Page 6 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 6
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Srm&dto 2 monte tyoo
A A A
Reţine atenţia îndeosebi
START INTIRZIAT IN slaba preocupare pentru asi
gurarea
necesare
co n diţiilor
producerii unor răsaduri v i
guroase. Deşi se cunoaşte cA
în medie trebuie să existe c ir
ca 200 mp răsadniţe pentru
fiecare hectar cultivat cu le
PREGĂTIREA PRODUCŢIEI gume, la C.A.P. Ilia pentru 20
ha s-a prevăzut să se constm-
iască abia 320 mp (I). La coo
perativa agricolă din Lupuş-
nic. sub m otivul că tim pul nu
este prielnic. 3-a în tirzia t m ult
LEGUMICOLE amenajarea răsadniţelor (pinn
la 28 februarie a.c. fiind pre
gătite numai 110 mp), iar Ia
săparea canalului pentru iriga
ţii nu s-a schiţat nici un gest.
Iată de ce se impune in iţie
(Urmare din pag. 1) Deşi se cunoaşte rolul ho- nelor agricole, nu se întreve rea de măsuri organizatorice
târîtor pe care-l are calitatea de nici o posibilitate de a se cît mai chibzuite din partea
După o chibzuinţă gospodă răsadurilor asupra producţiei, ieşi din impas. Resurse în direcţiei agricole şi uniunii
rească consiliul de conducere de la început se porneşte cu ocest sens exislâ suficiente. cooperatiste judeţene, care sn
bl cooperativei a rezolvat şi un minus de circa 800 mp ră Argum entul ne-a fost oferit perm ită ca de pe cele aproape
problemele organizatorice. In sadniţe. Din necesarul de pes în anii trecuţi cînd coopera 1.300 hectare ce se vor cultiva
această ordine de idei amin te 1.500 mp nu s-au construit torii din Rapolt au obţinut cu legume să fie realizate
tim că s-a stabilit ca pentru nici 200 mp. Nici cu pregăti cile 15.000-20.000 leg legume la producţii la nivelul cerinţelor
executarea lu cră rilo r In gră rea terenului nu se stă prea hectar, bineînţeles în condiţi şi posibilităţilor. Se vor satis
dină să se specializeze b ri bine. O parte din suprafaţă ile unei organizări exemplare
gada din Simoria. compusă a rămas nea rată din toamnă, a muncii. face pe această calc întx-o mă
din circa 80 de fom llii. Deoa iar transportul gunoiului se Capitolul deficienţelor în sură însemnată cerinţele con
rece, acesteia I s-au reparti amină de pe o zi pe alta. L ip pregătirea bazei producţiei le sum atorilor, îar unităţile coo
zat şi unele culturi prăsi sesc, de asemenea, unele sor gumicole nu este încă epuizat, peratiste vor realiza venituri
toare. unde se cere un vo timente de seminţe pentru astfel de situaţii gâsindu-se
lum marc de muncă în peri procurarea cărora nu s-a luat băneşti sporite din legum icul
oada cînd in legum icultura nici o măsură. şi în alte unităţi. tura.
este v îrf de lucrări, s-au pro Nu mai vorbim de organi
curat eibicide pentru scuti zarea muncii, capitol care a
rea prnşilelor manuale. S-a dat puţină bătaie de cap con
avut în vedere ca şi pentru ducerii cooperativei. Deşi su RULMENJI PENTRU EXPORT
perioada întreţinerii şi recol prafaţa destinată culturii le
tării legumelor să se asigure gumelor s-a extins sim ţitor, Zilele acestea, o dată cu in special din sortimentele
forţa de muncă necesară, ast nu s-a in iţia t nici o mă9urâ livrarea In export a unui folosite Ja fnbricnrcn elec
fel incit aceste lucrări să nu care să vizeze înlăturarea nea nou Iot de rulm enţi, statul trom otoarelor, tractoarelor
influenţeze negativ nivelul junsu rilor ce s-au manifestat Kenya n devenit cea dc-a şi n unor mnşîni-unelte — fn noua hală, dală de cu-
producţiei. In scopul de a a în anul trecut, cînd din cauza 40-a ţară din lume care im se livrează în Algeria, A n rind in folosinţă la Fabrica
chimică din Orâştie, au fost
sigura obţinerea şî v a lo rifi slabei în g rijiri a cu ltu rilo r portă produse fabricate dc glia, Republica Arabă U n i montate două maşini de in S E N I N Ă T A T E A DĂ UNĂ
carea a peste 400 tone legu veniturile realizate la hectar m etalurgiştii bîrlădeni. A - tă, Austria, Belgia, Brazi
me, s-au creat condiţii pen n-au depăşit 9.000 lei. O soar pronpe 3G In sulă din pro lia, China, Cuba, Danemar jecţie de mare capacitate. La
tru irigarea cu lturilor cc au tă mai bună nu are nici pre ducţia de rulm enţi a uzinei ca, K. D. Germană, R.F. a una din aceste maşini lucrea
nevoie de o cantitate mai gătirea terenului in vederea bîrlădcne este destinată ex Germaniei, India, Izrael, ză şi operatorul Petru Drâ-
mare de apă. Irigării. Pînă acum nu s- a portului. Circa 170 de tipo- Norvegia, Pakistan, Polonia, gan din fotografia de (aţă. TOARE A N E P Ă S Ă R I I
Spre deosebire, situaţia în- mişcat nici o lopată de pă- dimensiuni de rulm enţi — U.RS.S.
tîln ilă la cooperativa agricolă m înt la curăţarea canalelor.
din Rapolt nu atestă cîtuşi de La întrebarea de ce s-a îrt-
puţin existenţa unei preocu tirzia t cu lucrările în legum i sau cum poate să arate un internat neglijat
pări corespunzătoare faţă de cultura, preşedintele coopera
soarta producţiei de legume. tivei a răspuns cu multă se
Convingerea ne-a oferit-o dis ninătate că „n-a fost tim pul
cuţia avută cu preşedintele prielnic (?!)". Liceul industrial de con ciu, cele două femei sînt... în mai cîţlva constructori care să
cooperativei, Emîlian Florea şi Orice comentariu este de strucţii Deva. Trecem pe o concediu medical — a încer termine fundaţia şl noi. cu e-
inginerul Ion Frăţilâ. Deşi o pentru a demonstra cu alee largă, îm prejm uită de cat să se justifice adm inistra levil in practică, vom duce lu
parle din legume se însâmin- cită superficialitate priveşte pomi, care se sfîrşeşte In cî torul Internatului. Discutînd crul la bun sfîrşit, dacă trus
ţasoră în răsadniţe, preşedin conducerea cooperativei din teva bălţi rezultate din topi cu elevii am aflat că de la în tul de construcţii ne asigură
tele nu cunoştea acest lu Rapolt problema obţinerii u rea zăpezii. O clădire vecne. ceputul trim estrului nu au lu materialele.
cru (!), De cînd n-o mai fi nor producţii şi venituri cît eu geamurile oarbe, ne înlîm - mină electrică în spălătoare. Deci, pentru internatul ele
trecut oare pe la grădină, un mai ridicate din legum icul pină sumbră şi neprimitoare. Pe sub uşile stricate Intră fr i v ilo r nu s-a făcut pînâ acum
de semănatul în răsadniţe în tura. Fără măsuri eficiente Uşile fără încuietori scîrţîie a gul şi oriclt s-ar face foc în decît... planul. Va mai trece
sobe.
lemnele verzi
şl ude.
încă un an şcolar, va începe
cepuse cu o săptâmînâ în şî operative, fără un sprijin pustiu, semn că elevii nu sînt aduse de curînd, de-abia reu oltul, şi elevii vor sta mereu
Intrăm In
cele
ia internat.
urmă ? substanţial din partea orga două camere In care sînt ca şesc să le încălzească. cu gîndul la noua clădire,
zaţi. Noroiul din tim pul zilei — Sîntcm nevoiţi să dormim frumoasă, spaţioasă, care cine
s-a uscat form ind o crustă cîtc doi într-un pat ca să ştie cînd va fi gata...
destul de respectabilă. Lenje nu trem urăm de frig. De — Pină atunci cum vor sin
lapt, iarna ne-a însoţit peste
ria de pat nu a fost schim
„Excepţiile" d e calitate acest trim estru. Deşi sînt po frig, îneît nici nu putem să elevii ? Tot în aceste condiţii 7
tot. In sala de mese e n tit de
bată decît o singură dată In
— Cit se va putea face, vom
face.
le resimt cumpărătorii s ib ilită ţi să se pună geamuri mîncăm dimineaţa. se va putea schimba nimic,
Cu asemenea prom isiuni nu
Trecem în sala dc meditaţie
duble, serviciul adm inistrativ
a elevelor. Cileva îşi fac te
nu se interesează de acest lu
cru. In spălător, din cauza mele, celelalte învaţă. Ascul- De ce vom face şi nu s-o fă
(Urmnrc din pag. 1) ca aceste produse să ajungă în m urdăriei, s-a înfundat ca lîndu-le, aflăm că nu au nici cut ? A dm inistratorul Interna
stare proaspătă in unităţile nalul de scurgere. Ne adresăm un fier de călcat. în spălător tului, Cosma Nicolae, nu se
cum părătorilor sint pentru de desfacere? Uneori da şi dc tov. Cosma Nicolae, adm inis lipsesc grătarele de lemn şi ştie orienta în munca lui. Dar
piinea interm ediară de 0,600 cele mai multe ori însă nu, A tratorul internatului : apa curge din ţevile sparte. conducerea şcolii ce sp rijin
leg şi 1—2 leg. La acest ma ceasta, deoarece şarjele de p li — Cc părere aveţi despre La geamurile dorm itoarelor concret a dat ? Din a firm a ţiile
gazin se trim ite mai m ultă p li ne scoase din cuptor in orele starea proastă de cazare a e nu sînt perdele de la începu tov. Boşorogan Gheorghe aflăm
ne interm ediară dc 4 leg, sor de după-masă şi noaptea, nu tu l anului şcolar. Masa se că a schimbat 4 adm inistra
tim ent ce nu e prea cerut de pleacă în re(ea decît a doua levilor ? serveşte între 14,30-15, mîn- tori din cauza lipsei de capa
cumpărători. Neavînd in raft zi. dimineaţa. întreprinderea de — Noi am căutat să le carea e rece, iar felul trei, citate în serviciu. Oare a c e s
piinc dc 0,500, 1 şi 2 leg, vîn- panificaţie nici pină în prezent Mecanicul Nicolae Banciu de Ia autobaza Brad se menţine fruntaş în întrecerea socia- creăm cele mai bune condi cînd se dă. este mereu ace ta e singura soluţie. qentru: a
zâtoarea începe să taie p li n-a reuşit să organizeze trans -■ lîstâ de trei ani consecutiv. Acest fapt se datoreşte exigenţei cu care execută fiecare lucrare. ţii, dar personalul de servi laşi : mere. Cuţitele fiind ru îndrepta lu cru rile ? E 'p o s ib il
nea de 4 kg, prim a dată in portul de noapte decît cu o ginite şi neascuţite nici nu se ca direcţiunea şcolii, eolecti-
două jum ătăţi, apoi in 4 sfer singură maşină, pe m otiv că pun la masă. Arul de cadre didactice să to
turi, operaţie ce răpeşte atîta echipele de la acest serviciu Care sînt cauzele acestei lereze această stare de lu
tim p cit ar putea servi 5—3 „preferă" să lucreze numai deplorabile stări dc cazare ? cruri 7! Toţi dau vina pe clă
clienţi. Nepăsarea, Iată cuvîntul care direa învechită. Dar curăţenie
ziua. Aceste „preferinţe" duc CIND iTl IUBEŞTI MESERIA
★ la o^ aglomerare a încărcatu Prin cîieva exprim ă adevărul, Nepăsarea se poate face şl într-o astfel
La bufetul cu produse lac lui în orele de dimineaţă şî 9 adm inistratorului internatului, de clă d ire ! Instalaţia elec
tate se vind pîine şi specia la o proastă aprovizionare a a personalului de serviciu şi trică se poate repara, sc pot
lită ţi de panificaţie. Deşi în magazinelor de desfacere. De unităţi sanitare a direcţiunii şcolii. Cum pot pune geamuri duble, grătare <
comenzi se ccr cornuri sim cele mai multe ori în plină zi mare fierbere : se efectua ga- circum scripţia sanitară din salvarea spitalului din locali să înveţe elevii în aceste con de lemn în spălătoare, se poa ?
ple in tr-o cantitate mai mare, pe uşa m ultor unităţi vezi m oglobulinizarea tu tu ro r pre Dobra. tate ori de clte ori e solici d iţii ? te cumpăra fier de călcat pen
furnizorul persistă să trim ită scris : Preluăm marfă ! in de pe VALEA şcolarilor şi elevilor. Medicul In sala de aşteptare m ulţi tată. Dispensarul a fost dotat — Cc ne puteţi spune des tru elevi şi perdele la gea
chifle cu mac, lip ii şi o canti turip^ ce cum părătorii aşteap A lexîu PopT;avea şi pacienţi pacienţi. P rintre ei şi tova cu instrumente noi, moder pre această lipsă totală dc m uri ! De ce nu s-au ndils a- ' ’
tate mare dc pline. Desigur, tă să fie serviţi. O biecţii pot de urgenţă. Sâ-i neglijeze, răşa Zrna Liscntu, Venise sâ-i ne, precum şi cu un grup e interes — I-nm întrebat pe ceste îm bunătăţiri ? Răspunsul,
cir.d cornurile simple se ter fi aduse şi m odului cum se MUREŞULUI să le amine consultaţiile ? comunice m edicului că în lectrogen. tovarăşul director Boşofogan în pofida oricăror „argum en
mină, se vind şi celelalte spe transportă piinea calda. Dc Pentru nim ic în lume. To urma tratam entului făcut in t n raidul nostru am ajuns Glicorglie ? te". este limpede : nepăsarea
cialităţi. Dar ce se întîm plâ cele mal multe ori, din cauză tu l rezolvă cu tact, cu m ult dividual, după prescripţie se 1 şi la circum scripţia din — In acest an nu se va pu a dom nit pe deplin. Trebuie
cu piinea 7 Pe raftul de lingă că piinea caldă se aşează in calm şi conştiinciozitate, aşa simte mai bine. A venit şi Lâpuşnlc, Dlspehsnrul e a tea schimba nim ic — ne răs să se ia cît mai repede mă
soba de IerocoLâ stă un vraf piramide, miezul esfe presat şi Un om trece pragul c ir cum îi cere profesia. Iosif Lupşa să-şi înlocuias ranja t cochet, modern. înca punde foarte senin directorul suri pentru a îm bnnătâli slă
mare de pîine albă şi interm e e fătă aspect comercial. cum scripţiei sanitare. Are — Nu-î deloc uşor să faci că un pansament mai d ifi drat cu personal medico-sa liceului industrial, Cînd se va vea dorm itoarelor şi spălătoa
diară tăiată felii. Vinzâton- nevoie de o prim ire atentă, faţă atîtor treburi, ne-a cil, iar Marinca Persidanvea nitar bine pregătit. Dar, după dn în folosinţă noul internat, relor. pentru a crea elevilor
relc acestei unităţi „au in i Este cazul ca în ccl mnl scuvf de un cuvînt încurajator, de m ă rtu risit interlocutorul nos nevoie de un control medical cîte am fost inform aţi, aici vn f! altceva. Clădirea î" care condiţii civilizate de cazare,
ţiat" valorificarea pîinii vechi, timp. conducerile întreprinde ajutor medical prom pt şi tru. C ircum scripţia are 11 minuţios. medicul Adam Muneanil, stau elevii e planificată pen iar ccl vinovaţi să fie traşi la
useînd-o şi făcind-o pesmet. rii dc panificaţie şi a O.C.L. competent, pentru a-şi putea localităţi cu peste 3.500 de A ju to ru l medico-sanitar al conducătorul aceste* 1 unităţi, tru reparaţii capitale în a- răspundere.
Alim entara din oraşul Hune circum scripţiei se simte din ceaslă vata. Pentru a ridica
★ reface sănătatea. Găseşte oa locuitori. a lip sit cam m ult. deoare
In procesul desfacerii pîinii, doara să îa dc urgenţă măsu re întotdeauna condiţiile, am Medicul care slujeşte de plin şî la Staţiunea dc ma ce a fost plecat la lin curs noul internat ne trebuie nu AUG USTIN JU LA
o verigă importantă o consti rile necesare elim inării anoma bianta necesară însănătoşi mai bine de 28 ani această şini şi tractoare şi la şcoala de specializare şl n-a avut
tuie transportul. In 24 de ore liilo r manifestate, să privească rii ? circum scripţie îm bină, cu de şoferi din localitate. In înlocuitor. In tr-o perioadă de
(am luat o zi de la m ijlocul Să încercăm să ilustrăm bune rezultate, munca de ca ciuda a n ilo r săi, medicul din aploape trei luni cele 8 loca
unei sâplămîni), se transportă cu mai m ult simţ dc răspun cîteva secvenţe de la c ir binet cu cea de teren, de or Dobra se dovedeşte neobosit lită ţi din raza de activitate a
in reţea peste 50 tone pîine dere şi exigenţă procesul dc cum scripţiile sanitare din ganizator şi conducător al lucrător pe tărîm medical. circum scripţiei au fost lăsate
şi mat bine de ‘20.000 buc. spe fabricaţie, felul cum şi cînd Gurasada, Dobra, Zam şi Lâ- ,,Şcolii mamei", ţine confe ă ne oprim puţin şi la fără medic, numnl în seama
cialităţi de panificaţie. Produ se face transportul, cum slnt puşnic. rinţe în fata elevilor, vizi S circum scripţia sanitară sanitarilor O liviu Lâpugean
sele trebuie să ajungă în stare ☆ din Zam, unde, după cum şi M arla Dedlu. Din fericire,
aprovizionate mngozinele si tează bolnavii la dom iciliu,
cit mai proaspăta Ia îndemîna L a circum scripţia sanita face tot ce-i stă in putinţa am fost inform aţi de citito in circum scripţie nu s-au
consumatorului. Oare fac to cum se face deservirea cum ră din Gurasada perso să aline durerea celor sufe rii ziarului nostru, lucrează semnalat cazuri grave, iar
tul furnizorul şi interm ediarul, părătorilor. nalul medico-sanitar era in rinzi. A flăm că numărul ce unul din medicii promoţiei cadrele sanitare şl-au făcut
lo r cc trec pe aici e suficient 1967. Medicul Mircea C ili- pe deplin datoria. Cele în-
de mare. Ecaterina Orşa şi riac esle apreciat pentru lîm plflte la circum scripţia
Viorica Dim per sînt doar pregătirea sa profesională, din Lâpuşnlc îndeamnă nu
două din pacienţii care au pentru competenţa şi entu numai In reflecţie cl şl la lu
sim ţit ajutorul prompt, com ziasmul arătat în muncă. area unor măsuri de reme
petent al medicului. — îm i place să muncesc diere a lipsurilor, in cazul
In circum scripţie exislâ ca stomatolog, ne-a spus cînd ele se manifeslâ şi-n al
te unităţi sanitare săteşti din
colective de femei care spri dînsul, mai ales câ la sat judeţ.
jină acţiunile iniţiate pe tâ această branşă este m ult so
rî m sanitar, ajută la buna licitată. Direcţia sanitară ju Aceste secvenţe găsite în
gospodărire. Aceste colective deţeană mi-a încredinţat şi o activitatea stăruitoare, plină
de răspundere, în m ajoritatea
au contribuit ca dispensarul suplinire. Le fac pe toate cu circum scripţiilor vizitate cu
să fie amenajat, înfrum use aceeoşi pasiune. Facem toate ocazia raidului, sînt cu atît
ţat. eforturile cn să satisfacem
cit mai bine cerinţele celor mai sem nificative cu cît sînt
/~\ altă cunoştinţă cu un bolnavi din circumscripţie. puse în slujba sănătăţii oa
^ neobosit lucrător pe tâ- De la personalul medical m enilor din localităţi cu spe
rîm medical am făcut-o cu din Zam am aflat că c ir cific mnl dificil.
Ioan Suidu Cuza, medic la cum scripţia beneficiază de R. JUCU
CUM, CIND Şl UNDE SE PERFECŢI-
O N EAZĂ O M UL PRODUCŢIEI ?
(Urmare din pag. 1) şi broşuri —, iar cititori — Aici am prim it un răspuns
abia 130 (din care 25 mai „palpabil". Lo comitetul
ingineri şl 30 tehnicieni). Cam sindicatului, am găsit un do
Dar ce spun maiştrii, teh puţin lată de ccl peste 0.000 sar voluminos cuprinzînd
nicienii ? Citesc si ei cit )e de salariat! al minei I Si. a programele lectoratelor teh
permite timpul, cîtc 3-4 ore ceasta nu pentru că nu ar a nice pentru muncitori si ca
pe săplâmînă — ne-ait decla vea cabinetul noutăti sufi drele tehnice ale minei. Pro-
rat maiştrii Loqhin Sînlu si ciente. In perioada 1 aprilie qratnelc-s bune. Problema e
Pantelie Pirvu, precum şi — .II decembrie 1967 biblio cum se respectă, cili oameni
tehnicianul Ioan Flori. Mai teca s-a înnoit cu 138 de participă la expunerile pro
mult presa. In rest, răsfoiesc cărţi. Dar cum se face popu gramate ? Am constatat ca
„Revista minelor", „Buletinul în cadrul minei doar la 3 sec
tehnic al C.C.V.J.", diferite larizarea noutăţilor tehnice ? toare funcţionează lectorate :
Prin adrese
trimise de cabi
broşuri pe tema proiecţiei netul tehnic la sectoare. In investiţii transport si electro
muncii. Insă atît acest bule rest ? In cadrul minei s-au mecanic. Pentru personalul
tin cît şi celelalte reviste de organizat 3 prezentări de corii tehnic lectoratul se va des
specialitate apar intr-un tiraj cinde abia in primăvară.
foarte redus, iar „Revista m i tehnice în ultimele 4 luni —
nelor' nu e adecvată pentru ne spunea tov. Făînîs Dumi Aşadar concluzia e evi
un ora cu o pregătire medie. tru. directorul clubului. Alto dentă : oamenii citesc puţin,
depun strădanii insuficiente
Popas la cabinetul tehnic acţiuni la club ? O între pentru perfecţionarea lor Experienţa strungarului Proncîsc Junîe de la Uzina de repn-
al minei. De Ia inginerul Ioan bare... fără răspuns. profesională. Se impune rlcci rat utilaj minier Petroşani a folosit multor tineri la iniţierea în
r'e zi ce trece obiectivele industriale in curs de execuţie pe şantierul Termocentralei de Işvănut. responsabilul cabine — Care sînt formele orga mai multă preocupare pentru tainele meseriei, O dovadă in plus a priceperii şl măieslrîei
la Mintia prind noi contururi. In foto : aspect de la montarea carcasei cazanului de 640 tone tului printre altele ara reţi trezirea interesului n ră.v sale o constituie şi faptul că de doi ani consecutiv se menţine
aburi pe oră. nut cileva cifre grăitoare î nizai c la mina Lupeni pen ponderii fata de această obli
Biblioteca cabinetului nu tru perfecţionarea pregătirii gaţie de seamă : perfecţio Iruntaş in întrecerea socialistă. Foto : V. ONOIU
mără 1.23? volume -- cârti profesionale a oamenilor ? narea profesională.