare cărui stat de a hotărî asupra
Pentru a asigura respecta
în considerare a unora din nu Sarcina noastră este fa c ili care ele se sprijină şi consi rea acestei obligaţii, pentru a nu voi folosi armele nucleare evenimentelor care pun in
meroasele propuneri juste, te tată, domnule Preşedinte, prin derentele pentru care le re- şi nu vor ameninţa cu folo pericol interesele sale supre
m einic elaborate, ce au fost aceea că documentul fiin d dis interâm. perm ite urm ărirea evoluţiei sirea acestor arme îm potriva me şi nici un a lt stat sau or Un nou stat independent
procesului tinzînd spre înlă
prezentate dc ţările nenu trib u it dinainte, delegaţiile au Aşa cum am subliniat şi în statelor care nu posedă arme ganism internaţional nu are
cleare. putut lua deja cunoştinţă de alte ocazii, „propunerile ro turarea pericolului nuclear, nucleare şi care se: angajează calitatea de a lua în discuţie
propunerea română prevede
Incontestabil, ameliorarea conţinutul amendamentelor mâne îşi au sorgintea în do totodată câ. „dacă în termen sâ nu producă şi sâ nu dobin- şi, cu atît mai puţin, dc a de
proiectului de tratat prin sa cărora le dă expresie. rinţa şi hotârîrea nestrămu de cinci ani de la data in tră dcascâ arme nucleare". cide asupra a ceea ce ţine de pe harta lumii
tisfacerea unora din cerinţele Aşa cum distinşii noştri co tată a guvernului şi poporului Paragraful 2 al aceluiaşi ar dreptul suveran al statului.
legitim e ale ţâ rilo r nenuclea legi au remarcat, desigur, pro român de a m ilita activ pen rii în vigoare a prezentului ticol stabileşte o relaţie direc Orice altă soluţie contravine
tratat, nu se vor întreprinde
re constituie un proces pozitiv punerile delegaţiei române se tru întărirea păcii şi securită asemenea măsuri, părţile vor tă între obligaţia privind neu- p rin cip iilo r ce stau (a baza re
şi el trebuie continuat. Pen referă la problema controlu ţii internaţionale, de a-şi adu examina situaţia creată şi vor tilizarea armei nucleare şi ro la ţiilo r dintre state şi nu are
tru aceasta, sint întrunite toa lui in cadrul tratatului de ne- ce contribuţia la rezolvarea liotă» i asupra m ăsurilor ce ur lul ce revine C onsiliului de precedent în practica modernă
te premisele prolifenare, la legătura dinlre problem elor internaţionale cu mează a fj întreprinse". Securitate al N aţiunilor Unite a tratatelor internaţionale. M a u r i î i u s
Este profunda noastră con acest tratat şi alte măsuri tin care omenirea este confrunta în a veghea (a respectarea ei înainte de a încheia dom
vingere câ, departe de a se fi zând La realizarea dezarm ării tă în prezent, între care şi a Avînd în vedere necesitatea Propunem astfel includerea nule Preşedinte, delegaţia ro
epuizat toate posibilităţile, e- nucleare, la garanţiile de secu celea ale dezarm ării*. imperioasă a adoptării unor următoarei stipwlaţiuni : „Sta mână doreşte să-şi exprim e
xislâ încă domenii esenţiale în ritate ce urmează a fi acorda Dezarmarea, această com măsuri efective de dezarmare tele părţi In tratat an conve convingerea că propunerile
care, prin negocieri reale, pur te ţâ rilo r nenucleare partici plexă problemă cil im plicaţii nucleară, considerăm ca şi alte nit sâ instituie prin Consiliul sale. împreună cu propunerile Pc hoilo lumii, in permonento englezii Insula, odată pc ruta
tate in sp iritu l egalităţii păr pante la tratat, la convocarea determ inante asupra ansam delegaţii — că in actuala sa dc Securitate o procedură co şi sugestiile avansate de cele schimbore. datorită destrămării spre India, o fost anexată a-
ţilor, cu răbdare şi perseveren unor conferinţe periodice şi Ia blului re la ţiilo r internaţiona redactare, articolul VI din tex respunzătoare in scopul de a lalte delegaţii, voi contribui continue o sistemului colomol. lunci imperiului colonial brita
ţă, pot fi obţinute noi progre unele aspecte privind condi le, aptă sâ ofere soluţii radi tu l revizuit al proiectului de la elaborarea unui text de tra apare astăzi un nou stat inde nic, sub dominoţia căruia a ră
se in îm bunătăţirea proiectu ţiile de retragere din tratat._ cale triunghiulu i im perative tratat, deşi marchează un pro se asigura câ obligaţia pre pendent — Mauritius mas pînă astăzi.
tat. care sâ se bucure de o
lui tratatului de neproliferare. Abordînd chestiunea oon- lor contemporane — pace — gres faţă de forma in iţia lă .a văzută in paragraful 1 al pre largă adeziune internaţională, Turiştii care au vizitat oraşul La fel ca şi alte teritorii core
Delegaţia română consideră trolului, dorim sâ precizăm câ, securitate — progres —, a că proieotului, nu conţine încă zentului articol este îndepli sâ-constituie u it inslrum ent ju Port Louis povestesc că in muzeul au cunoscut o îndelungată do
câ rezultatele obţinute pinâ în concepţia noastră, măsurile rei acuitate unanim recunos prevederi corespunzătoare p ri nită". ridic eficace, demn de s p riji oraşului este expus la loc de minaţie colonială, economia ţării
acum pot şi trebuie să fie con de control trebuie circum scri cută sporeşte în raport direct vind obligaţia puterilor nu cinste portretul legendarului cor este bazată pe monocultură,
siderate oa un îndemn pentru se la obiectivele de bază ale proporţional ou ascensiunea cleare de a întreprinde, cît Delegaţia română readuce nul tuturor popoarelor. sar Roberl Surcouf. Se spune că Insula a fost transformată într-o
perfecţionarea textului actual tratatului, reliefate cu preci- el îşi fixase cartierul general pe uriaşă plontaţie de trestie de
al proiectului de tratat, prin ziune de obligaţiile conţinute această insulă, puţin populată zahăr, 97 Io suta din exportul
luarea în considerare a ace în articolele I şi II ale proiec şi puţin cunoscută pe vremea onuol constituindu-l zohârul. Din
lo r propuneri constructive, ca tului de tratat. Esenţa acestor lui. pentru o afine colea novelor oceostă couză economia este
re nu şi-au găsit încă oglindi obligaţii constă în preîntâm A M E N D A M E N T E comerciale care făceau legătura dependentă de fluctuaţia preţu
rea in noul text, pentru cău pinarea proliferării arm elor dintre Indio şi Marea Britanie rilor impuse pe piaţa mondială
tarea şi găsirea unor rezol nucleare. Este, de aceea, nor fegendo spune că loviturile dote
vări acceptabile problemelor mal ca prevederile m materie de Surcouf nu erou rău văzute de marile companii comerciale.
ce nu au fost încă soluţionate, de control să fie subordonate de autorită(ile fronceze, pentru In 1965, după o perioadă de
pentru înlăturarea lacunelor strict scopului fixat. la textul revizuit al proiectului de Tratat cc ele sc îndreptau împotriva u tulburări provocate de dezacor
care mai persistă şi în textul In actuala sa redactare, a r nui rivol puternic. Dote istorice dul partidelor cu privire Io vii -
revizuit al proiectului. ticolul IU prevede extinderea precise nu există despre exis toiul insulei, o conferinţă Io Lon
Expresie sintetică a preocu sistemului de garanţii al A tenţa armatorului francez Sur dra stabilea etapele care urinau
pării constante a delegaţiilor genţiei Internaţionale pentru couf pe oceste meleaguri, dor sâ ducă acest teiltoriu spre in
reunite la masa tratativelor de Energia Atomică la domenii privind neproliferarea armelor nucleare fapt este că şi oslăzi oomenii dependentă. Se oferea alegereo
a-şi aduce o contribuţie pozi care, prin natura lor, nu com moi vincoză Io comorile ascunse intre independenţă şi asocierea
tivă la rezolvarea im portan portă pericolul proliferării ar de piraţi in insulă. Colonizatorii cu Anglia După o perioadă de
tei probleme de care ne ocu melor nucleare. In legătură cu articolul III nucleare, părţi la Tratai. Sini materiale fisionabile speciale, II A rticolul VI. core s-ou perindat aici de o Iun aşa zisă autonomie. în 1967 au
păm, aprecierile favorabile, ca Pentru a asigura o concor în problema controlului. Re supuse controlului activităţile nici unui stat neposesor de Republica Socialistă Româ gu! veacurilor n-au fosl însă o- ovul loc alegeri, core au avut
şi observaţiile critice la adre danţă deplină între aria de cu publica Socialistă România nucleare paşnice ale statelor arme nucleare, pentru scopuri nia propune înlocuirea artico troşi de oceste comori. Deşi na de /opt valoorea unui referen
sa proiectului revizuit, suges prindere a garanţiilor şi sco propune introducerea unui nenucleare, părţi la tratai, ca paşnice, dacă aceste matern lulu i VI, cu urm ătorul te x t: vigatorii arabi o cunoşteau incă dum In cadrul acestora, partidul
tiile şi propunerile concrete pul d efinit prin tratat, este nou paragraf 1 al acestui ar re prin natura lor şi prin can b riile sau materiale fisiona „I. Părţile la prezentul Tra din sec X. insulo a rămos sute maurition, dominat de marii la
făcute în cursul negocierilor necesară o delim itare a sferei ticol. in următoarea redac tită ţile de m aterii brute şi ma bile speciale nu sint supuse tat posesoare de arme nuclea de ani netocuilă şi abia pe Io tifundiari. o fast infrint. Aşa că
noastre, au ca trăsătură co controlului, astfel îneît el să tare : teriale fisionabile speciale, pe garanţiilor stipulate în acor re se oblică sâ întreprindă mă s/irşîiul sec. ol XV-lea. portughe partidul independenţei, consti
mună dorinţa a utorilor lor de acopere numai acele a ctivităţi care le prelucrează, tratează dul încheiat cu Agenţia In te r suri concrete în vederea în zii au început s-o folosească tuit prin unilicaieo o trei partide
a realiza, prin efortul colectiv ale statelor care ar putea per „C ontrolul instituit prin sau folosesc, pot conduce la naţională pentru Energia Alo- cetării producţiei dc arme nu drept loc dc popas. In 1598, de- — loburist. progresist şi comite-
al p a rticipanţilor la negocieri, mite deturnarea energiei nu prezentul articol are ca unic proliferarea armei nucleare. micâ. menţionat mai sus. cleare. reducerii şi distrugerii, borcâ in insulă olondezii. care tvil de ocţiunc musulman — o
un instrum ent ju rid ic interna cleare de la utilizările sale scop să prevină folosirea ma 4. G aranţiile stipulate in a- la data cea mai curînd posi ii dau numele de Mauritius. In hotărî! ca Mauritius să devină
ţional care să întrunească toa paşnice, pentru fabricarea de terialelor fisionabile pentru 2. Fiecare stat neposesor de eordul încheiat cu Agenţia bilă, a arm elor nucleare şi a 1715, froncczii iau locul olande independentă.
te şansele de eficacitate. A armament atomic. A ltfe l, e producerea armei nucleare snu arme nucleare, parte la T ra Internaţională pentru Energia m ijloacelor de transportare la zilor, schimbîndu-î şi denumireo Festivităţile prilejuite de obţi-
ceasta necesită, fireşte. îm bu xercitarea controlului s-ar pu a altor dispozitive nucleare tai, se angajează sâ accepte Atomică, menţionat mai sus, ţinlâ a acestora". din Mauritius în lle de France nerco independenţei ou inceput
nătăţirea proiectului pe linia tea transform a intr-o frînâ explozive de către statele ne garanţiile ce vor fi stipulate se vor aplica in aşa fel incit „2. Dacă în termen dc 5 ani Solul fertil o otras numeroşi încă dc luni — printr-un festival
acelor cerinţe cardinale, a că a activită ţii statelor, dedicate nucleare, părţi la tratat Sînt intr-un acord care va trebui să corespundă A rtico lulu i IV de la dala in tră rii în vigoare colonişti, care au sesizot marile al tineretului Populaţia insulei
ror satisfacere justifică înche folosirii paşnice a energiei nu supuse controlului activităţile sâ fie negociat şi încheiat cu al prezentului Tratat şi sâ e-
ierea tratatului de neprolife cleare. nucleare paşnice ale statelor Agenţia Internaţională pentru vile de a împiedica dezvolta a prezentului T ra ta i nu se vor posibilităţi de cîştig oferite de Mauritius păşeşte cu entuziasm
întreprinde asemenea măsuri,
rare — sporirea gradului de Aceste considerente stau la nenucleare, părţi la tratat, ca Energia Atomică, în confor rea economică sau tehnologică părţile vor examina situaţia mîna de lucru ieftină, uşor de mtr-o nouă etapă a existenţei
securitate a statelor. în a in baza propunerii noastre de a re pnn natura lor şi prin can mitate cu Statutul Agenţiei a p ă rţilo r la T ratat sau coope procurat din insulele oceanului sole.
tarea pe calea dezarm ării nu se insera în articolul III, îna tită ţile de m aterii brute şi,m a Internationale pentru Energia rarea internaţională în dome creată şi vor hotărî asupra şi din India. In 1814, au apărut I. ALEXANDRESCU
m ăsurilor ce urmează a fi în
cleare. progresul general li intea actualului paragraf 1. un teriale fisionabile speciale, pe Atomică şi cu sistemul de niul a ctivită ţilo r nucleare paş
man. nou paragraf, cu urm ătorul care le prelucrează, tratează garanţii al Agenţiei, in scopul nice. inclusiv schim burile in treprinse".
Domnule praşedinle. conţinut : sau folosesc, pot conduce hi exclusiv de a verifica îndepli ternaţionale de materiale şi Republica Socialistă Româ
nirea oblig a ţiilor sale. asuma
Călăuzită de dorinţa de a „I. Controlul institu it prin proliferarea armei nucleare'. te în temeiul articolelor I şi echipamente nucleare pentru nia propune, de asemenea, in Cunoscutul
contribui efectiv la negocierea prezentul articol are ca unic La sfirşitul articolului IU . I( din prezentul Tratat, in ve prelucrarea, utilizarea sau troducerea unui articol nou om politic grec
proiecftului de tratat, delega scop sâ prevină folosirea ma Republica Socialistă România producerea de materiale nu (V] A), in legătură cu proble Andreas Pa-
ţia română a avut p rile ju l să terialelor fisionabile pentru propune introducerea unui derea îm piedicării deturnăm cleare pentru scopuri paşnice, ma garanţiilor ce urmează a pandreu. aflat
energici nucleare de Ia u tili
expună pe larg poziţia Româ producerea armei nucleare sau nou paragraf cu urm ătorul zările sale paşnice pentru fa în conform itate cii prevede f/ acordate statelor nenuclea în prezent in
niei cu p rivire la principalele a altor dispozitive nucleare cuprins : rile S tatutului Agenţiei In te r re Se propune ca acest a rti exil. a declarat
componente pe care tratatul explozive de către statele ne „Statele părţi (a tratat au bricarea de arme nucfcaie sau naţionale pentru Energia A- col sâ aibă urm ătorul cuprins: duminică in
alte dispozitive explozive nu
de neproliferare trebuie să Ic nucleare, părţi la tratat Sint convenit să instituie prin Con cleare. Procedurile de punere fomică cu sistemul dc garan „I. Părţile care posedă arme cadrul unui in
cuprindă supuse controlului activităţile siliu l de Securitate un control în aplicare a garanţiilor stipu ţii al Agenţiei şi cu principiul nucleare se obligă in mod so terviu televizat
Pentru cunoaşterea sensului nucleare paşnice ale statelor adecvat de natură sâ asigure late in acordul încheiat cu A aplicăm garanţiilor enunţat în lemn câ niciodată şi în nici in S Lf .A. că
exact al prevederilor proiectu nenucleore. părţi Ia tratat, ca câ statele nenncleare părţi la genţia Internaţională pentru Preambul o îm prejurare nu vor folosi „recunoaşterea
lui revizuit de tratat, pentru re. prin natura lor şi prin can tratat pe ale căror te rito rii se Energia Atomică, menţionai 5. Statele neposesoare de armele nucleare şi nu vor a- oficială de că
elucidarea m ultiplelor şi va tită ţile de m aterii brute şi ma găsesc baze m ilitare străine, mai sus. se vor aplica asupra arme nucleare, părţi la Tratat, menmţa cu folosirea acestor tre guvernul a
riatelor aspecte pe care acesta teriale fisionabile speciale, pe nu vor dobindi, sub nici o for m ateriilor brute şi m ateriale vor încheia acorduri cu A- arme îm potriva statelor care merican a regi
le comportă — condiţie esen care le prelucrează, tratează mă, accesul la arma nucleară lor fisionabile speciale fie că eenţia Internaţională pentru nu posedă am ic nucleare şi m ului m ilita r
ţială a unei participări egale sau folosesc, pot conduce la prin interm ediul acestor ba aceste m aterii sau m ateriale Energia Atomică pentru a în care se angajează sâ nu pro din Grecia, a
şi autentice la negocierile asu proliferarea armei nucleare". ze...". sînt obţinute, prelucrate sau deplini cerinţele prezentului ducă şi sâ nu dobîndeuscă constituit tin
pra proiectului — delegaţia In mod corespunzător, ar In vederea precizării textu utilizate în orice instalaţie nu A rticol, fie individual, fie îm arme nucleare". şoc )x?ntru po
română a adresat unele între urma sâ se opereze o serie de lui. ţara noastră propune în cleară principală, fie că se a preună cu alte state, în con „2. Statele părţi !a tratat au porul grec". El
bări şi a cerut anumite cla m odificări In primele trei pa locuirea expresiei „garanţii ce flă în afara oricărei aseme form itate cu Statutul Agenţiei convenit să sc instituie prin a subliniat că
rifică ri autorilor textului re ragrafe ale textului iniţial a) rute de prezentul articol" cu nea instalaţii. G aranţiile Internaţionale pentru Energia Consiliul de Securitate al Agenţia centra
vizuit. articolului UI, precum şi re- expresia „garanţii stipulate în stipuf.ile în acordul incheiat Atomică. Negocierile acestor O N U. o procedură corespun lă de investi
Am ascultat cu interes răs numerotarea paragrafelor Pro acordul incheiat cu Agenţia eu Agenţia Internaţională pen acorduri vor începe în termen zătoare in scopul dc a se asi gaţii (C I A ), a
punsurile oferite de distinşii punerile respective sint la in- Internaţională pentru Energia tru Energia Atomică, menţio de IBO de zile de la intrarea gura câ obligaţia prevăzută în jucat un rol
reprezentanţi ai U niunii Re demîna tuturor delegaţilor şi Atomică, se vor aplica tuturor nat mai sus. se vor aplica tu iniţială în vigoare a prezentu paragraful 1 al prezentului ar activ în pregă
publicilor Sovietice Socialiste de aceea, nu ne propunem m ateriilor brute sau tuturor turor m ateriilor brute sau tu lui Tratat. Pentru statele care ticol este îndeplinită". tirea lo v itu rii
şi Statelor Unite ale A m ericii sâ le repetăm. m aterialelor fisionabile specia turor m aterialelor fisionabile vor depune instrum entele lor In ceea ce priveşte clauzele m ilitare de stat
la clarificările solicitate, ceea Dorim, totuşi, să supunem le. care depăşesc lim itele can speciale care depăşesc lim i de ratificare după perioada finale ale T ratatului, Repu din aprilie 19G7.
ce ne-a permis să ne facem o atenţiei distinşilor delegaţi titative şi calitative la care tele cantitative şi calitative In de 180 de zile, negocierile a- blica Socialistă România pro
imagine mai completă asupra noul paragraf G, pe care îl pro utilizarea lor în activităţi nu care utilizarea lor în activităţi ceslor acorduri vor începe cel pune convocarea periodic. Ia Andreas Pa-
proiectului de tratat ce ne-a punem sâ fie inclus în artico cleare paşnice exercitate pe nucleare paşnice exercilnte pc mai tirz iii la. dala depunerii fiecare cinci ani, a unor con pandreti a ară
fost supus spre examinare şi lul III Este redactat astfel : te rito riu l acestui stat. sub ju te rito riu l acestui stat, sub ju instrum entelor de ratificare ferinţe pentru a examina mo tat câ actualul
negociere. „K Statele părţi la tratat au risdicţia sa. sau întreprinse risdicţia sa. sau întreprinse Aceste acorduri vor inlra în dul în care sc îndeplinesc o regim de la A
Am luat notă. de asemenea, convenit sâ instituie prin sub controlul său in orice alt sub controlul său în orice alt vigoare cel mai lirz iu la 18 bligaţiile asumate la toate
de interpretările date unora Consiliul de Securitate un ioc, pot duce la producerea loc. pol duce la producerea luni de (a data începerii ne părţile la Tratat. tena. se m enţi
din prevederile esenţiale ale control adecvat de natură sâ de arme nucleare sau alte dis de arme nucleare sau alte dis gocierilor. ne la putere
proiectului, ca şi de alte ele asigure câ statele nenucleare, pozitive explozive nucleare" pozitive explozive nucleare'. 6 Statele părţi ia Tratat au Republica Socialistă Româ numai datori
mente de detaliu ce ne-au fost părţi la tratat, pe ale căror „P rin m odificările propuse, convenit să instituie prin Con nia propune, de asemenea, sâ tă ..sprijinului pe care-l primeşte din partea Statelor U ni
expuse teritorii se găsesc baze m ilita articolul IU va căpăta urm ă 2. Fiecare stat parte la T ra siliu l de Securitate un control fie suprimată acea prevedere te şi anum itor a lia ţi din cadrul N.A.T O.". In încheiere, el
Este îndeobşte ştiut că fide re străine, nu vor dobîndi, sub toarea redactare : tat se angajează sâ nu fu rn i adecvat de natură să asigure a Tratatul,‘ii. p o triv it căreia, a cerut guvernului american să reconsidere sp rijin ul acor
la cunoaştere a poziţiilor con mei o formă, accesul )a arma 1 . C ontrolul in stitu it prin zeze : a) materii brute sau ma că statele nenuclcare părţi (a notificarea dc retragere din dat juntei m ilita re din Atena „Dacă această reconsiderare
stituie o premisă indispensa nucleară prin interm ediul a prezentul articol are ca unic teriale fisionabile speciale sau T ratat pe ale căror te rito rii Tratat trebuie sâ conţină o nu va veni, a subliniat e), există posibilitatea ca vulcanul
bilă oricăror negocieri reale. cestor baze". scop sâ prevină folosirea ma b) echipament sau material sc găsesc baze m ilitare străi declaraţie ou privire la eveni grec să erupă".
Din acest punct de vedere, Form ulînd acest paragraf, terialelor fisionabile pentru ne, nu vor dobindi. sub nici mentele extraordinare pe care In fotografie : Andreas Papandreu vorbind la un olub
răspunsurile oferite de distin am pornit de la constatarea producerea armei nucleare sau proiectat sau pregătit In mod o formă, accesul la arma nu tara respectivă le consideră ca din Stockholm.
şii copreşedinţi ai Com itetului câ articolul III prevede un an a altor dispozitive nucleare special pentru prelucrarea, u cleară prin interm ediul aces punind în pericol interesele
nostru sint apreciate de dele samblu de măsuri vizînd con explozive de către statele ne- tilizarea sau producerea de tor baze. sale supreme.
44
REDACŢIA ŞI ADM INISTRAŢIA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Groza nr, 35, telefon 12 75. 15 85. 23 17. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva