Page 41 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 41
\_*0j ;
PROLETARI DIM TOATE TARILE, UNUI VA I
privind gospodărirea oraşului
EDILII DIN DEVA
RĂSPUND (//)
U nităţile m iniere din Valea Nercalizarea ritm ică a sar trul I a.c este cu m ult su
.Ţiului au fost dotate an rle cinilor de producţie la unele perior faţă de realizările tr i
an cu maşini şi utilaje de ma exploatări miniere, s-a reflec mestrului anterior, ccca cc. La redacţie continuă să sosească numeroase scri
re randament, în procesul dc tai negativ şi in nivelul unor pentru unele exploatări, nu a sori in care cetăţenii din Deva şi Sim eiia reliefează
extracţie s-au aplicat procedee consumuri. Astfel, Ia energia constituit un stim ulent p ri numeroase neajunsuri şi fac propuneri menite să du
tehnologice avansate, ceea cc electrică cheltuielile au fost vind reducerea cheltuielilor de că In îm bunătăţirea a ctivită ţii cdilitar-gospodărcşti.
s-a reflectat pozitiv în nive depăşite la exploatările m i acest gen. Folosirea raţională Cum era şi firesc, fiecare scrisoare în parte a fost
lul indicatorilor de plan. niere din Lonea şi Uricanî. a utilajelor, prin evitarea m er analizată de redacţie îm preună cu conducerea în tre
In anul care a trecut, nu Dacă explicaţiile care se dau sului in gol, alegerea şistului p rinderii de gospodărire orăşenească Deva pentru a
mai la utilaje, zestrea tehni consum urilor mari de ener de cărbune ar face ca insta fi găsită modalitatea de rezolvare. Dînd curs sesiză
că a com binatului a sporit cu gie au temei doar in ceea ce laţiile de transport şi dc pre rilo r şi propunerilor făcute în cadru) anchetei, tova
KM 000 000 lei, urm înd ca şi priveşte intrarea în funcţiu lucrare să consume energie e răşul Nicolac Marcu — directorul I.G.O. Deva răs
in 1 % 8 exploatările miniere sâ ne a unor noi instalaţii, pre lectrică. numai pentru prelu punde : M IC A GUSTARE.
beneficieze de sume însemna cum şi influenţa creşterii ex crarea cărbunelui curat nu şi
te de investiţii Efortul finan ploatării in adîncime — cc a a pietrei clin mină ce nu fo
ciar pe care îl face statul nos trage după sine. de pildă, loseşte nimănui, Încărcând ma
tru urmează sâ se m ateriali funcţionarea neîntreruptă a nopera în mod nejustificat.
zeze în sporul producţiei de ventilatoarelor — alte argu C heltuieli m ari se înregis
cărbune brut (10,4 la sută. fa mente în legătură cu vre trează încă şi la consumul
ţă de realizările anului 1067). mea friguroasă nu au prea lem nului de mină, cherestea
creşterea p roductivităţii m un multă substanţă. $i in perioa etc. In luna ianuarie, pe com „Optimile"
cii, reducerea cu 1.85 la suta da octombrie — decembrie binat, s-a consumat cu 1.02
a preţului dc cost al produc 1967 au fost zile friguroase, m.c. mai m ult lemn de mină
ţiei marfă comparabilă şi îm totuşi consumul de energice- decît a fost planificat. La ni- de finală ale
bunătăţirea întregii a ctivităţi lectrică pe tona de cărbune
financiare a com binatului car brut extras s-a redus de lu \L . NAGY „Cupei
bonifer 34 k\Vh la 33,6 IrWli. Or. ni
In perioada care a trecut velul stabilit pentru trim es (Continuare in pag. a 2-a)
din acest an m inerii din Va României"
lea .Iwiiui au extras peste pre
vederi aproxim ativ 13.0UO to
ne dc cărbune O remarcă ce la fotbal
trebuie făcută insă. dc la bun
inceput. este aceea că dacă Au fost trase la sorţi „op
in toate sectoarele exista o timile" de finala ale „Cupei
grijă permanentă pentru folo României" la fotbal. Jocurile
sirea integrală a capacităţii de se vor disputa in ziua de 3
producţie a m aşinilor şi u ti aprilie pe terenuri neutre.
lajelor. dacă toate sectoarele Echipele vor câdea de a
îşi realizau ritm ic sarcinile de cord asupra locului de dis
plan. la capitolul depăşiri se putare al meciurilor pinâ la
putea inregistia încă un spor 26 martie, lată programul
de 2,5 la sută la cărbune ex „optimilor" : Vagonul Arad —
tras.
Jiul Petroşani ; Politehnica
Timişoara — Steaua ; Chimia
Suceava — Dinamo Bucu
reşti ; Politehnica (aşi — F,C.
Argeş ; C.F.R. Timişoara —
A.S.A, Tg. Mureş ; Universi
tatea Craiova — Rapid Bucu
reşti ; Progresul Bucureşti —
Universitatea Cluj ; Petrolul
Ploieşti — Dinamo Bocâu.
(Agerpres)
La secţia de mase plastice a F. C. Orăştie, operaţiunile tehnologice so execută la
un înalt nivel de mecanizare. Fotografia ne-o reprezintă pe operatoarea M aria lWiche în
tim pul lucrului la o maşină de injecţie do mare productivitate.
F oto : V. ONOlU
Fabrica de hîrtie din Suceava
Noua fabrică de hirtie. com binatului. P rintre noile
construită in etapa a doua sortimente notăm hîrtia ex
de dezvoltare a Combinatu tensibilă cu microcrepoua.i
lui de celuloză şi h irtie din
lunca Sucevei, a in tra t in pentru saci şi cea satinată
probe tehnologice. Dotată cu pentru ambalaje fine. care
două maşini la nivelul teh vor fi folosite la confecţio
nicii actuale, ea va produce narea de ambalaje supe
anual 66.000 tone hirtie. du- rioare, mai rezistente şi cu
blind capacitatea actuală a aspect mai plăcut.