Page 57 - Drumul_socialismului_1968_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIH-VA I

IN P A G I N A A 4-A C I T I Ţ I :

• Săptămîna de solidaritate cu lupta poporului

vietnamez 9 Semnificaţiile demisiei ministru*

lui de externe englez CI Hoheri; Keiine*

dy va candida la preşedinţia S.U.A.

9 Doctorul Blaiberg a părăsit spitalul
ANUL XX. NR. 4107 DUMINICA 17 MARTIE 1968 4 pagini 30 bani

m m n muincmiii Se extinde terna de

corner; prin coicfârle

Răspunzînd solicitărilor, pentru aparate de radio,
necesitate imperioasă în ultim u l tim p întreprin­ care nu sînt incluse în no­
aspiratoare de praf. tele­
vizoare sau alte
m ărfuri
derea dc comerţ prin colc-
tărie a expediat, cetăţeni­
lor din d iferite sale peste menclatorul acestor unităţi.
15.000 de eolete cu diverse Prim ind comanda, lucrăto­
m ărfuri de rară circulaţie rii magazinelor săteşti sînt
să o
transm ită
in m ediul rural. In vede­
obligaţi
a producţiei moderne rea satisfacerii cererilor tot imediat în tre prin de rii co­
merciale judeţene. îar a-
mai m ari, Cenlrocoop a dis­
pus introducerea pc liste­ ccasta să expedieze obiec­
le com erţului prin colcta- tul cerut o dată cu prim ul
rie a unor noi m ărfuri, iar lot de marfă trim is maga­
Urm ărind pe o perioadă şi planşaibe. Aceasta ne-a exportă peste 60 la sută din recent s-a introdus sistemul zinului, suportînd cheltu­
mai lungă îmbunătăţirea determ inat să organizăm un producţia lor, că o serie de de preluare de comenzi iala transportului şi răs-
compoziţiei din punct de ve­ curs de perfecţionare pentru maşini pentru care turnăm prealabile de către lucră­ punzînd totodată de cali­
dere al gradului de califica­ 35 de m uncitori, pe o du­ piese, sînt de licenţă străi­ torii magazinelor săteşti. tatea m ărfii.
re In sectorul turnătorie ni. rată de un an". nă, aceasta ne obligă să dăm
1 al Uzinei „V ic to ria " din Dionisie Muntcanu. din atenţie aspectului comercial
Câlan observăm integrarea partea com itetului sindical şi caracteristicilor mecanice
in producţie a unui număr de secţie: „A fost greu sa ale pieselor ce se toarnă. Programul meciu­
sporit de m uncitori cu cu­ im prim ăm la oameni nece­ — Cum aţi reuşit să pre­ Noi nave
noştinţe corespunzătoare şi sitatea respectării reţetelor gătiţi pe m uncitori în vede­ rilor de astăzi la
ridicarea continuă a nivelu­ de turnare. Cîte unii nu vo­ rea elaborării fontei pentru de pasageri
lui de cunoştinţe a celor e- iau să vadă că nerespecta- cilin d ri de laminor, cunos- fotbal, divizia A
xistenti. Calificarea a fost rea dozajului avea influen­ cînd că e o noutate şi se rea­
impusă de noile procedee Astăzi se desfăşoară in- La Şantierul naval O l­
tehnologice asimilate in a­ tiln irile etapei a doua a teniţa a început construcţia
cest seci or returului cam pionatului Di­ unor noi nave de pasageri,
Pentru a pătrunde insă viziei naţionale „A " la fot­ destinate transportului şi
mai adine în semnificaţia Masă rotundă bal. In capitală este pro­ croazierelor turistice pe
influenţei gradului de cunoş­ gramată partida Progresul Dunăre. D intre acestea, opt
tinţe asupra creşterii produc­ Bucureşti — Jiul Petro­ vor avea 250 de locuri, iar
tiv ită ţii muncii nm organi­ şani, care se va disputa pe alte 12, citc 300 dc locuri.
zat o masă rotundă, la care stadionul Republicii cu în­ Aceste nave, ale căror
au fost invitaţi doi maiştri, ţă asupra producţiei. Aşa a lizează totuşi cu o producti­ cepere dc la ora 15,30. proiecte au fost concepute
un şef de echipă şi un re­ apărut mai pregnantă nece­ vitate sporită ? . In ţară au loc urm ătoa­ de specialişti români, asi­
prezentant al com itetului sitatea rid icării caii,licăr ii". I. C rişan: „Această fontă rele meciuri : A S.A. Tg. gură călătorilor condiţii
sindical de secţie, lată. pe J. Crişan : „Ceea ce făceam se elaborează la cuptorul cu Mureş — Steaua Bucureşti: deosebite de confort — ca­
scurt, conţinutul discuţiilor : noi era o noutate faţă de flacără Ia1 care lucrează nu­ Steagul roşu — F.C. Argeş; bine de dorm it, restaurant,
— Ce factori au determ i­ alte procedee din ţara, de­ mai 5 m uncitori. După ce Universitatea Crniova — bar. salon de dans, televi­
nat cu mai m ultă stringenţă oarece aveam nevoie de tem­ ă(fi stat 7 zile, impreunâ cu Dinamo Bucureşti ; Petro­ zoare etc. Aceste nave mo­
necesitatea rid ică rii nivelu­ peratură m ult mai ridicată ceilalţi;- la Oţelul Roşu. in­ lul Ploieşti — Farul Con­ derne. care vor contribui
lui profesional a) oameni­ in cubilou. Acest lucru l-am tr-un schimb de experien­ stanta ; Dinamo Bacău — la îm bunătăţirea transpor­
lo r? rezolvat, prin introducerea ţă. ..le-am explicai avanta­ Universitatea Cluj. tu lu i dc pasageri pe Dună­
Ion Crişan. maistru prin­ ueruiui cald Oamenii Insă jele de a obţine fontă mai (In pagina a III-a , pro­ re şi la lărgirea excursiilor
cipal la cubilouri : „Noi trebuiau convinşi de u tili­ oinoyenâ. cu conţinut de gram ul returului campiona­ turistice, se vor putea de­
ne-ain axat in producţie pe tatea lui. Iar acest fapt l-am carbon scăzut, lucru cerut tulu i interjudeţean de fo t­ plasa cu o viteză de peste
fontă de înaltă rezistenţă, demonstrat in cadrul unui de calitatea cilindrilor. bal, seria Valea Jiului). 30 km pe oră.
pentru maşini-unelte, baţi uri ciclu de teme In care am I. H odorog: „Noi, turnă­
prezentat toate avantajele : torii, eontinuind procesul La G rupul şcolar profe­
\ JO la sută consum de cocs tehnologic al celor de la cu- sional al C.S. Hunedoara,
mai scăzut, 25 la sută pro- bilouri şi cuptorul cu fla ­ v iito rii m uncitori cauătă n
pregătire temeinică. P rin ­
Guclivitate mai ridicata”. cără am luat măsuri din tim p tre cei care învaţă cu mai Febra speculaţiilor cu aur
GRADINA tm l 1967, in acest an, atit ca privind îm bunătăţirea cali­ m ultă sîrguinţă se află şi împrospătarea
I. Hodorog : „Fată de a-
ficării prin înfiinţarea unor
tonaj, cît şi ca număr de cursuri de îmbogăţire a cu­ elevul Nicolae Adam. din
repere, planul la piese tu r­ noştinţelor. Dar, s-a sim ţit anul I sudori, pe care fo­
nate pentru m aşini-unelte a E. UDREA tografia nî-I reprezintă . in cunoştinţelor n-a ocolit nici Japonia
tim pul unei ore de prac­
FABRICII crescut m ult, iar dacă ţinem (Continuore In pag. a 3-a) tică.
seama că beneficiarii noştri
Pe lingă Şcoala
comer-
ială din Petroşani funcţio­ TOKIO. — Prin firele in vi­ „febra aurului". în Japonia a pentru rezervele de valută ale
I Grădinarul nu mai e nează un curs de ridicare a zibile care . leaqă „Kabuto- început o goană neaşteptată ţării şi, mai ales, pentru sta­
prezent printre ronduri. ca lificării profesionale a Cho" (Waii-Streetul japonez) de pentru cumpărarea de. do­ bilitatea yenului. Dar, în ciuda
eforturilor
Băncii Japoniei de
lari, înlrucU această tară nu
celelalte burse , ale lumii, Dia­
lucrătorilor
din unităţile
Nu l-am mai văzut eu O.C.L. Alim entara din Va­ ta monetară din Tokio a reac­ are o piaţă liberă a aurului a menţine slabii raportul yen-
foarfecă lui mare, curo- ţionai imediat la simptomele dolar, valoarea venului a scă­
ţind arbuştii. Era o gră­ lea Jiului. Cursul, avind o care au alarm at Occidentul. zut in ultimele zile, exîstînd
durată de 4 luni şi
fără
dină in fabrică, sau o fa­ scoaterea din producţie, are Febra speculaţiilor cu aur de chiar pericolul accentuării dis-
brică intr-o grădină. Poa­ drept scop improspătarea pe piaţa mondiala occidentală.* oaritătii intre cele două mo­
te un parc. In el era şi cunoştinţelor profesionale insolită de valul de confuzie Corespondenţă din nede.
grădina de flori şi fa­ ale celor ce lucrează in re­ si incertitudine, n-a ocolit nici Intrucit Japonia dispune de
brica. ţeaua alimentară. japonia, unde. în cercurile gu­ Tokio de la FI. Ţuiu o cantitate de valută sub 2
De aproape un an au vernamentale si ’ in rîndul miliarde dolari, din care nu­
venit constructorii. Cami­ Pină la sfîrşitul acestui conducerii Băncii Naţionale mai circa 300 milioane în aur,
oanele au descărcat munţi an. peste 100 de lucrători (Bank Of Japan), se manifestă iar balanţa sa de plăti externe
de nisip şi pietriş. Be­ beneficiază dc posibilitatea teama unei scăderi masive a Atîta timp cît yenul (moneda este deficitară, poziţia Japoniei
tonierele au început să de a-şi însuşi cele mai noi rezervelor de valută si devize, japoneză) este strîns legal de pe piaţa monetară occidentală
huruie. Au răsărit funda­ cunoştinţe legate de deser­ aflate în pericol chiar si fără dolar, băncile şi lirm elc co­ apare deosebit de vulnerabilă
ţii gri. Din ele au cres­ această efervescentă a auru­ merciale consideră că dacă va­ fală de aceea a ţărilor Euro­
cut pereţi roşii. Printre La cursul de croitorie organizat la clubul „C onstructorul" din Hunedoara, învaţă virea cum părătorilor. lui. Bursa din Tokio a marcat loarea dolarului va scădea, va­ pei occidentale. Există, aşa­
pereţi şi cofraje, printre ioi, de pildă, o nouă mare loarea venului va scădea si dar, toate motivele ca nervozi­
constructori grădinarul e scădere a preţului valorilor mai mult. Pe de altă parte, tatea existentă în cercurile fi­
şi el nelipsit, li păzeşte. negociate. cercurile financiare consideră
Pereţi) noi, camioanele să Specialiştii consideră, în mod că va trebui să lie limitată, nanciare din Occident din cau­
nu stînjeneascâ arbuştii. firesc, că recentele măsuri de totuşi, cumpărarea de dolari, za febrei aurului să se mani­
Grădina lui, a lor, s-a „ferecare'' a aurului adoptate intrucît se creează un pericol feste şl la „Kabulo-Cho".
amestecat cu pereţii, cu Pagina a 2-a Prezenţi la apelurile oamenilor de S.UA. si alte tari occiden­
clădirile noi. tale vor lovi puternic intere­
„Acum se ştie. Aici e sele japoneze. Astfel, o redu­
hala exizilor de fier. Din­ Colectivul de muncă al contribuit la salvarea a cere în activitatea de alaceri
colo cea de mase plas­ Staţiei de salvare şi Avia- nenumărate vieţi omeneşti. în S.U A. va diminua exportu­
tice. Sin! noile spaţii in­ san judeţene depune 7,i şi Şi în perioada care s-a rile Japoniei pc Diata ameri­
dustriale ale Fabricii chi­ noapte m ultă strădanie scurs dc la începutul n- cană. O rată a dobînzii mai
mice Orăştie. La „pig­ pentru a răspunde prompt cestui an autosanitarele şi ridicată în S.U A si Europa va
menţi" se va produce o tuturor apelurilor care li avioanele staţiei au răs­ afecta intrarea si ieşirea cre­
cantitate de 3000 tone o- se adresează. puns cu multă prom ptitu­ ditelor De termen scurt in Ja-
xiii de lier pe an. In In anul trecut, salvările dine şi solicitudine tu tu ­ Donia. Totodată, o încetinire a
hala de mase plastice se au răspuns unui număr de ror chem ărilor care li s-au comerţului inleroccidental ar
vor concentra cele peste 14.446 de chemări iar a- adresat. Salvările au trans­ lovi exporturile Japoniei si ar
40 de maşini prelucră­ vionnele sanitare au efec­ portat peste 3.500 de bol­ amina pentru o perioadă în­
toare, dispersote acum in tuat 1.505 orc de zbor, navi iar avioanele, deşi in delungată efectul pozitiv al e­
mai multe clădiri şi încă condiţii grele de zbor pe forturilor de reducere a defi­
pe atitea, care vor sosi. transporlînd 810 bolnavi şi tim p de iarnă, au decolat citului balanţei de plăti ex­
Producţia va creşte la 545 litri de singe, care au la fiecare apel. terne
3.500 tone anual, ne-a re­ Ca o reacţie sui-generîs la
latat, nu fără mîndrie, in­
ginerul loan Homorodea*
mi, şeful serviciului me-
cano-energetîc.
In fostul parc >— clă­
diri moderne. Pe măsura M E M O R I A P Ă M I N T U L U I
lor — utilajele. Mori ul* N A T A L "
trafine, filtre rotative, us-
câtoare-atomizoare. De
aici vor ieşi în viitor ozi-
zii de fier, in cantităţi Comuna Densuş a fost de pe densuşeni să-şi aminteas­ m ulţi ani, la vremea cind fruntat cu pieptul legiunile — Densuşeanu Zenobie.
sporite. Cit despre cali­ curlnd gazda unei activităţi că de oamenii de seamă care s-a în fiin ţa t p rim a 'şcoală în romane. — Şi eu îl cunosc pe Ovid
tate... Va purta sus nu­ cu totul inedite, prin speci­ s-au ridicat din pâmîntul lor sat, la “învăţătorii care poa­ Atmosferă de legendă şi Densuşeanu, — s-a făcut au­
mele fabricii. Organizarea ficul ei, iniţiată de Comitetul natal, să plivească cu alţi te i-au învăţat pe p ă rin ţii de aducere-aminte... Aten­ zit glasul unei bâlrîne de
judicioasă a locului de judeţean pentru cultură şi ochi monumentele istorice lor să scrie şi să citească. ţia şi curiozitatea cresc. .Se lingă masa prezidiuln. O ve­
muncă va fi in elementul artă. ..Memoria pâmîntu- din preajma satului lor. L i­ E m oţiile' sînt prezente şi vorbeşte despre oamenii r i­ n it1 aici în sat, avea inusia-
ei. Instalaţii de ventilaţie Iui natal...'*. Cît de m ult nişte... Freamătul greu al fireşti, atit in rîn durile con­ dicaţi din aceste ţin u tu ri, ca­ ţă şi noi ne lot uitam după
şi ridicat, linie ferată la spun aceste cuvinte. Fiecare sălii are ceva din Înfierarea ferenţiarilor. cît şi ale celor re au dus faim a lim b ii româ­ el...
rampă, magazii de mate­ comună, fiecare ţin u t are un apropierii de trecutul înde­ din sală. care se străduiesc neşti peste hotare. Ovid Den- Zim betcle străluceau De
riale şi produse finite, istoric, un trecui care, scos părtat. M u lţi aşteaptă sâ-n- să răspundă cît mai corect şuşeami... Cît de adînc ră­ felele oamenilor
grupuri sociale. Toate îşi la lum ină, găseşte întotdeau­ vete lucruri noi De unde la întrebări. Freamăt... Ochii sună cuvintele marelui căr­ — Am vrea să ne spuneţi
vor găsi rezolvarea. na aprecierea oamenilor. .Sa­ provine. numele satului Den­ tuturor - se-ndreaptâ spre turar în sufletele oamenilor. istoria lui, că.nc place. Doar
Acum pereţii şi funda­ la ; căminului cultural din suş ? Unde a fost înainte „masa rotundă" a celor patru „Ţara Haţegului este unc din îi de-aici. dintre noi.
ţiile nasc întrebări. Răs­ Densuş se dovedise neîncâ- vatra satului ? Care din vo­ conferenţiari. Vorbele pline cele mai frumoase privelişti Cîntecele culese din Den­
punsurile încep mereu cu pâtoare pentru zecile de as­ ievozii Transilvaniei îşi are ■ de patos ale profesoarei de de poezie ale păm întiilui ro­ suş s-au bucurat de o apre­
aceleaşi cuvinte : „Aici cultători. Oameni de d ife ri­ originea in Densuş ? Iată nu­ limba şi literatura lomâne mânesc". Iată o singură fra ­ ciere unanimă. Fiecare cu­
va fi..." Aşa spune şi te virste, de la bâtrinîi cu mai citeva întrebări care răs­ de la Liceul din Haţeg. A r­ ză, din opera lui Ovid Den- vin L vibra sonor sau tărăgă­
grădinarul, care păzeşte chipurile lum inate de un colesc am intirile celor mai meano Iulia, au rezonanţe suşeanu „G raiul din Ţara nat ca o melopee in sufletele
arbuştii, gardul viu, ron­ gînd îndepărtat, pinâ lă ti­ bâtrîni dintre locuitorii co­ adinei : Haţegului", pe care m ulţi au densuşenilor Este evocat
durile ce au rămas. nerii şi elevii de şcoală, s-ou munei şi cunoştinţele elevi­ — Am avut fericirea să învăţat-o pe de rost şi o vor străvechiul ..Cintec al bra­
Din semestrul doi al adunat aici să asculte istori­ lor din cărţile de istorie. Cu vedem lumina zilei pe aces­ spune în continuare copiilor dului", cules clin sat de la
anului viitor îl vom re- cul salului lor. încet, încet, vorbe domoale, cu ; ochii te plaiuri în ' care fiecare lor. .Sofia Tlinconi. S-a vorbit
întîlni „la lucru" pe gră­ discuţiile se domolesc. O at­ pierduţi in adîncurilo tim pu­ pumn de ţarină,’ fiecare pal­ — Poate că între dumnea­ despre Nicolae lorga. care a
dinar. N-au fost uitate mosferă plină de aşteptare, lui. ciiiva săteni îşi deapă­ mă de pămint. amintesc de voastră se mai găsesc încă vizitat biserica din Densuş
nici grădinile cu flori. In­ curiozitate' şi interes coboa­ nă aducerile-aminte. Răs­ strămoşii noştri. Noi, cei de urmaşii celui care a cules din şi a spus despre Ovid Den­
ginerul Homorodeanu spu­ ră in rindul participanţilor punsul lor. apropiat de ade­ aici, dm Tara Haţegului, a­ aceste ţin u tu ri nestematele suşeanu că este „întruchipa­
ne ca pentru el, cu nos­ In tăcerea sălii, cuvintele vărul istoric, găseşte confir­ sufletului românesc. rea vie a suferinţei româ­
talgie, privind la munţii tovarăşului Gheorghe Armă- marea în cuvintele profeso­ vem în permanenţă In faţa In liniştea sălii s-a ridicai nilor din Ardeal", pentru că, Bobinatoarea Ana Macavei se numără p rintre cele mai
de nisip : „A fost o gră­ şescu simple, comune, slir- rului loan Croza. de la L i­ ochilor noştri, in faţa ochj- un om din ultim ele rîndurL AUGUSTIN JULA iscusite muncitoare de la Fabrica „Viscoza" Lupeni. Aşa
dină, dar o facem noi ia­ nesc acordurile prelungi ale ceul din Haţeg. B âtrînii se I lor m inţii, imaginea vie a — Tovarăşă profesoară, eu se explică şi faptul că în cele două luni care s-au scurs din
răşi. Mai frumoasă". vrem urilor uitate, fâcîndu-i duc cu glndul în urmă cu dacilor, a celor care au in- is din neamul densuşenilor. anul 1968 a fost declarată evidenţiată în întrecerea socia­
— Cum vă num iţi ?
N. STANCIU (Continuare In pag. a 3-a)
listă- Foto : V. ONOIU
mtrlWIIHJIMMlHIHIr HthtrtkthtUiftItIttHUlUitiilIlttHiHIHHItlII litililHirttMHIfllIilflBHitlIHttlHIRITiHIDFlIflHIff)

i