Page 58 - Drumul_socialismului_1968_03

Duminica 17 martie 1968
2 ORUMUL SOCIALISMULUI

t ----------------- --------------
DATINI STRĂMOŞEŞTI

A ri om întîlnit un fost co­
leg de liceu pe core nu
l-om văzut de peste un de­
ceniu. L-am recunoscui du­
pă voce, pentru că vocea
singură rămăsese neschimba­
tă. A dobîndit înfăţişorea fal­ P O P î L N I C U L
nică a omului care o pus
via(a Io punct, core şi-a să­
pat o albie adîncâ prin ca­
re circulă ferm şi intangibil.
Faptul că această olbie era I<n seara Sîmtoaderului, la nîncâ pînă la ultim a „boam- Apropiindu-se de pajiştea
atît de adîncâ şl nu moi pu- Chitici, se adună fetele de bâ", „sâ nu-şt lase norocu” . cu popilnic, o fată cîntâ :
teo privi deloc dincolo de m ăritat la o casă, sâ fiarbă Feciorii râm în lîngă foc, Iar Popilnice, vecilnice,
malurile ei. nu pare că-l în­ cucuruz şi sâ coacă brădu­ fetele, în cîrd, pleacă cu toa­ Popilnice dragule.
grijorează. leţi, şi în acest tim p, cintâ tele sâ culeagă popilnic, cîn- Slobozî-ne fetele
A început să oibă primele de rup inim a feciorilor care tînd cîntecul acestuia : Să să prindă soaţele,
contururi de corpolenţă ca­ râmîn, după datină, la o altă Soaţele sâ se-nsoţească
re dă de furcă croitorilor, cosă. Cintâ şi feciorii, nu-i Popilnice, vecilnicc, Ficiorii să Ie iubească.
dar despre care el cred^v cu vorbă, cîntece de-ale lor, dar Strîgatu-te-o fetele Un fecior, ascuns printre
siguronţă că este necesară parcă nu slnt aşa cu foc ca Să Ie dai cosiţele ; frunzele de popilnic. se ri­
pentru definitivarea preston- cete ale fetelor. Cosiţele fetelor dică, oprindu-le:
ţei, In privirea sa om des­ După ce brăduleţii sînt Cît condeie iepelor ; Da eu nu le-oi slobozi
luşit ceva din seninătatea copţi şi cucuruzul e golit in Cosiţa ălor bătrînc Plnă ele nu m î-or duce
unei cornute care stă în fa­ ulcele de pămînt, pentru fie ­ C it coadcle la găino Cucuruz fie rt în ulcior
ţa Porţii Noi. In felul de-a care fată, una strigă cit Şi păru fic io rilo r Hrădulete din cuptor.
poate : C it măciuca flo rilo r. O fotă iese din cîrd şî-l
Strigat-o popilnicu
Noapte bună măi feciori Şi răspuns-o dubrnvnicu întinde ulcica cu cucuruz şi
Şi vă aşteptăm în zori ! Că zace ibovnici». brăduietele, şi mânînc? a-
De la casa feciorilor li se Las’ sâ zacă mîndoi. înseamnă câ prim a
Frag­ răspunde : Boata-I bată ; nuntă din sat va fi a lor.
Noapte bună. noapte bună,
CEL M A I lung prenume de ani. Ea continuă să înflo- ® Să vă ţuce m indra lună, Nu zace dc nici un rău. Celelalte fete se reped sâ
dat în anii ’20 ai secolului rească şi astăzi. Să vă ţuce dc trei ori Ci zace de don» meu. adune în poală frunză de po­
Că-m doreşte apă răce.
pilnic şi sâ-şi împodobească
nostru îl poartă fiica lu i A r-
mente spălătorie din Llverpool (An­ Şi a patra. noi. in zori. Măi bădiţă, baden-meu frunzele mirositoare.
pârul şi sâ-şi umple sînul cu
lucrător la o
thur Pepper,
Apoi se culcă.
Strâjerul
De-i m uri, de tc-i scula.
CONFORM program ului de
glia). In iţialele prenumelor fe­ dezvoltare a industriei unga­ feciorilor, care are grijă de Da eu n-nm dc undc-ţi da; Apoi se întorc la foc. Fe­
focul din curte, cînd aude
tiţei epuizează toate literele re a alum iniului, în 1972 pro­ trîm bîţa de ziuă a prim ului Apa rece s-o-ncălzît. tele mănîncâ, două cîte două,
din alfabetului : Iatâ-le : Anne — ducţia de bauxită va creşte cocoş, îi scoală repede pe Mure negre s-or gălit. spre a pecetlui actul înso­
Sloi dc gheaţă s-o topit.
Berthe — Cecile — Diana —
ţirii. C ontinuat de joc. po-
Em ily — Fanny — Gertrude în Ungaria cu 60—70 la sută, ceilalţi sâ plece după fete şi In acest timp, de la foc. le p iliiicu l durează pină înspre
ajungînd la aproape două m i­
să le ducă la popilnic.
— Hypathie — Ines — Jane lioane tone pe an. încă în a­ Plecarea feciorilor la fete răspund feciorii : prinz,
jurnalul — Nora — Ophelia — Pruden- nul acesta va intra în func­ şi de aici pe dealul Pleşei, M îndrâ, m îndrulcana mea, le se spală pe cap cu apă în
— Kate — Louise — Maud
Sîmbâtă seara, toate fete­
mina
Halim ba
ţiune
din
se face în cîntece de flu ie r
ce — Queens — Rebecca — Transdanubia centrală, cea şi chiotituri. Marc eşti, puţin pricepi. care au pus frunze de popil­
Sara — Therese — Ullysse — mai mare mină de bauxită din Sus, pe deal, pină nu se Apă recc-i gura ta, nic, să le crească, după cum
intim Venus — W innifred — Xeno- Europa. Ea va funcţiona cu crapă încă de ziuă, feciorii a- Cînd o dai pe lîngă-a mea; spune şî cîntecul, cositele
capacitate deplină din
1970,
phon — Yvette — Zeno.
Pe
ţîţâ „bîlbâtaia" cit casa, de se
M ure negre-s ochii tăi
„cît coadele iepelor".
scurt i se spune A lfabet Pep­ producţia ei fiind atunci de rumenesc îm prejurim ile pî- Cînd îi pui pe lîngă-ai
600.000 tone. încă în 1960, eo
per. va livra aproape 100.000 tone nă-n valea Streiuluî, înfăşoa­ mei. ION MARINESCU
ră o roată de car Ln pa*e de
de minereu uzinelor de alum i­ grîu, iar fetele înalţă stea­
conversa, ceva din îngim- niu din Ungaria. gul cu trei chischîneie : unul
fareo tincturatâ cu îngădu­ CEA M A I veche floare este, roşu, să le fie dragostea în­
inţă o unui director de fac­ fără îndoială, un trand a fir focată, unul galben, sâ aibă
tură ieftină — în felul de-a care creşte Ln oraşul Hundels- AER U L dîn oraşul buton belşug în casă, şi unul alb,
întreba, un dezinteres total heim din R.F. a Germaniei. (Anglia), este extrem de po­ să le fie tra iu l curat şi fe­
faţa de răspunsurile core vor Vîrsta acestei flo ri este de 800 luat cu gaze de eşapament ric it atunci cînd se vor mă­
veni j — în felul de-a ges- de ani sau poate chiar 1.000 provenite de la nenumăratele rita.
ticulo, ceva din încredinţa­ maşini, încît pe străzile lu i nu Cînd ro ţii aprinse de la Charlic Breedon, elev iu ze2 e la această ispravă cu
rea câ prezenţa sa era sufi­ creşte nici o altă plantă în a- „bîlbîtaie" i se dă drum ul virstă de 15 ani, din Was­ actorul Paul Newman, pre­
cientă pentru a convinge ; farâ d e.. varză. Spre a-şi îm ­ la vale, în ch'ote şi cîntece, hington a consunat 50 de zentat intr-un film ce rula
— în psihologie, ceva din V*/ • • o • podobi, totuşi, oraşul, locui­ e semn câ pe deal a început ouă tari in 55 minute. la cinematograful dîn car­
In întreg felul său de-o fl, ba nu vina pompierii...
invazia năvalnică o ideii de to rii au aşezat din loc în loc sărbătoarea P opilnicutui. Brad Bleichner, in virstă tier.
Brad
Bleichner a preci­
EU l vaze m ari ctl verze de dife ri­ După ce roata este prinsă tot de 15 ani, redactorul ru­ zat că după ce a înghiţit
bricii „Sport” a revistei co­
o permanentă concluzie : sini te culori — galbene, verzi, jos, „de ăl mai prim a ficior" legiului, a declarat că Char- 50 de ouă tari, Charlic „nu
roşii. Efectul este destul
de
şi stinsă cu apă. cei de pe
cineva I plăcut. Cetăţenii sînt insă mai Pleşa, doî cîte doi, fata şi lie s-a dus in acesi scop la se simţea prea grozavdar,
Peste un deceniu, va fî nu­ Nîtrotaeul, benzina, cleiul vă lăsaţi descuiate cu us­ râsueea mustaţa de talaş şi în g rijo ra ţi din pricina atmo­ feciorul, se aşează lingă ul­ prietenul său Glen Meyer a adăugat el, „acum se sim­
mai fălci şi abdomen. Va fi şi stingatoorele manuale a- tensile ce pot duce la in­ dădea afirmativ din cap, sferei dăunătoare decît de lip ­ ceaua cu cucuruz şi cu lin ­ pentru a încerca să rivali- te excelent".
prea obosit pentru o mai a­ flote in mare neorînduialâ, cendii ? ceea ce la el însemna, pro­ sa de estetică. guri de lemn, noi nouţe, mă-
vea convingeri despre pre­ la întreprinderea de indus­ Auzind una ca asta, stin- babil : „Şi tu al dreptate,
zent, şl, va emono Io orice trie locală dîn Haţeg, s-au gâtoarele manuale n-au mai dar şi tu ai dreptate0. In­
pos singura bucurie care la luat la harţă, fiecare pretîn- putut răbda. Săriră, roşii ca tr-un tirziu se amestecă şi
mai rămas:,,am fost cinevo". zind câ celălalt se bucură el în vorbă : „Eu zic să che­
Şi nimic nu m-ar mira da­ de anumite favoruri din par­ măm pompierii noştri ca să
co n-aş şti că odiniooră ci­ tea directorului Cornel Jele- facă rinduialâ'*.
tea cu posiune poezii ; Iar dinţan. — Cum sâ-î chemăm ? —
odată l-am prins plingînd cu Nitrolacul şi benzina a­ Microîoilefon se oţârîrâ stîngâtoarele. Pom­
hohote din pricina unei iu­ cuzau in corpore cleiul, cum pierii noştri n-au mai lâcut
biri nefericite, câ acesta se încălzeşte cu o şedinţă de instructaj din
F iul meu. de altfel simpa­ ştirea directorului pe nişte para focului, să-şi susţină octombrie anul trecut. Des­
tic şi in general fără fe­
nomene de intoleranţă la sobe metalice contrar nor­ partea lor de dreptate ; pre aplicaţii să nu mai vor­
melor în vigoare.
bim. Nu s-au executat nicio­
măsurile ce vor să-l menţi­ — Şi ce vă pasă — sări „Noi sintem cele mai orop­ dată. Veche unitate de măsură ega­
nă între limitele impuse de cleiul cu o falcâ-n cer şi site. Nu am fost reincârcate — Atunci pe cine să che­ lă cu 125 ocale — Materie p ri­
civilizaţie, o uitat recent or­ cu una-n pămînt — unde cu bioxid de carbon din 1965. măm ? Din nou pe stadioane mă pentru opiu — Posed bilet
dinul general şi universal şi cînd mă încălzesc. Mai Acum vedeţi şi voi cine se Intr-adevăr aceasta-î o pro­ de intrare la meci ; 8) Cremă
care este adresat copiilor : bine ui Laţi - vă la voi. In loc bucură de mai multâ favoa­ blemă spinoasă. Poate ne O R IZO N TA L : credinţe religioase — In urma de faţă (şi pentru alpiniştî)
,,Fii cuminte IM" Ordinul a­ să staţi in depozit, toată zi­ re ?" spune tovarăşul Jeledinţan. unui accident de motocicletă, (reg.) — Eşi întors ! — Mal
cesta îl aude acasă, la gră­ ua vă fandosiţi în neorîn­ Aşezai comod intre tim- A. NAGY 1) îşi acoperă faţa — Pană. atletul sovietic Valeri Brumei trebuie cultură ca să fie ter­
diniţă, îl oude indirect de Io duialâ intre timplârle şi sec­ plărie şi depozitul de carbu­ (după scrisoarea ept. dar nu de m otor ; 2) Se desfă­ a avut un picior fracturat, ca­ m inat !? ; 9) Dan... stîipul a-
părinţii prietenilor săî cînd se ţia darace, de vă arată lu­ ranţi, rumeguşul, înolt cît Gheorghe Peptan, inspector şoară un campionat sportiv — re I-a fost pus în...; 10) Re­ pârăriî de la Rapid — N aţio­
oflâ în vizită la aceştia. II mea cu degetul. 5) cîne v-a un munte, asculta cu luare judeţean cu prevenirea Cetate antică, cucerită cu un priză de volei — Un unspre­ nalitatea lui Domenghini de la
aude peste tot, oriunde, in permis, mă rog frumos, să aminte. Dîn cînd în cînd işi incendiilor). cal de lemn ; 3) Cu mingea la Internaţionale M ila n o ; 10) A
orice situaţie. II aude atit de picior şi prin fente, D um itriu zece m etri prins de Râducanu ; prelua mingea pasată adver­
11) Jucător la FC . Argeş —
des, încît m-aş fi mlrot să îşi... adversarii pe teren — Ju­ M eciul nu se mai joacă azi, cl sarului ; 1 1 ) Nicolae Tonescu
nu vină într-o zi momentul cător de fotbal la Dinamo Ba­ alintat de coechipierii lui —
în care să-l treacă cu ve­ cău ; 4) Noroi pe stadionul din la altă dată. comandant peste 100 de ostaşi
(înv.).
derea. Şl momentul acela a Baia Mare (reg) ; — A fost ; 5) V E R T IC A L : 1) Aşa e Popa
venit. N-o mai fost ,,cumin­ In tr-u n mediu... nu se poate de la Dinamo Bucureşti —
te1' ci o preferat să-şi facă UMOR ® U • UMOR desfăşura o competiţie sporti­ Trâgînd de tim p, se pot... una LIVIU COVACI
de cop. Urmarea imediată vă de calitate — V in t uscat ce sau mai m ulte ocazii de a în­ Deva
a fost o prelegere pe care o bate iarna (reg) ; 6) Ceasornic scrie ; 2) Meci lent, de factură
ascultat-o cu multă demni­ folosit în com petiţiile sporti­ slabă — Epocă din istoria o­
tate şi în care era vorba de ve ; 7) Oaidâ Nicolae — Po­ m enirii ; 3) ...duc un război Dezlegările jocurilor apărute în nr. 4101
un ultimotum. Adică î s-o sesiv — Face numai... de pre- nedrept în Vietnam — Aşa e in Marea Roşie.
pus in vedere că repetorea ?.enţă pe stadion ; 8) Oraş din cupa cîştigatâ de Dinamo la CASE: 1) Paratrâznet; 2) A­
uneî asemenea „crime” va fi Moldova care nu are echipă volei ; 4) întrecere fotbalistică companiate; 3) Loto — V :n — PĂTRUNDERE r e c ip r o ­
sancţionată prin expedierea de fotbal nici în A. nidl în B. de mare prestigiu ; 5) A păra­ Am ; 4) Apartam ente; 5) Tera — c a : întrepătruns.
sa în „lume" avind un sac nici în C. dar are o şcoală re locală antiaeriană — In de­ Să — O e l;6) Ir — Si — T at — I;
în spate, sac core va conţine sportivă care a dat elemente cursul lui se desfăşoară un 7) N it — Alocate ; 8) Sertare O PROBLEMA
doar o bucotă de pîîne. bine pregătite pentru recentul campionat — ...Tudoricâ. trom ­ — A ; 9) Burlaci — Era ; 10)
A primit oceostă veste cu campionat de atletism — Lui petistul nelipsit de la meciu­ Are — Ca — Aman ; 1 1 ) Ring 1) H -h 1 1 - 12
11
un veritabil calm britanic şi Pîrcâlab îi aţine... tot mereu: rile Rapidului ; 6) Redus la — Terasa.
după ce a privit cîtevo cli­ 9) Nu este adept al nici unei m inte — Cupă neîncepută!; 7) M A R IT IM A : Terle dc sidef 2) 1 1 X 1X 1X 1 + 1 = 12
pe depărtările, ca pentru
a-şi do seoma pe unde va
trece viitorul său drum, a Poştaşul M o vă răspunde
spus : „Da, dar să-mi puneţi v *
în sac şi o bucotă de slă­ NICU SBUCHEA — Haţeg. câ. se merge pe „stilu l clasic",
nină 1" Dubla carte de vizită trim isă, lără colţuri negre, să nu de­
upă mine, două cotego- nu corespunde exigenţelor păşească 15 la sută puncte ne­
D rli de oameni sînt insu­ pentru colţul rebusistului, de­ gre (şi asta cînd un careu tra ­
portabili : cei cărora nu le oarece : a) nu există abrevia- tează cel puţin B5 la sută „te­
place muzica şi cei care nu ţie „LC T ‘ (credem câ aţi vrut mă"), etc.
ştiu să lubeoscâ. Visătorii să fie locotenent !) ; b) pe o VIO REI, M U NTEANU : V îl-
îm» plac cel moi mult deoo- carte de v i2itâ nu se recoman­ cele Bune. Am reţinut prima
rece aceştio renunţă cel maî dă — ca soluţie —, a indica în copertă literară (8,4,5), care
des la ei înşişi, E minunat loc de localitate, „Loco” ; In va fi publicată în curînd. dar
un om core-şi depăşeşte mă- general... e forţată, destul de celelalte patru trebuie îm bu­
cor din cînd în cînd pro­ complicată şi imposibil de a nătăţite, pentru a fi publica­
pria mărginire şi-şi ia zborul. fi rezolvată raţional. De la te.
Toţi ar putea s-o facă. dar dumneavoastră în special, aş­ La problema de enigmistică
foarte mulţi nici nu ştiu câ au teptăm lucrări bune aşa cum „M aritim ă " apărută în ziarul
aripi. ne-aţi mai trim is. Deci, aştep­ dîn 10 m artie a.c. s-a strecu­
— Nu pricep de ce nu mă poţi înghiţi ? I tăm ! rat o eroare, primele litere
SCHULERt ERWIN M IRO N TIC. llia Nu avem din criptografie fiind
Desene de nim ic îm potrivă că e la mo­ L nu L
MIRCEA BlTCA dă „m in i”, dar Ja careuri Sn- R F
borît în birou, prîn subte­
E drept că în timpul ab­
C red că doctorul Blaiberg, senţei mele o fost amenin­ pînă ocum, Joi 15 februa­ rana Medical School şi am mos nemişcat cîtevo secun­ nute mi-a pus o serie de În­ tru că este o amintire care un portughez pe nume Hora-
mi-e dragă. Apoi, într-o zi,
cio Mesquita. Trebuie, toto­
trebări „tehnice". Nu părea
de, apoi a Întins mina să îo
rie, în ajunul plecării mele
dentistul care trăieşte cu
inimo mulatrului Clive Haupt, ţat de o respingere a orga­ in America, m-am dus la pa­ luot dintr-un dulap vasul de vasul. Era o tăcere mormîn- deloc surprins, d mol de o voi dărui Universităţii din dată, să mă ocup şi de alte
Copetown.
a oşteptot cu oarecare ne­ nului străin. Am vorbit lo te­ cientul meu : sticlă in care se afla inima tolâ. Nici el, nici eu nu pu­ grabă curios. Pentru el co şî probleme ale spitalului. Blai­
Cineva m-a întrebat în­
linişte întoarcerea meo din lefon cu colegii mei şi le-om — Doctore Blaiberg, ştiu doctorului Blaiberg. Am o­ team să pronunţăm vreun pentru mine acest lucru ex­ tr-o zi : „N-ar fi fost moi berg ocupă un „aportoment"
Europa. După cum ştie toată sugerat să mărească doza că eşti un om curajos şi că biceiul să păstrez dosarele cuvînt. Blaiberg îşi fixase o­ traordinar era un eveniment bine so fi rămas celibatar, de patru comere, creat spe­
lumea, el se oflă izolat în- pentru a împiedica perico­ deci nu vei fî tulburat de tuturor intervenţiilor mele chii pe acest „lucru” core-î de acum „acceptot” . Şi. ca cial pentru el, dar dacă vom
tr-un fel de apartoment la lul. Hotorîrea s-a dovedit o să nu fi fost legat de cine­ opera un alt bolnav va tre­
vo, pentru a fl liber să faci
spitalul Groole Schuur. „A- fi foarte înţeleaptă, „respin- bui să găsim un alt loc pen­
partomentur, core dă pe gereo" sub control a dispă­ ce vrei, în specîol într-o pro­ tru o-l instala acolo in tim­
fesie ca a dumitale ?
culoarul „C", este situot în­ rut imediat şi acum bolna­ pul convalescenţei. Este o
Nu, i-am răspuns. Familîo
tre două săli ale clinicii de vul meu se simte excelent. este un sprijin, este prelun­ problemă pe core om otoca-
oto-rino-laringologie şi se in­ După ce om vorbit despre girea eu-lui meu. Iar copiii, t-o deja luna trecută.
tră ocolo printr-o uşă alătu­ diferite lucruri, Blaiberg o „Care vor fi viitoarele
rată. Aceostă uşă închisă început să-mi pună întrebări sînt cel mal frumos cadou persoane ce vor suferi ope­
publicului este supraveghea­ specifice pe core le pune un pe care viaţa poate sâ-l deo raţii pe inimă ?”
tă de doi poliţişti pentru a bolnov doctorului său: „Cînd omului. înainte de a pleca Nu ştiu încă cu toate că
in America am petrecut 10
împiedica intrarea persoane­ mă voi întoorce acasă?" l-am zile la Pretoria cu fiul meu om dejo sub observoţie mai
mulţi pacienţi. In majoritotea
lor străine. răspuns pe loc. „Va trebui Andre. Peste puţin timp va cazurilor se rntîmplă ca în­
Soţia şi fiica m ou aştep­ să oştepţi întoarcerea mea
trebui să se hotărască dacă
tat lo aeroport. Le-am salu­ din cea de-o doua călătorie va deveni chirurg sau veteri­ suşi cazul să ne ghideze a­
tat şi m-am repezit la spital. pe care o voi face în Ame­ legerea. Şl nu trebuie uitată
Ştiom că Philip Blaiberg ero rica” . propunerea mea. Vrei să-ţi chirurgicale. Mare porte din­ aparţinuse cu citeva săptă- şî el, nu manifestam nici o nar (va fi probobi! veterinar problema paturilor. Atîto vre­
nerăbdător să mă vodă. La — Dar sînt pregătit să ies. arăt fosta dumitale inimă ? tre aceste dosare se află mînî în urmă. Imi dădeam emoţie deosebită. pentru că adoră anlmolele). me cît Philip Bloiberg va o­
In timp ce scriu aceste rîn-
noi nu este obiceiul să te Mă simt foorte bine. Cîtvo timp Bloiberg m-o pri­ într-un dulap, aşa încît toţi seoma cit de straniu este a­ „Asta este, zise în cele duri am primit deja o mul­ cupa camera sterilă, şi nou!
îmbrăţişezi cu cinevo pe ca­ — S-a făcut. Vreau să vit cu un aer puţin mirat, core mă vizitează pot să le cest moment : pentru prima din urmă doctorul Blaiberg, ţime de invitaţii de la aso­ aportament nu este încă ter­
minat nu putem efectuo nici
re nu l-oi mai văzut de mul­ ştiu moi intîi ce spune pro­ după care mi-a răspuns : vadă. Inima doctorului Blai­ dată un om putea să-şi pri­ teribila inimă care mi-o fă­ ciaţii medicale din lumea în­ o operoţie.
tă vreme. Am observat acest fesorul Schirrer, cardiologul, „Profesore oş fi foarte feri­ berg o ascunsesem aici şi în vească inima, putea s-o' exa­ cut otîtea necazuri” . Mi-a treagă. Evident, voi fi obligat
obicei in Europa şi în spe­ în ce mă priveşte, eu îţi cit să mi-o arăţi'’. Bine. i-om seara oceeo. însoţit de o in­ mineze. s-o răsucească în moi mulţumit încă o dotă, să le refuz. Nu pot să călă­ CHRISTIAN BARNARD
cial in Italia Dor in mo­ dau voie sâ plec) acasă. răspuns. Mă întorc imediat. firmieră, m-am întors în ca­ mînă ca Şi cum ar fi fost un repetîndu-mi că se simţea toresc tot timpul şi nici să
mentul cînd l-am revăzut Deci Philip Bloiberg va fi Voiam ca nimeni să nu lie la mera bolnavului. lucru ciudot. Bolnavul meu ★
pe Blaiberg mărturisesc că din nou acosă cînd eu mă curent cu promisiunea făcută m-o privit cu un aer emoţio­ foarte bine şi câ deci ar pu­ părăsesc Groote Shuur. Tre­
m-am simţit şi eu tentat so l voi afla în America. Aş vrea to­ bolnavului meu. aşa încît om Blaiberg era aşezat in pat nat. Doctorul Blaiberg are tea să se întoarcă acasă, îar buie să-mi continui lucrările. (N. R. — Acest interviu a
îmbrăţişez. Doctorul Blaiberg aşteptat sfîrşitul zilei cu ne­ şi tocmai termina de mincat. multe cunoştinţe de medici­ eu am dus inima în biroul Aştept lo Groote Shuur doi fost luat doctorului C. 3ar-
nard înainte de ieşirea
se afla într-o stare excepţio­ tuşi să vă povestesc cevo: un e­ lat-o. l-am spus sinolu, ară- nă şi in următoarele 10 mi­ meu, unde va rămine mulţi bolnavi pentru o transplan­ spiţa! a dr. Blaiberg). din
ani. Vreau s-o păstrez pen­
tîndu-i vasul. Bolnavul o ră-
tare de rinichi. Moi este
şl
nală. pisod care a rămas secret răbdare. La ora opt am co-