Page 5 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 5
î
COMUNICATUL
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA I
In ziua dc 1 martie a.c. a avui loc şedinţa Comunist Român — tovarăşul Nicolae
plenară extraordinară a Comitetului Central Ceauşescu — care a subliniat importanţa deo
al Partidului Comunist Român. sebită a problemelor puse în dezbaterea Comi
Comitetul Central a examinat la
primul
| ANUL XX. NR. 4094 | SIMBATA 2 MARTIE 1968 | 4 pagini 30 bani punct al ordinei de zi informare;» în legătură tetului Central — organul suprem a) partidu
lui nostru — care între congrese discută şî
cu activitatea delegaţiei române şi cu modul in hotărăşte asupra problemelor fundamentale
care s-au desfăşurat pinâ in prezent lucrările ale politicii şi activităţii partidului, asupra
in tiln irii consultative de la Budapesta, şi a a măsurilor dc însemnătate vitală pentru intere
-A. probat hotârîrca ce se publică alăturai. sele partidului, ale poporului român, ale naţi
CUM, CIND ŞI UNDE înapoierea în Capitală a ra a examinat probleme în legătură cu par unii noastre socialiste, asupra activităţii de
La punctul al doilea al ordinei de zi. plena
puse dc partid şi guvern pentru dezvoltarea
ticiparea delegaţiei române la şedinţa ce va relaţiilor de colaborare cu toate ţările socia
liste. cu toate partidele comuniste şî muncito
delegaţiei Partidului avea loc la Sofia în ziua de 6 martie a Comi reşti frăţeşti şi detaşamentele mişcării de eli
tetului
Politic consultativ al ţărilor partici
SE PERFECŢIONEAZĂ pante la Tratatul dc la Varşovia şi a adoptat orinduirea socială, pentru salvgardarea păcii
berare naţională, cu toate statele, indiferent dc
hotăriri corespunzătoare.
Com unist Român neral al Comitetului Central al Partidului şi cooperării intre popoare.
In încheiere a luat cuvîntul secretarul ge
OMUL PRODUCŢIEI 9 iat Vineri dimineaţă s-a înapo te şi muncitoreşti de la Buda
pesta.
delegaţia
Capitală
in
Partidului Comunist Român, La sosite, pe aeroportul Bâ-
alcătuită din tovarăşii Paul neasa, delegaţia a fost intîm pi-
Se extinde mecanizarea, se perfecţionează tăierii mecanizate în stratelc groase, cum ar Niculescu-Mlzil, membru ai nată de tovarăşii Chivu Stoica,
organizarea producţiei şi a muncii, produc fi la noi, în stratul 3. Dar cînd ? Mai parti Comitetului Executiv, al Prezi Leonte Răutu. V irgil Trofin,
tivitatea e în creştere. Dar omul producţiei cip la lectoratul tehnic pentru ingineri de pe do membri ai C.C. al P.C R..
e in pas cu tendinţa aceasta generală de în lingă C.C.V.J. Anul trecut am participat de diului Permanent, secretar al activişti de partid.
noire ? 3 ori, iar acum, în ianuarie, o dată. Cred că C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, Erau de faţă .Jozsef Vince,
Asupra producţiei exploatării noastre îşi s-ar putea ţine mai des expunerile — doar secretar al C C. al P.C.R., care ambasadorul R.P Ungare la
pune tot mai m ult amprenta tehnica nouă — sint probleme suficiente care ne-ar interesa. Bucureşti, şî membri ai amba
ne spunea tov. Ioan Popescti, inginerul şef — Ce citesc minerii, maiştrii ? a participat la intilnirea con sadei.
al minei Lupeni. Tăierea me — Adevărul e că nici nu sultativă a partidelor comunis (Agerpres)
canizată, susţinerea metalică prea au ce Şi nici nu prea ştiu
modernă, introducerea noilor ce sâ citească — ne-a declarat
utilaje pun cerinţe tot mai inginerul Viorel Pctruţa, şeful
mari în faţa specialiştilor noş Anchetă sectorului V III. Să mă explic. Conferirea titlului de „Erou al
tri. Există, bunăoară, buletinele
Problemele ce le ridică con „In ajutorul m uncitorilor şi Plenaro Comitetului Central ol rile sole o delegaţiei Partidului tilniri i s-a imprimat cursul pu
Partidului Comunist Român, în Comunist Romăn. nerii în discuţie, criticării şi bla
ducerea şi organizarea produc m^ — — maiştrilor mineri". Socotesc Muncii Socialiste" academicia trunită în ziua de 1 mortie 1968. Potrivit mandatului primit din mării altor partide frăţeşti. Ple
ţiei, noile utilaje, sporirea efi că-s slabe în conţinut, gene o ascultat informarea în legătu partea Comitetului Centrol al nara Comitetului Centrol o ho-
cienţei economice cer cunoştinţe teoretice te rale. cu o serie de diagrame neexplicite. ră cu activitatea delegoţiei partidului, delegaţia română la torît ca partidul nostru sa nu
meinice şi multilaterale, îndeosebi din partea Literatură tehnică adecvată pentru cadrele române şi cu modul in care s-au Budapesta a ridicat, Je oseme- moi participe la lucrările aces
inginerilor. Prin urmare, inginerul este obli medii nu se găseşte nici la biblioteca din ca nului Constantin Daicoviciu desfăşurat pinâ în prezent lu neo, această problemă in faţa tei întilniri. Plenora consideră că
gat să se informeze, sâ studieze. Şi încă ceva : binetul tehnic, iar instrucţiunile de lucru ce crările intilnirii consultative de celorlalte delegaţii, arălînd că porticiparea in continuare la in
procesul de extracţie se complică : mina se le primesc minerii privind tehnologia d iferi la Budapesta. in situaţia creată este necesar tilnirea consultotiva de la Bu
adînceşte, cresc emanaţiile de gaze, organi telor operaţii nu constituie încă literatură Comitetul Central al Partidu să se gâseoscâ o formă prin dapesta ar însemna occeptarea
zarea producţiei ridică probleme complexe tehnică. Anul trecut au apărut nişte broşuri La Palatul Consiliului de care oamenii de ştiinţă şi cul lui Comunist Român o hotârit in core întilnireo consultativă saşi promovării unor practici şi me
care nu se pot rezolva după metode empirice, cu instrucţiuni pentru m inerii din abataje, Stat a avut loc, vineri la a tură, întreaga noastră intelec plenoro din 14 februarie a.c. co exprime dezacordul faţă de ata tode de condomnore a altor
ci cer iniţiativă, soluţii judicioase şi rapide. pregătiri etc. Au fost foarte bune, însă prea miază, solemnitatea conferirii tualitate, o aduc la edificarea cul îndreptat împotriva Parti portide. dc impunere a voinţei
— Cile ore consacraţi pe săptămină stu puţine ca să ajungă la toţi minerii. titlu lu i dc „Erou al Muncii So societăţii socialiste, la progre o delegaţie o partidului nostru dului Comunist Român. De unor partide altor partide, proc-
diului. perfecţionării dumneavoastră ? In ceea ce priveşte inginerii, aş face pro cialiste" din Republica Socia sul şi bunăstarea poporului să participe Io intilnirea consul asemenea, delegoţio a su- tici care dăunează în mod grav
— Cît citesc? Sincer să fiu, puţin, patru punerea ca pe lingă o mai judicioasă orga listă România şi a Medaliei român. tativă de la Budapesta, in sco blmiot necesitatea de a se eforturilor pentru normolizoreo
ore pe săptămină — recunoaşte ing. Ioan Că- nizare a informării tehnice în cadrul exploa de aur „Secera şi Ciocanul", Strîus uniţi, clasa nuinciloa- pul de o-şi oduce contribuţia face un apel către toate relaţiilor dintre portide. contri
runtu, şeful sectorului de investiţii. Cauza : tării să se iniţieze un curs de lim bi străine; academicianului Constantin are, ţărănimea, intelectualita activă la intârireo unităţii şi delegaţiile partidelor portici buie Io odînclreo divergenţelor
coeziunii mişcării comuniste, de a
criza de timp, Îndeosebi datorită volumului cunoaşterea unei limbi moderne le-ar facilita Daicoviciu, membru al Consi tea, toţi oamenii muncii, indi acţiona, împreună cu celelalte pante co, în cursul Intilnirii. existente în sinul mişcării co
mare de lucrări de birou, şedinţelor care mai m ult studierea literaturii de specialitate. liului de Stat, rectorul Uni ferent de naţionalitate, fău partide porticipante, in vederea să se abţină de Io orice atac îm muniste. ogrovează şi mai mult
răpesc o parte a tim pului liber. In cele 4 ore Am avut ca interlocutori şi cîţiva mineri versităţii „Babeş-Bolyai" din resc împreună, cu abnegaţie şi pregătirii uneî consfătuiri î.»tei- potriva vreunui partid frăţesc, pericolul adincirii sciziunii.
ce pot sâ fac ? Mă informez asupra noutăţi şefi de brigadă. Ion Popescu, în abatajul că Cluj, pentru merite deosebite avînt. visurile înaripate ale naţionale menite să reprezinte prezent sau nu Io întîlnire Ea o Partidul Comunist Român
lor ce apar în traduceri în revistele de specia ruia funcţionează cel mai modem utilaj — în domeniul învăţământului şi nenumăratelor generaţii ale un aport real la normalizarea re relevat încă o dotă că oceasta consideră că este de o impor
litate... o combină de tăiere. Petre Sălcennit, şef de ştiinţei. în activitatea de stat poporului — un viitor luminos, laţiilor dintre partidele comunis este o problemă principială, dc tanţa vitală pentru unitatea miş
şi obştească, cu prilejul îm
— Dar subalternii dv. ? brigadă şi Vasile Căilă, şef de schimb. Ei p lin irii vîrstei de 70 de ani. prosper şi fericit, pentru pa te şi muncitoreşti. Io restabilirea care depind caracterul şi natu cării comuniste promovarea u
— Mă refer, în prim ul rînd. la maiştri. ne-au spus că răsfoiesc zilnic ziarele, au tria noastră scumpă — Româ unităţii lor. ra intilnirii, însăşi orientarea co nor reloţii între partidele comu
După părerea mea, citesc foarte puţin. Or. participat anul trecut la 3. sau 5 conferinţe înalta distincţie a fost în- nia socialistă. re se imprimă atit actualei în- niste bazate pe principiile mar-
unui tehnician î se cere să nu se bazeze pe mînatâ de tovarăşul Nicolae Te felicit din toată inima, In cadrul intilnirii consultative, tîlniri, cît şi viitoorei consfătuiri xîsm-leninismului şi internaţiona
rutină, să fie capabil oricind — şi într-un sec tehnice. Toţi au aceeaşi părere : se face puţin Ceauşescu, preşedintele Consi tovarăşe Daicoviciu, şi iţi do incă inolnte de începerea dez internaţionale lismului proletar, pe respecta
tor de investiţii sînt pretenţii multe — sâ pentru sprijinirea minerilor în perfecţionarea liului de Stat. resc m ulţi ani, multă fericire baterilor, delegaţia partidului Partidul Comunist Roman con rea independenţei, egalităţii şi
dea soluţiile cele mai bune. pregătirii lor profesionale. La solemnitate au parti şi sănătate. nostru o adresat tuturor dele sideră drept o cerinţa elemen neamestecului in treburile In
— C itirii ziarelor, revistelor. îi acord cîte cipat tovarăşii Ion Gheorghe Răspunzînd, academicianul gaţiilor participante un apel to tară asigurarea la orice întruni terne, pe dreptul fiecărui partid
o oră pe zi — ne declară inginerul Nicolac ION DVJBEK Maurer, Alexandru Bîrlâdea- Constantin Daicoviciu a spus: vărăşesc de a se abţine sâ re o partidelor comuniste o unui de- a-şi elabora de sine stătă
llăspopa, şeful sectorului V. E puţin, ştiu. Mă -Ati, - Emit- Bodnaraş, Leonte înalta, prea înalta distincţie critice, so pună în discuţie sau spirit tovărăşesc şi o unui cli tor linia politică internă şi ex
preocupă de“ rm ilt gînclul sâ mă edific asuprî—^ (Continuare în pag. a 2-a) Răutu, precum şi Constanţa cu care sînt onorat astăzi — a sa judece sub orice formă acti mat de principialitate, respecta terna. Partidul Comunist Român
Crăciun. Ştefan Peterfi. vice cărei semnificaţie deosebită şi vitatea politico internă sau ex rea stricto o cerinţei de o nu se militează pentru promovarea u
preşedinţi ai Consiliului de valoare extremă nu-mi scapă terna a vreunui partid frăţesc pune în discuţie şî de o nu se nui climat cu adevărat demo-
Stat, Constantin Stâtescu, se — mă copleşeşte Ea umple de prezent sau nu la lucrări. Cu condamna in nici o formă poli erotic în mişcarea comunistă, de
cretarul Consiliului de Stat. lacrimi ochii omului pe care-1 toate acestea, de la început au tico şi activltoteo altor Dartide înţelegere şi coloborore tovără
vedeţi în faţă. şi inima de o
fost incâlcate înţelegerile ante
Start intirziat Ştefan Bălan, m inistrul învâţă- imensă fericire. Primele cu rioare, poziţiile exprimate prin Budopesta a făcut eforturile ce şeasca, pentru lichidareo orică
Delegoţio portidului nostru Io
Miron Nicolescu,
m întului,
preşedintele Academiei Repu vinte care îmi vin pe buze documente, precum şi asigură le moi storuîtoorc pentru o se ror forme de presiuni împotrlvo
altor portide. o atitudinilor de
blicii Socialiste România, aca sint acelea ale unei calde mul rile date prin declaraţii publi asigura desfăşurarea normală a discriminare, a practicii invecti
ce de către reprezentanţii unor
ţum iri şi ale unei neţărmuri
* i pregătirea ştiinţă şi cultură. te recunoştinţe. partide că vo oveo loc un schimb lucrărilor intilnirii. Din dorinţa velor şi acuzaţiilor, o oricăror în
demicieni şi alţi oameni de
Am fost — şi v-aş ruga liber ş» democratic de păreri pri de o se găsi o soluţie core sa cercări de a împărţi partidele
Adresîndu-se sărbătoritului, să-mi daţi acest credit, şi vind pregotireo consfătuirii in servească acestui scop şi să fie comuniste frăţeşti în marxiste sau
tovarăşul Nicolae Ceauşescu sînt sigur că mi-! veţi da — ternaţionale a partidelor comu acceptabilă pentru toţi partici nemorxiste, în internaţionaliste
producţiei l-a felicitat călduros în nu în toată viaţa mea un om cu niste, că nu vo fi atacot, con panţii. delegaţia noastră a pro sau noţionaliste, sau în oricare
pus ca în procesul verbal, cu
mele Comitetului Central al
alte categorii.
Partidului, al Consiliului de simţul datoriei şi al răspun damnat sau judecat nici un caracter intern ol şedinţei, să se Poziţia noastră fermă o fost
derii. Simţul datoriei şi răs
portîd frăţesc. In luările de cu
Stat şi al guvernului cu pri punderii faţă de poporul meu. vint ale unor vorbitori, au fost înscrie următoarea declorcţîe : şi este că nu trebuie întreprins
legumicole lejul conferirii înaltei distinc faţă de ţara mea şi aş putea aduse critici şi atacuri unor . Delegotiile participante la în- nimic, sub nici o formă, core
ţii Aceasta, a spus preşedin spune faţă de intreaga ome partide comuniste frăţeşti. Ast iMnirea de Io Budapesta consta- sâ aibă drept efect agrovarea
tele Consiliului de Stat. con lă cu reoret co delegaţia siriană relaţiilor dintre portide. adinci-
Multor consumatori le sînt stituie o preţuire a muncii de nire. Am dorit mai m ult sar fel, in şedinţa din 28 februorie a criticai un partid frăţesc — rea neînţelegerilor şi divergen
încă proaspete am intirile ne puse de tovarăşul Daicoviciu cini şi nu onoruri, fiindcă am a Intilnirii consultative, delegaţia P.C.R. — şi consideră că aceasto ţelor, Dimpotrivă, orice acţiune
considerat că pentru un om
plăcute cauzate de carenţele pe mai multe planuri de acti al muncii sarcinile pe care le Portidului Comunist din Siria şi-o nu corespunde spiritului întîlni- a portidelor comuniste trebuie
care au existat in aprovizio vitate. Aş remarca pe cel is primeşte sînt cele mai fru permis sâ pună în discuţie po rii. Ele iau oct cu satisfacţie că sâ ducă, pas cu pas. spre refa
litica internaţională o Partidu
narea cu legume în cursul a toric, al cunoaşterii trecutului moase podoabe. Sarcinile am lui Comunist Român şi o Repu delegoţio siriană şî-o retras a- cerea unităţii lor, spre întărirea
nului trecut. Ele nu s-au da de luptă al poporului nostru, căutat sâ mi le îndeplinesc cil blicii Socialiste România, şi s-a firmotiile făcute la a-Jresa poli coeziunii tuturor forţelor progre
torat numai organizaţiilor co care are o importanţă deose toată ştiinţa şj cu toată con dedat la atacuri şi calificotive ticii şi activităţii P.C.R. siste, antiimperialiste. din lume.
merciale, ei şi lipsurilor e bită in educarea maselor, a ti ştiinciozitatea şi răspunderea. jignitoare la adreso partidului Delegaţiile îşi exprimă ilorin-
consfătuire a portidelor co
O
xistente în activitatea unită nerei generaţii. în dezvoltarea E adevărat, am avut parte şi nostru şi a poziţiei sole privind ţo ca in cadrul intilnirii consulta muniste şi muncitoreşti nu tre
ţilor producătoare, care nu naţiunii noastre socialiste. Pre de multe onoruri şi distincţii. consfătuirea internoţionolâ a tive să nu fie otocot vreun
s-au străduit in suficientă ţuim, de asemenea, activitatea Totuşi, astăzi mă văd cinstit partidelor comuniste şi muncito partid frăţesc, necesitatea efor buie să reprezinte un scop în
măsură sâ ofere produse în depusă pe frontul învăţămîn- cu înaltul titlu de „Erou al reşti. turilor de a se examina liber, sine. Ea poate contribui la nor
malizarea situaţiei din mişcarea
sortimente variate şi de ca tului, domeniu important în Muncii Socialiste". Sint nu nu Delegoţio Partidului Comunist sub forma discuţiilor, intr-o at comunistă, poate duce la întări
litate corespunzătoare. Aflîn- formarea şi educarea noilor mai mîndru, dar sînt mişcat Romăn o făcut în legătură cu mosferă tovărăşească, probleme rea unităţii partidelor comuniste
du-ne in perioada cind se ho generaţii, care contribuie ac pînă tn adîncul fiinţei mele oceasta o declaraţie energică de le legate de consfătuirea inter şi muncitoreşti din inireago lu
tărăşte soarta producţiei de tiv la făurirea societăţii noas de acest titlu măreţ şi f, mos protest. In răspunsul său, dele naţională a partidelor comuniste me, numai dacă în organizarea
legume din acest an, ne-am tre. De asemenea, tovarăşul pe care mi-1 acordă partidul. gaţia siriană s-a eschivat să re şi muncitoreşti. Fiecare partid eî se porneşte de Io respectoreo
interesat de modul în care se Daicoviciu a adus şi aduce o Consiliul de Stat şi guvernul poartă responsabilitotea pentru neabătută a principiilor funda
preocupă producătorii — coo contribuţie de preţ pe lărîm la împlinirea a 70 de ani de tracteze atacurile adresate porti intervenţiile sale. mentale ale relaţiilor dintre
dului nostru şi, deşi o serie de
perativele agricole — de asi politic şi social. viaţă şi a 52 de ani de acti delegaţi s-au desolidarizot de Delegaţiile iau oct că prin a- partidele comuniste, dacă se
gurarea condiţiilor necesare Exprim convingerea condu vitate. Mă leg solemn în faţa aceste atacuri, intilnirea nu a ceosta incidentul este închis, creează condiţii ca la pregăti
obţinerii unor cantităţi spo cerii noastre de partid şi de dv. să fiu vrednic de acest luat poziţie de dezaprobare loţă ceea ce corespunde spiritului rea eî sâ participe în mod de
rite de produse. stat, a spus tovarăşul Nicolae mare titlu şi în anii pe care-i de atitudinea delegatului sirian. democratic în core trebuie sâ mocratic. pe bază de drepturi
Obiectul anchetei noastre îl Ceauşescu, că preţuirea activi mai am înaintea mea. prin Luînd cunoştinţă de răspunsul se desfăşoare lucrările intilnirii egole, loote portidele comunis-
constituie două unităţi care tăţii tovarăşului Daicoviciu, munca mea, prin devotamen delegoţiei siriene Io acest pro consultative". lc, daca se asigura posibilita
prin suprafeţele destinate gră simbolizată şi prin această tul meu faţă de partid, faţă test, şi ţinînd seomo de gravita Cu toată stăruinţa depusă de tea reală pentru exprimarea li
dinăritului se situează în rln- decoraţie care în sine nu poa de patria mea şi faţă de so tea atacului împotriva partidu delegaţia partidului nostru pen beră a opiniilor fiecărui partid.
dul cooperativelor mari cul te sâ exprime totul, va stimu cialism. Vă mulţumesc din toa lui nostru, şi de spiritul în care tru o se da acestei probleme o Poate servi acestor scopuri nu
tivatoare de legume din jude la şi in viitor participarea sa tă inima. se desfăşurau lucrările, delego- soluţie occeptobilă. şi deşi une mai o consfătuire core porneşje
ţul nostru. Este vorba de coo la dezvoltarea societăţii, noas După solemnitate, conducă ţia noastră o informot Comite le delegaţii ou considerat justi nu de Io idei şi soluţii prestabl-
perativele agricole din Sime- tre, contribuţia sa la cunoaş torii dc partid şi de stat s-au tul Centrol ol Portidului Comu ficate intervenţiile delegaţiei ci de la necesităţile reole
ria şi Rapolt, unde legumele terea rit mai reală a istoriei întreţinut. într-o atmosferă nist Român. române, propunerea menţionotă ale întăririi unităţii, core nu-şi
vor ocupa 50 şi respectiv 65 Aspect de la llotaţia Exploatării miniere Certej. patriei. călduroasă, cu sărbătoritul. Anolizînd situaţia creată prin moi sus nu a fost acceptoto. propune sa pună în discuţie, să
hectare. Partidul şi guvernul dau o □ tocurile Io adresa unor parti Deoarece intilnirea nu a dezo- judece sou sâ condamne un
Extinderea faţă de anul tre înaltă apreciere contribuţiei pe (Agerpres) de comuniste intre core şi parti probat atacurile împotriva parti partid sou oltul, ci să netezeas
cut a suprafeţelor repartizate dul nostru, Comitetul Executiv al dului nostru ale delegotului siri că căile spre înţelegere şi co
legumicultuni cu cîte 35 hec Comitetului Central a considerot an şi nu şi-o însuşit apelul co laborare între toote partidele,
în codrul întîlniriî consultative să
tare la fiecare din unităţile a- necesor să se adreseze de îndată nu se atace alt partid frăţesc, fără nici o deosebire. Partidul
minlite impune luarea a o se conducerilor unor portide comu delegaţia P.C R. nu mai putea nostru porneşte de la îdeeo că
rie de măsuri privind dezvol niste şi muncitoreşti, participan continuo sâ porticipe la lucră forţa fiecărui partid constă în
tarea bazei tehnico-matei iale Raid prin unită „ EXCEPŢIILE“ DE CAUTATE te la întîlnire, arâtînd că „în a rile intilnirii In conformitate cu capocitatea de a exprima voinţa
şi asigurarea forţei de mun semenea condiţii se incolco în hotorirea Comitetului Executiv, şî interesele closei muncitoare
că. Ce soluţii s-au găsit în ţelegerea realizată privind con delegoţio o făcut o declaroţie Pe care o reprezintă, ole po
acest scop ? ţile de desfacere vocarea acestei întilniri, că nu se de principiu în core s-o arătat porului din core face parte, A
La Simeria pe lîngâ cei 400 asigura desfăşurarea unui schimb situojio gravă la care s-o ajuns ceasta este o premisă esenţială
mp răsadniţe asigurate din LE RESIMT CUMPĂRĂTORII liber şi democratic de păreri în prin încălcarea normelor de re pentru îndeplinireo în oceloşi
anii trecuţi s-au procurat ma a pîinii din legătură cu problema convocării laţii între portidele frăţeşti, prin timp a indotoririi sole interna
teriale cc s-au folosit la extin unei consfătuiri mondiale a împiedicarea schimbului demo ţionale. pentru creşterea contri
derea suprafeţei de producere imbogâţim gama sortimentelor. prinderii. Alunei de cc nu toarc, primim pîinc interca partidelor comuniste şî muncito cratic de păreri în codrul aces buţiei sale la cauza generală a
a răsadurilor cu încă 720 mp. Cu ţoale măsurile bune a se iau măsuri hotârîle îm lată : proaspătă şi veche. Nu reşti. Considerăm că atacul la tei întîJniri, şi s-a retros dc la socialismului şi păcii, la întă
Amenajarea răsadniţelor a în duse in procesul de fabrica potriva celor care nu respec ştim cum sâ procedăm în faţa adresa altor partide, o Partidu lucrările intilnirii pînă Io hotă- rirea frontului antiîmperialist.
ceput din vreme, ceea ce a L ţie. calitatea produselor nu a tă reţetele dc fabricaţie ? cumpărătorilor servind unora lui Comunist Român, are drept rîrea ca urma să fie luată dc > Hotărind de a nu moi parti
permis ca pînă la 25 februa atins încă plafonul. Sînt zile pî inc proaspătă, iar altora scop de a împiedica schimbul Comitetul Centrol of Partidului cipa în continuare la lucrările
★
rie a.c. să Die însâmînţate pe Pe baza unor scrisori ce cind pc poarta întreprinderii Intermediarul între produ pîine mai veche. liber de păreri şi, deci, nu cre Comunist Romăn. intilnirii consultotive de la Bu-
aproape 200 mp varza timpu ne-au parvenit la redacţie, pleacă în reţea pline şi spe cător şi consumator este O.C.L. La magazinul alimentar cu ează condiţii desfăşurăm nor Anolizînd situaţia creată în d°Pesto, deoarece aceasto nu
rie, gulioarele, ardeiul iulc, ziarul noslm a organizat o an cialităţi cu aspect comercial Alimentara. In municipiul Hu autoservire se vind pîinc şi male a intilnirii. Este cunoscut codrul intilnirii de la Budopesta. asigură un schimb liber, demo
roşiile tim purii, castraveţii chetă in municipiul Hunedoara, necorespunzător, care nu sa nedoara numărul unităţilor dc specialităţi de panificaţie. In că astăzi problema schimbului Plenara Comitetului Centrol al cratic, de păreri In legătură cu
şi alte sortimente de legume. cu scopul de a urmări modul tisfac nici pe departe cerin desfacere a pîinii şi a special»- orele dc după-masâ. în faţa liber şi democratic de pârer» es Partidului Comunist Român a- .conferinţa internaţionala a parti
In acelaşi timp unitatea s-a cum ajung piinea şi specialită ţele actuale ale consumatori lâţilor de panificaţie este sa tejghelei există o mare aglo te una din cerinţele elementare probâ atitudinea şi acţiunile în delor comuniste şî muncitoreşti.
aprovizionat şi cu polietilena ţile dc panificaţie de la produ lor. ?n urma unei analize mi tisfăcător cerinţelor S-a av.il meraţie. Vînzătoarea abia pri ale unor relaţii normale Intre treprinse de Comitetul Executiv Portidul .Comunist Român este
necesară protejării culturilor cător la consumator. nuţioase a procesului de fabri in vedere ca în zonele mai a- dideşte cu servitul, iar cumpă partidele comuniste şi muncito ol Comitetului Central <n oceloşi animot de dorinţa de a milita
Primul nostru interlocutor
de legume tim purii pe 0,50 tovarăşul inginer Dumitru caţie, s-a constatat că unul din glomeratc să se organizeze re rătorii vociferează că pierd reşti". timp, plenara aprobă poziţia şi in continuare pentru dezvoltarea
hectare. l'leancu, de la Întreprindere»! factorii care diminuează cali mize sau raioane de vînzare Conducerea partidului nostru octivîtatea desfăşurată de dele- relaţiilor eu toate portidele fră-
întreaga cantitate dc să- judeţeană de panificaţie Hu tatea. este goana după cantita a pîinii şi a specialităţilor de timp pentru o bucată de pîine. a făcut apel la conducerile qaţiaPortidului Comunist Român “ fie că porticipă sou nu
mînţâ s-a procurat încă din nedoara ne-a relatat ca . te. Se întîmplâ uneori ca tem panificaţie. Aceste măsuri sînt Sâ vedem care este cauza for partidelor respective sa acţioneze la intilnirea de Io Budapesta, in la intilnirea de la Budapesta —
toamnă. Terenul este ogorît şi ,.ln ultima vreme, ca ur peratura cuptoarelor sâ depă bune, ele venind în întîmpi- mării cozilor ? clusiv părăsire-:» de către aceasto pentru normalizarea relaţiilor
fertilizat cu superfosfat, ur- mare a creşterii cerinţe şească limita şi atunci piinea n a rea cerinţelor consumatori Cerinţele şi preferinţele prin reprezentanţii lor la întîl- a intilnirii. din mişcarea comunistă şi mun
mînd ca înainte de semănat lor pentru pline intermediară crapă, are coaja arsă sau. lor. nireo de Io Budopesta pentru Constotînd ca la întilnireo con citorească, pentru intârireo uni
să fie împrăştiate şi încorpo cu cartofi şi a specialităţilor cînd temperatura nu atinge li La unitatea nr. 123, se lu a se ajunge Io o soluţie care sâ sultativă dc la Budopesta nu tăţii ei, pentru intârireo solida
rate în sol şi îngrăşâminlele de panificaţie, a trebuit sâ mita, miezul râmine crud. crează in două schimburi. In E. BANAŢEANU asigure desfâşurorea într-un spi s-ou creat condiţii pentru o dez rităţii tuturor forţelor progresis
organice aflate in cîmp în modificăm procesul de fabri — Deci lipsurile se cunosc majoritatea zilelor, ne-a spus batere democratico o punctelor te din lume. a întregului front
platforme. caţie, sâ sporim producţia, sâ de către conducerea între tovarăşa Clara Gergel, vînzâ- (Continuare in pag. a 2-a) rit tovărăşesc, constructiv a în- de vedere ale partidelor in legă antiimperialist. pentru victoria
tifnîrii, şi sâ focă posibila parti tură cu pregotireo unei consfă cauzei socialismului, pocii şi
ciparea in continuare la lucră tuiri internaţionale, că acestei în progresului.
(Continuare în pag. a 2-a)