Page 60 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 60
Sâptdmîna de solidaritate lililaje petroliere
româneşti in Algeria
lupta poporului vietnamez Houari Boumedienne, însoţit de Belaid Abdessalam, ministrul
— Corespondentul
ALGER
16
Aqerores.
C
Benqa,
Algeria,
din
transmite: Preşedintele Consiliului revoluţiei
Industriei şi enerqiei a vizitat . la „El Harrach", punctul
,,Oued Smar", o serie de Instalaţii petroliere recent achizlr
tionate de ,,Sonatrach''. printre care se află si utilaje pro
duse de România — relatează ziarul „El Moudiahid".
Mesaje ale Consiliului Nationa Mitinguri şi mani mânească, preşedintele Boumedienne a fost intîmpmat de Mi-
Pe terenul unde se află una din sondele de fabricaţie ro
hal Voicescu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al României la
al Femeilor din România festaţii tn Franţa Alqer, de tehnicieni români şl de o echipă de tehnicieni alge-
rlenî, care s-a întors recent de la Bucureşti, unde a urmat
un curs de perfecţionare. Preşedintele Boumedienne, în dis
PARIS 16. — Coresponden cuţiile cu specialiştii români, a apreciat calităţile utilajelor fa
tul Agerpres, Georges Dascal.
Cu ocazia săptămînii de solidaritate cu lupta poporu tra n sm ite : Mişcarea pentru bricate de România — scrie ziarul ,,El Moudiahid'*. El a asis
lui vietnamez, în numele femeilor din România, Consiliul Pace, sp rijin ită de peste 20 de tat apoi la operaţia de ridicare a turlei sondei româneşti,
National al Femeilor a trimis Uniunii Femeilor din Viet organizaţii democratice şi pro înaltă de 45 de metri. Ziarul informează că „Sonatrach" dis
nam — Hanoi şi Uniunii Femeiloj pentru Eliberarea Viet gresiste din Franţa, a organi pune de patru sonde de provenienţă românească de acest
namului de sud, mesaje, în care se reafirmă prietenia şi zat sîmbâtă m itingu ri şi ma tip, care pot fora pînă la o adîncirae de 6.000 de metri şi va
solidaritatea frăţească cu lupta plină de dlrzenie şi eroism nifestaţii de solidaritate cu achiziţiona, in curînd. alte trei sonde uşoare pentru fora-
a poporului, a femeilor vietnameze, pentru libertate şi in lupta poporului vietnamez în iele de apă Pînă la sfîrşitul lunii aprilie vor fi echipate ou u-
dependentă şi se condamnă cu fermitate războiul inuman 70 de oraşe ale ţâ rii, printre lîla ie petroliere româneşti perimetrele de la „El Borma" sl
dus de S.U.A. in Vietnam, cerîndu-se cu hotărîre înceta care M arsilia, Toulouse, Le „Tindouf". „El Moudjahid'' scrie că, alături de alte cadre de
rea acestuia, precum şi încetarea imediată şi necondiţio Havre, Bordeaux, Orleans. specialişti străini, tehnicienii români participă la instalarea u JAPONIA. — Muncitorii feroviari japonezi au participat recent Ia o grevă de pro
nată a bombardamentelor şi actelor de agresiune, respec Nice etc. Cu acest prilej, au tilajelor petroliere şi instruiesc pe tehnicienii algerieni. test faţă de înrăutăţirea condiţiilor lor de muncă, cerînd asigurarea protecţiei muncii.
tarea dreptului legitim al poporului vietnamez de a-şi ho fost adoptate rezoluţii şi alese In urma grevei de 12 ore, 50 de trenuri de pasageri şi 200 marfare au fost imobilizate.
tărî singur problemele sale interne, fără nici un ames delegaţii pentru remiterea a In fotografie : Un aspect de la mitingul muncitorilor grevişti.
tec dinafară. cestora consulatelor america
ne sau prefecturilor Grecia; Reacţii la conferinţa de
In rezoluţii se cere : înceta
rea imediată şî necondiţiona
tă a bombardamentelor asupra presă a premierului Papadopoulos Un film realizat Renumita statuie „Efe
R.D. Vietnam, încetarea agre bul de la Selinurite", operă
siunii americane, recunoaşte A TE N A 16 (Agerpres). — încrederea marii majorităţi de tinereţe a sculptorului
rea Frontului Naţional de E Conferinţa de presă a h naţiunii". în momentul grec Fidias (secolul V î.e.n.),
liberare ca singurul reprezen prem ierului grec Papado Ghcorghios Mavros, fost furată cu şase ani in urmă
tant autentic al poporului sud- poulos. ţinută vineri di guvernator al Băncii Naţio asasinatului riintr-o sală a municipiului
vietnamez şi independenţă mineaţa la Atena, în legă nale a Greciei, Ioanuis Zig- Caslclvctrano din Sicilia, a
pentru Vietnam. tură cu proiectul noii con dis, fost m inistru al indus de la Qailas fost găsită de poliţia ita
stitu ţii a ţâ rii a declanşat, trie i în guvernul Papan liană. In aceşti şase ani.
cum era de altfel de aş dreu, şi Athanasios Canel- Preşedintele statului Con Efebul, o statuetă dc 85
teptat, reacţia lid e rilo r fos lopoulos, fost m inistru, au NEW ORLEANS 16 (A- go (Kinshasa), Joseph Mo- de centimetri înălţime, a
telor partide politice din subliniat la rîndul lor, în- gerpres). — Procurorul butu, şi-a dat asentimentul cutreierat Europa, Ameri
Congr esul Grecia. tr-o declaraţie comună, că districtului Orleons, • Jim pentru reîntoarcerea în ţă ca şi Orientul M ijlociu, da
Ghcorghios Papandreu, in*actuala situaţie din Gre Gornson, care întreprinde rile de origină a mercena torită încercărilor celor
fost lid e r al partidului U cia „nu poate fi vorba de o ancheta in legătură cu rilor colonelului Schram- care au furat-o de a o pla
împrejurările
asasinări*
sa. Valoarea statuii este de
P. S. D. G. niunea dc centru, a decla un referendum popular, în preşedintelui Kennedy, o me, refugiaţi în noiembrie aproximativ l miliard de
trecut din oraşul congolez
rat că in actuala situaţie
trucît viaţa politică a ţării
din Grecia, aflată sub un se află încă sub dispozi cerut co un film realizat Bukavu, în Ruanda. Ante lire italiene.
NCRNBERG 16 (Agerpres). regim dc dictatură, nu sint în momentul asasinatului rior, el ceruse extrădarea,
Cel de-al X ll-le a Congres al posibile „nici discuţii con ţiile legii marţiale, iar de la Dollas, sâ fie pie- celor aproximativ 120 dc
P artidului Social Democrat din stituţionale şi politice şi drepturile individuale au zentot la 4 aprilie în foţo mercenari pentru a fi ju Noul ministru de externe
R F. a Germaniei (P.S D.G.), nici exercitarea dreptului fost total abolite”. „In con unui tribunal din New Or decaţi de organele judicia al Ecuadorului. Gustavo
îşi va deschide astăzi, dum i de vot, întrucît aceasta ar secinţă. se spune în decla leons. Filmul, realizat de re congoleze. Anunlîndu-şi Larrea Cordova, a decla
nică, lucrările la Niirnberg. A însemna o parodie'*. C it p ri Abraham Zopruder din asentimentul, preşedintele rat, cu prilejul instalării în
cestea vor dura 4 zile. In ca veşte pe Panayotis Canel- raţie. garanţiile constitu Dollas, o fost cîtot frec Mobutu a condiţionat ple funcţie, că se va strădui sâ
drul congresului, vor fi dez lopoulos, fost p rim -m inistru ţionale şi condiţiile pentru vent în raportul Comisiei carea mercenarilor de ga dezvolte legăturile de coo
bătute aproxim ativ 1.000 de şi lider al ERE, acesta a formarea unei opinii pu Warren, consacrot mo*tn ranţia dată de ţările lor de perare ale Ecuadorului cu
rezoluţii, de patru ori mai m ult menţionat : „Un referen blice şi pentru o liberă ex preşedintelui şi un număr origină, că nu vor reveni toate ţările lumii. „Voi ac
decit la ultim ul congres al dum nu poate avea loc de de fotografii ou fost ex niciodată în ţările Africii. ţiona în vederea promovă
P.S.D.G. de la Dortmund cit sub autoritatea unui primare a voinţei poporu puse în paginile raportu rii comerţului Ecuadorului
lui. Zapruder a vindut pe
(1965). guvern caic s-ar bucura dc lui lipsesc cu desăvirşire*'. cu un număr cît mai mare
licula originală *eviştei de state, inclusiv cele cu
..Time" pentru suma de Cartierul general din ca economie planificată, por
23,000 dolari. comisia pitala Tanzaniei al parti nind de Ia principiul că
Comitetul celor al Q»]V*U« Worren folosind o copie dului Mişcarea populară Ecuadorul nu poate accep
o filmului. pentru eliberarea Angolei ta să subordoneze comerţul
Exptlcînd motivele pen a anunţat că patrioţii ango său nici unui interes poli
tru care a cerut prezenta lezi au atacat o tabără m i tic" — a spus el.
litară din oraşul Ninda. In
Dezbateri în legătură cu situaţia rea copiei originale a Iii- urma luptelor care au avut*
Gorri-
mulul, procurorul
son o declarat că „diver loc, patrioţii africani au ___Ziarul. „El Pueblo" scrie
sele copil care ou fost ucis şi rănit numeroşi s o l că in Ecuador 30 la sută
daţi salazarişti.
din Rhodesia şi Guineea ecuatorială ţionarilor federali nu sea din copiii in virstă de pes
puse la dispoziţia func
BELGIA, — Un aspect mănă unele cu altele şl e 10 ani nu au frecventat
zguduitor, devenit obiş ITALIA: in ele nu există o repro niciodată o şcoală. In re
nuit, în condiţiile în care NEW YORK 16 lAqerpres). — ce priveşte atitudinea sa fată împotriva oricăror acţiuni me ducere fidelă o filmului Guvernul cambodgian a giunile rurale, acest pro
Statele Unite continuă es Incidente In Comitetul celor 24 al O.N U. de reqimul rasist din Rhode nite să amine sau să împie original". informat pe secretarul ge cent este m ult'm ai ridicat.
caladarea odiosului lor au continuat vineri dezbaterile sia. dice acordarea independenţei neral al O N U., U Thant. In cantoanele Colta şt Gun-
I plan de război în Vietnam: violente între in legătură cu situaţia din Rho Referindu-se la problema Guineei ecuatoriale. că a hotărit să închidă por mot din provincia Chimbo-
j o demonstraţie pe străzile desia si Guineea ecuatorială Guineei ecuatoriale, aflată, de turile şi aeroporturile sale raso acest procent sc ridi
i Bruxellesului. împotriva studenţi şi poliţie (colonie spaniolă). Reprezen asemenea, în discuţie, repre pentru navele şi avioanele că Ia 80 Ia sută. Ziurul sub
| războiului, la care partici tantul Cliopiei a atras atentia zentantul Tunisiei a declarat sud-africane. liniază că numai 5 la mic
pă şi un copil. ROMA 16 (Agerpres). — In membrilor Comitetului asupra că Spania a încălcat hotărirea intre tinerii care termină
Un copil din Bruxelles cidente violente între studenţi pericolului pe care-l prezintă O.N.U. cu privire la stabilirea ,'oala medie, continuă stu
poartă o pancartă, poate cel şî poliţie au avut loc vineri, regimul de la Salisbury pen datei acordării independentei a diile in institutele de invă-
mai sfîşietor strigăt de re la Pisa, cind tineri demon tru pacea continentului afri cestui teritoriu. La rîndul său. La Atena s-a anunţat că ţămint superior. „El Puc-
voltă pe care-l poate ima stranţi s-au culcat pe şinele can. El a acuzat guvernul b ri deleqatul Afganistanului a de la 15 martie a incetat din blo" scrie că această situa
gina cineva, cea mai con din gara centrală a oraşului, tanic „de pasivitate” în ceea clarat ca ţara sa se pronunţă viaţă Ia Salonic, in vîrstă ţie este o urmare a politi
cisă critică la adresa unei îm piedicind plecarea trenuri de 82 de ani, fostul preşe cii financiare a guvernului
' politici care lasă urme de lor. Un num ăr neprecizat de Marţi —. şedinţa Consiliului de Securitate dinte al partidului E.D.A., în domeniul invăţămintu-
sînge în istoria contempo studenţi şi p oliţişti au fost ră Iannis Passalidis. iui.
rană : „Johnson, ciţi copii n iţi în cursul ciocnirilor. N A Ţ IU N ILE U N ITE 16 ral al O.N.U., U Thant.
vei omorî azi ?". Incidentele s-au produs du (Agerpres). — C onsiliul de Convocarea şedinţei Con
Aceste cuvinte exprimă pă un m iting de masă al stu Securitate a fost convocat siliu lu i a fost cerută de 36
esenţa protestului mondial denţilor organizat in sprijin ul pentru m arţi, ora 15 GMT, de ţâri africane în urma
împotriva războiului, soli cererilor p rivind o reforma in vederea exam inării si executării de către autori
daritatea cu lupta unui po democratică a învâţâm intului tuaţiei din Rhodesia, a a tăţile rasiste în ciuda gra i a întzkm gp^a
por pentru suveranitatea şi universitar şi pentru elibera nunţat un purtător de cu- ţie rii acordate de regina
independenţa sa, solidari rea a doi colegi arestaţi in vin t al secretarului gene Angliei, a 3 africani.
tatea unui copil cu miile cursul unor m anifestaţii pre
de copii care pe cealaltă e cedente.
misferă a globului cad sub Intre tim p, la Roma au con
focul mortierelor sau se a tinuat sâ sosească mii de stu Brazilia:
mestecă cu pămintul, atinşi denţi din diferite centre uni
de biciul m orţii semănate versitare italiene pentru a par
de bombardierele negre ale ticipa la „ziua de protest" îm Roberf Kennedy va candida
agresorilor americani. potriva situaţiei din învăţâ- Asasinare în masă a indienilor
m inlul superior.
RIO DE JANEIRO 16 (Ager tirea indienilor. Lucrătorii a la preşedinţia S.U.A.
pres). — M inisterul de Interne cestui departament, înfiinţat In
al Braziliei a publicat un ra vederea apărării indienilor, au W ASHINGTO N 16 (Ager
port, în care acuză un numeros exterminat două triburi din pres). — Senatorul Robert alt om", ci „pentru a propu
ne o nouă politică".
stalul Bahia
Pentru prima dată, un om cu inima grefată grup de lunctionari de asasi alte crime. si au săvîrsit $î Kennedy a anunţat simbâtâ. Senatorul a subliniat râ in
narea în masă a indienilor. Du
pă cum relatează corespon După cum au arătat orga în cadrul unei conferinţe de prezent este convins de faptul
presă televizate, că a hotărit
va trăi la el acasă * dentul din Rio de Janeiro al nele de urmărire judiciară, a- sâ-şi prezinte candidatura din că politica dezastruoasă ur
mată de Statele Unite nu poa
agenţiei France Presse, cerce cesle acţiuni ale funcţionari partea P artidului democrat la
tările au stabilit complicitatea lor deportamentulul au avut alegerile prezidenţiale din te fi modificată decit printr-o
schimbare a oamenilor care o
R. P. POLONA. — Mini-autobuzul Nysa 521, prototip
Philip Blaiberg la aceste asasinate a unui nu drept scop acapararea terenu realizat de constructorii de automobile din Varşovia. toamna acestui an. El a decla elaborează şi a arătat că cri
funcţionari ai
măr de 134 de
aparţineau
rilor fertile
care
rat că a luat această hotărîre
Departamentului pentru ocro Indienilor. «nu pentru a se opune unui zele aurului, crizele care exis
tă în oraşe, în regiunile ru
a părăsit spitalul rale şî în ghetouri, au fost ur
mate de măsuri „prea slabe
şi prea tardive". Criza aurului
La numirea so, în Iulie 1966, eloborareo acestei politici. prin care trece în prezent lu
CAPETOW N 16 (Ager tr-o „semiizolare", fiin d a în funcţio de ministru al afoce- Demisia iui Brown. spectocu- mea capitalistă este. po trivit
clara că toată vioţa şi-o dorit Semnificaţiile demisiei
pres). — La două lu n i şi 14 tent supravegheat de me rilor externe, George Brown de loosă prin momentul ales. oferă părerii exprim ate de el, „o
zile după ce i s-a făcut in dici, pentru a putea sâ se oorecore avantaje politice am criză de încredere faţă de Sta
tervenţia chirurgicală prin adapteze în mod progresiv acest lucru şi că această nu belor părţi. Premierul Wilson îşi tele Unite şi faţă de politica
care i s-a grefat inim a ca şi fără riscuri inutile la mire reprezintă pentru el „încu vede înlăturat un „rival" şi — pe care o urmează in pre
re bătuse altă dată în piep viaţa normală. nunarea o 35 de ani de expe dotă fiind deosebirea netă de zent". Referindu-se la războiul
tul unui tîn â r metis, den Mom entul ieşirii lui Blal- după 24 de ore de ezitări, după lui George Brown temperoment între intempestivul vietnamez, fratele fostului pre
rienţă politică", Vineri
searo,
tistul P h ilip Blaiberg a pă berg din spitalul „Groote George Brown şi ponderatul Mi- şedinte John Kennedy a de
răsit spitalul „ G r o o t e S huur” nu reprezintă nu ce şi-a anunţat şi apoi şi-a re- chael Stewort — se crede co clarat că Statele Unite trebuie
Shuur", plecînd la locuinţa mai un moment fe ricit pen tros demisia, pînă la urmă el Wilson va puteo fi de acum îna sâ întrerupă bombardamente
sa din apropierea oraşului tru profesorul Barnard, ci şi-a prezentot-o definitiv, în to cind Wilson o adoptat o politi son din porteo impulsivului său după cum se ştie, să fie „pro inte „propriul său ministru de le asupra Vietnam ului de nord
sud^african Capetown. A şi pentru întreaga lume iul uneio din cele mai grave că de defloţie pentru o foce fa ministru de externe. Dor. popu priul său ministru de externe", externe". Pe de altă parte, ră pentru a se permite începerea
ceasta marchează un suc medicală. In urmă cu 75 crize financiore din ultimii 40 de ţă dificultăţilor financiare cres- laritatea de core se bucură ceea ce George Brown, core sunătoarele eşecuri din ultimul tratativelor de pace. El s-a
ces de m ari proporţii înre de zile, P hilip Blaiberg era ani. Investîgind motivele care cinde ale Angliei Brown pe a- Brown l-or fi determinat pe pre trece drept o personoiitate pu timp ale Angliei in domeniul po pronunţat, de asemenea. în
gistrat de profesorul Chris- în pragul m orţii. Cu o in i l-au determinat să se retragă, tuncî ministru pentru probleme mier să-i treacă cu vedereo ani ternică. avînd tendinţa de a-şî liticii externe (Pioţo comună, favoarea unei dezeScaladâri a
tîan Barnard, şeful echipei mă epuizată, cu un orga nu vo fi suficient să ne limitam le economice, a ameninţat cu mozităţile core ou însă rădăcini impune părerile proprii, nu a Rhodesia). pot opâreo ca eşecuri războiului vietnamez.
de specialişti de la spita nism slăbit, medicii nu-i la explicaţio oficiolă din scri demisia, pentru o occepta apoi mai adînci. După moartea lui vrut să accepte. In 1966, ca mi ale ministrului demisionat. In Senatorul Kennedy a subli
lu l „Groote Shuur*', dar. în mai dădeau decit cîteva soarea sa de demisie — în care rocodo cu ministrul de externe nistru de externe, el o respins, ce-l priveşte pe George Brown, niat că înţelege să-şi desfă
acelaşi tim p, un nou test. zile de viaţă. A fost m eri el protestează energic îm- de atunci. Michoel Stewart. In cu violenţa core îl caracterizeo• el se retrage oarecum onoro- şoare campania electorală „nu
crucial atît pentru pacient, tul dr. Barnard şi al co potrîvo „manierei în care ciuda unor afinităţi pe planul Comentariul zilei ză. ideeo că prin numirea sa, bil, înolnte de deznodămîntul fi in opoziţie, ci în armonie cu
cit şi pentru chirurgul, as laboratorilor săi apropiaţi guvernul său io hotâriri” . (Este politicii externe (Pioţo comună, Wilson o urmărit să controleze nal al ocestor eşecuri, core. în aceea a senatorului Eugene
tăzi de notorie celebrita de a nu da înapoi după vorbo de faptul co nu o fost războiul din Vietnam), între pre moi îndeaproape politica exter definitiv, pot apăreo ca eşecuri M cCarthy" şi a exprim at spe
te. Pentru prima dată. un prim ul insucces înregistrat consultat asupra cunoscutelor mier şi noul său ministru de ex nă : „Atît timp cît sînt ministru ale premierului său, de core se ranţa că forţele politice ca
om cu inima grefată va trăi prin moartea lui Wash- masuri luate de premierul Wil- terne a început să ia naştere o Hugh Goîtskell, în 1963, Brown ie externe, o ripostot el, poli desolidarizează. re-l sprijină pe McCarthy şi
la el acasă, în contact cu kansl<y, procedînd, fără e son pe pioţo britanică o auru anumită neîncredere, ostilitate, o fost principelui rival ol lui Wil tico Ministerului de Externe vo cele care îl sprijină pe el vor
lumea exterioară şi nu în zitare, la o nouă interven lui. în scopul îngrădirii actualei core s-ou manifestat în moi mul son în lupto pentru conducereo fi elaborată la Ministerul de Ex Succesorul sau, Michael Stewart. putea lucra în colaborare. V o r
atmosfera sterilizată a unei ţie chirurgicală de acest crize o dolarului). te rîndurî. Brown o omeninţat din Partidului foburist. Wilson l-o terne. şi asta este menirea Mi m virstă de 61 de onî, o moi bitorul a anunţat că a in fo r
camere de spital special gen. Trebuie în primul rind să o- nou cu demisia şi cu prilejul învins, dor ţinind seamo de nisterului de Externe". Deşi o fost ministru de externe în gu mat pe preşedintele Johnson
amenajată pentru a se e înainte de a pleca, pa mintîm că între George Brown emborgoului asupra livrărilor de popularitatea sa. şi l-o asociat biectivele fundamentale de po vernul Wilson. pînă ce în iulie de hotărîrea luată, ca şi pe
vita orice pericol de infec cientul a strîns mina prof. şi Harold Wilson ou existat în arme pentru Africa de Sud. Pre co lider adjunct, iar în 1964, cînd litică externă nu i-ou despărţit, 1966, a făcut schimb de porto senatorul Eugene McCharthy,
ţie. Desigur, vor fi luate Barnard, spunînd cuvinte a devenit prim-ministru, l-a nu George Brown şi Harold Wilson folii cu George Brown, preluînd menţionînd că va participa !a
măsuri speciale, şi tim p de simple, dar emoţionante : trecutul apropiat conflicte im sa britonică a relatat, de altfel, mit pe Brown prim-ministru ad de la acesta Ministerul pentru alegerile^ prelim inare din sta
o lună Blaiberg va trăi In- „M ulţumesc foarte m ult". portante. Printre acestea este de despre o serie de atacuri pu junct. In domeniul conducerii de nu şi-au tolerot reciproc concep probleme economice. tele C alifornia, Nebraska şi
menţionat cel dîn iulie 1966, blice Io adresa Iu) Harold Wil stat, premierul Wilson înţelege, ţiile în ce priveşte prioritateo în ALEX. ALCALAY Oregon.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIA R U LU I: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — TIP A R U L: întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva. 44 06: