Page 61 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 61
i-O e v fi
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
Preşedintele Republicii Franceze,
ACTUALI generalul Charles de Gauile, va
face o vizita oficiala in Romama
TATEA La invitaţia preşedintelui Con blicii Franceze, generalul Char*
siliului de Stat al Republicii Ies de Goulle, şi soţia, vor fa ce
Socialiste România, Nicolae o vizită oficiofo in România in
Ceauşescu, preşedintele Repu tre 14-19 mai 1968,
ECONOMICĂ Primirea
ambasadorului
R. S. Cehoslovace
Staţie de Preşedintele Consiliului de M i Iraordînar şi plenipolenţior al
niştri ol Republicii Socialiste Republicii Socialiste Cehoslova
România, Ion Ghcorghe Maurer. ce. Cestmir Cisar. în legătură cu
conexiuni o primit luni după-amiazo în plecarea acestuia definitiva dm
audienţă pe ombasodoru! ex- ţara noastră.
întrevederea s-a desfăşurat în.
Lo C,S. Hunedoara au
început lucrările de con tr-o atmosferă cordială.
strucţie o unei noi staţii
de conexiuni de mare pu
tere, Ea va cuprinde Adunarea activului Comitetului
37 dc celule cu o tensiune
de 6 kv. Noul obiectiv de Un nou complex
investiţii vo fi echipat in
întregime cu oporaturâ e- terapeutic
lectrotehnicâ modernă pro
dusă in ţară. judeţean da partid La renum itele băi terma
Conectoreo staţiei la le „F e lix " a început con
S'Stemul eneigetic naţio strucţia unui nou complex
nal este prevăzută să aibă terapeutic. Acesta va a
loc lo sfirşitul anului cu In ziua de Io martie a.c a păşiri mai evident* se prezintă lări. C TH Deva. Direcţia re vea un sanatoriu balnear
rent. Prin aceasta se va avut loc adunarea activului întreprinderea de explorări mi gională C F R. si alte unitătl eu ,100 dc locuri, cantină,
îmbunătăţi în mod simţi Comitetului iudetean Hune niere Hunedoara şantierul Sînt rămase in urmă si o sea bazine cu apâ termală,
tor deservirea cu energie doara al Partidului Comunist T.C M.M Hunedoara, I C S H. mă de obiective cu termene de precum şi o policlinică cu
electrica o ogregalelm Român l.a adunaie au parii- şi T R C U In mod deose predare in trimestrul I al a toate secţiile de speciali
picduchve de Io fabrica cinat membri si membri su bit se remarca rezumatele cestui an Din totalul aparta tate necesare tra tă rii com
nr. 1 de aglomerare o pleanţi ai Comitetului jude obţinute de constructorii lami mentelor prevăzute a se preda plexe a bolnavilor. Insta
mineieurilor, bateriile de ţean de partid, membru com i norului blumina de I 100 mm al in acest trimestru, pină la 18 la ţiile şi instrum entarul cu
cocsificare o cărbunilor, siei judelen» de revizie d i cărui sladiu fie execuţi* este martie, s-au recepţionai doar care va fi înzestrat com
•ocţio I furnale ji in o- rectori ingineri seli. proiec cu două luni in avans laţă de 248 Răspunderea revine alil plexul \o r asigura circa
telăiii tanţi din unităţile heneliciare grafic. beneliciarilor. cit şi construc 1.800 de tratamente pe zi.
şi de construcţii, secretari cu Cu toate acestea, activitatea torilor. care nu au acordat ţoa cuprinzm d toată gama ele
problemele economice ai co de Investiţii $1 construcţii nu lă atenţia asigurării condiţiilor mentelor moderne de hi-
mitetelor municipale dc partid, s-a ridicat la nivelul sarcini de începere la termen a droterapie. Deşi com plexul
prim-vicepreşedinţ.ii c o n s i lor trasate de conducerea parti lucrărilor şi iv iu luat toate va fi form at din 5 corpuri
liilo r populare municipale, se dului. Realizarea planului de măsurile pentru ca activitatea de clădiri, accesul bolna-
Produse din cretari ai organizaţiilor de Investiţii oe ansamblul judeţu ne şantiere să se desfăşoare M ior la tratamente şi bâî
partid din marile întreprin va fi asigurat prin cori
deri şi dc po şantierele de lui în cele două luni repre in cele mai bune condiţiuni. doare şi holuri complet a
Pentru impulsionarea activi
gaz de cocs construcţii si alte cadre din a- zintă doar 11,4 la sulă din ş tii în sectorul de investiţii si coperite. Se prevede ca noi
naratul dc partid, ale organi
planul anual, iar la constmc-
capacităţi
le
raedico-bal-
zaţiilor de masă obşteşti şl lii-m ontaj 12.1 la sută. Sub me construcţii, adunarea activului neare sâ fie date in folo
Zestrea tehnică o întreprinderii „Viscoic" din Lupeni se imbogâţeţte cu două noi mo- de stat sinţă la finele anului 1969.
Coptol şi prelucrat la ştni de răsucit de mare productivitate. Foto : V. ONOIU Tovarăşul loachim Moca. dia pe iudet se prezintă I M. Comitetului judeţean de partid
lin grad superior in in prim-secretar al Comitetului Hunedoara, Uzina Victoria Că a adoptat un plan de mâsurî.
stalaţiile de lo C.5.H., judeţean de partid, preşedin
gazul de cocs constituie tele Comitetului executiv nl
o însemnată resursă din Consiliului popular jude
care se extrage o gamă Spre otelării ţean a prezentat o infor
variată de produse chi Prima şcoala de programatori mare Plivind măsurile ce tre
mice, cu largi utilizări in buie luate de către organi
industrie. Eforturile con Colectivul de muncă dc la zaţiile de partid şi conducerile
jugate ale operatorilor de pentru maşini electronice revizia de vagoane din Simc- tehnico-adminîstralive din uni
fa secţia chimică şi dis ria a in iţia t incâ din primele tăţile de construcţii si bene
tileria de gudroone, pen zile ale anului o largă acţiu ficiare pentru îndeplinirea rit
tru sporirea randamentu La Ciiupul şcolar al M inisterului Invăţăm intului din ne de colectare a fierului mică a planului de învesti liî şt © Mureşul
lui instalaţiilor pe care Ie lt-dnl Lacul Tei din Bucureşti a a \u t toc luni dimineaţa vechi. Dornici să ajute otela- respectarea termenelor de pu
deservesc, s-au concreti festivitatea de deschidere a prim ei şcoli de program atori nere în funcţiune a obiective Deva — cea mai
zat »n acest an ir» depă puni i u maşinile elec tronice de calcul. rîi hunedoreni. salariaţii de lor
şirea pionului cu 59 tone Prima de acest gen in ţara noastră, şcoala de progra aici au reuşit ca pină in pre S-a subliniat că in urma mă
benzen, 65 lene sulf, 24 matori pentru m aşinile electronice dc calcul va avea ca du zent. să expedieze spre Hu eficace echipă
tene npâ nmaniacolă, 116 rata un an dc studii, eşalonat in două semestre de cile 15 nedoara peste 83 tone fier surilor întreprinse de Comite
tul iudetean de nartiri. iu orb
1ore smoala, 263 lene u- s ă p t ă m i n i , iar \ acanţa se \ a desfăşura in cursul lunilor iulie vechi, din care 14 tone fontă mele două luni ale anu din seria vest
Iri de crea «.ol nedezan- şi august. După terminarea cursurilor — predate de profe veche. lui. a fost realiza! un
trocenizct, 20 tone nafta sori din cadrul U niversităţii şi In stitu tu lu i politehnic din In această acţiune s-au c- volum de investiţii de a a campionatului
lină cristalizată, 70 îonc Bucureşti — absolvenţii vor fi repartizaţi in centre de calcul, videnţial Gheorghe Seranficia-
ontracen brut si nUe(c mari uzine, întreprinderi industriale şi unităţi economice. nu. maistru. Ion Racolta şi proape 300 000.000 lei. Uez.ul* diviziei
Produsele cu fost deia li tn radrut acestor, acţiuni menite să modernizeze invălâ- V la d im ir I ’olacic, sudori, Du laie mai bune s-au obţinui la
vrate in im d ritmic între niîntut de toate gradele, se înscrie şi organizarea peste ci m itru Nicolae. magaziner şi !. M. Barza. 1 M. Deva C S.
prinderilor benelicioie din teva luni a cursurilor serale post-univevsîfarr pentru pre a lţii Hunedoara. I.A.S. Orăştie sl
ţară şi străinătate'- Zilole gătirea analiştilor, care vor lucra în domeniul organizării L. CKETU alte finita h beneîfclare.' Cu de
trecute, noi cantităţi de producţiei cu ajutorul m aşinilor de calcul. Simeria
smoala care serveşte Io Solidari cu
hidratarea cărbunelui şi
fabricarea electrozilor o
luat drumul Petroşaniu- Pe şanfiend Termocentralei de la Mintia structorul pentru lucrările pla
lui şi Slatinei, in vreme nificate în anul 1968 cu do poporul
ce alte garnituri de tren cumentaţia tehnică în propor
nu ieşit po porţile combi ţie de 95 la sută. Dar. cu toa
natului, avîr.rf ca destinaţie te că documentaţia tehnică a vietnamez
Prin mobilizarea rezer ţie au fost predate de către solidaritate cu lupla po
R P. Chinern şi Izrael. fost asigurată in qeneral. de
documenta
taliile la această
de
In cadrul sâplâm im i
beneficiar cu mare în tir/ic rc
Şantierul de construcţii nu a porului vietnamez, luni du-
avut toate elementele proiec pâ-amiazâ, la Casa de cul
velor interne se poate I şi sala dc maşini cota zero. Bucureşti, a avut lo t un m i
tură a tineretului din Sec
Metode noi de tate pentru fundaţia cazanului torul IV al m unicipiului
la inlirzierea
ceea ce a dus
stadiilor fizice dc execuţie la ting al oamenilor muncii
muncă in ateste lucrări. Pentru lucrarea din Capitală, organizat de
cîştiga lupta eu timpul men dc predare la montaj 15 daritate cu lupta poporului
Comitetul naţional de soli
..fundaţie la cazanul I" cu ter
parchete martie, proiectantul a predat vietnamez.
ultimele detalii la 20 februarie. C uvintul dc deschidere a
Supărător este faptul că nive fost rostit de pi’of. dr. do
lul realizărilor la şantierul de cent Tudor lonescu. pre
Cn urmare a aplicării Se ştie că unul dintre cei gomontaj, care sint principalii construcţii a fost diminuat şi şedintele C om itetului na
măsurilor stabilite in co mai importanţi indicatori ai antreprenori ai beneliciarului. din cauza unor deficiente dc ţional dc solidaritate cu
drul procesului de orga planului de investiţii il con In primul trimes Indicatorul producţiei term i natură internă lupta poporului vietnamez.
nizare ştiinţifică a produc stituie termenul de predare a nate pc primele 2 luni la şan In cursul trim estrului I şan A luat apoi cuvintul ing.
ţiei şi a muncii la ex lucrărilor prevăzute. Respec tierul Energoconstruclia a (ost tierul nu şi-a asigurat sută Traian Ispas, vicepreşedin
ploatările forestiere de pe tarea acestui termen, preocupa tru — 25 X Îndeplinit in proporţie de 55 B la sută baza materială, exis- te a! C om itetului executiv
raza municipiului Petro rea pentru reducerea lui. fac la sulă din prevederile tri tind tncă materiale pentru & La Hunedoara — spectatorii al C onsiliului popular al
şani s-au introdus noi parte integrantă din efortul ge din planul anual mestrului 1. iar cel al produc care încă nu s-au prim it repar m unicipiului Bucureşti, ca
metode de muncă. Astfel, neral de creştere a eficienţei ţiei globale, pc aceeaşi peri tiţii (exemplu lemn de cons re a spus printre altele r
in parchetele Purcoru, Pi- economice a investiţiilor. Cu oadă. numai în proporţie de trucţie). La asiqurarea forţei au plecat dezamăgiţi de la sta Veştile care sosesc din Viet-
riul Stănconilor, Rostovo- vin! greu de spus in realiza de investiţii! 424 la sută. Această prezen de munco-a existat un deficit
nul, Valeo cu Peşti şi rea acestui indicator il au pro tare cifrică a faptelor duce la fală de numărul mediu plani dion
Pleşa s-a introdus exploa iectanţii, constructorii, mon- concluzia că şantierul nu a fă ficat de 300 muncitori. Acesi
tarea masei lemnoase in torii. furnizorii dc utilaje pre velul realizărilor De perioada cut totul pentru îndeplinirea lucru a făcut ca schimbul If @ Rezultate, clasamente din Mitingul de la
trunchiuri şi catarge, iar cum şi ceilalţi (actori care au lanuarie-februarie să fie de nu sarcinilor trimestriale, deşi ele. să nu poată fi orqanizat. Mai
conform
înve
unei praclici
fasonarea şi sortarea se tangente directe şi indirecte mai 8,6 la sulă din planul a chite de a-si planifica un vo rău este faptul că nici forla campionatele de fotbal. Bucureşti
cu realizarea acestui indicalor. nual Pentru a ne face o ima de muncă existentă nu s-a fo-
execută la rampe. gine moi concretă a lucrurilor lum mare de lucrări în trimes
In judelui nostru. printre
Prin aplicarea acestor am stal de vorbă cu colecli- trele II, III si IV. nu au fost A MOLDOVAN
marile obiective, căruia i-au prea mari. $ Alte ştiri sportive. |
metode se asigură creş fost alocate importante Ion* vele de conducere ale şantiere nam vorbesc despre m arile
succese pe care le obţine
terea indicelui de utili duri de investi Iii. se numără si lor Enerqoconstructia şi Ener- Beneficiarul a asigurai con (Continuare in pag. a 2-a) i viteazul popor vietnamez
tare a masei lemnoase şi întreprinderea centrala term o în lupta sa dreaptă împo
electrică Deva Dintr-o ana m m iM M M IU T lIllIE g lIU II —W— ■
se reduc pierderile din triva agresorilor im peria
liză făcută la această unitul»
exploatări. s-a deprins faptul că terme lişti americani şi a m ario
netelor lor de la Saigon
nele de predare a lucrărilor dp C urajul, eroismul lui fără
investiţii nu se respectă in io- Gospodari ia ei acasă, Dar în sat seamăn au cîştigat adm ira
latilate. CPea ce a făcui ra ni- ţia tutu ro r popoarelor lu
m ii.
A luat apoi cuvintul
Hoang Tu. ambasadorul
Preqâtinle în vederea în- răşului Ghcorghe Albii, pre cn gardurile paraginile, cu localităţile respective insă. zolvate în prima urgentă. R D. Vietnam la Bucureşti.
liînnin.irii primăverii cuprind şedinte un olan de măsuri noroiul adunat la marginea drumurile sînt ale nimănui Aspectul drumurilor este Lupta noastră îm potriva a-
in sfera lor loarte multe şi ce se vor întreprinde in acest trotuarelor, cn drumurile la Un faot greu de im aginat: poate prima corle de vizită o grcsorilor americani îm
variate acţiuni. Intr-un recent «n pe linia gospodăririi. în terale încă nu s-a lârut to salul Vaidei. după aspectul localităţii. Accepţiunea că. bracă o im portantă semni
raid, întreprins in citcva lo frumuseţării localităţii Din tul. Unde sînt rei LOfiU mc caselor, impresionant dc fru din iarnă, drum urile „ies" s tri ficaţie. Ea ilustrează un a-
ia lită ţi rurale, am urmărit acest plan se desprinde o inaterial pietros, adus pentru moase sc dovedeşte a fi o cate este întemeiată. Dar ne- devâr al epocii noastre, şi
modul in care sătenii se continuitate a acţiunilor ‘în Întreţinerea drum uriloi late aşezare de bravi gospodari reparareo lor nu trebuie să anume câ in condiţiile ac
preocupă dc înfrumuseţarea cepute in anul trecut Ter rale ? Pe aceste străzi nu se Aliniamentul caselor, trotua întîrzie Celelalte aspecte : tuale. un popor mic. hotă-
satelor şi comunelor. minarea o inc A 8 l)!)0 mp ho vede că au foşt inlrulinule. rele pavate cn piatră şi in- garduri paraginile, trotuare, rit să se ridice şi să-şi
Pe şoseaua de interes turiş inare (in ace-d ani. construi Poale materialul >\ Irxt in. g riiit măturate, gardurile in spatiile verzi, arbuştii d e siringă rîndurile fără a sr
tii. ce duce la Geoagiu-Băi rea a dona podeţ* peste Va glii li 1“ de noroi O serie ele stare hună pledează penfru şeuri exprimat, cele legate teme de sacrificii, avînd o
si pc care. în următoarele lea Geoagpjlin plantarea a case au un aspect urii iar afirmaţia de mai sus. Dar dc înfrumuseţare sînt cam linie politică şi m ilita ră
luni. Iralir.ul de circulaţie se 200 de arbuşti ornamentali drumul ? Dragi gospodari nu .scăpate" din vederea orga justă, ştiind să ducă un
va intensifica, am trecui prin de-a lungul şoselei amena- e al dumneavoastră, al tutu nelor locale. Nu declaraţi război popular. bucurîn-
localităţile Gelmar si Geoa- larea de zone verzi in lata R A I D ror f Se pare că fiecare lă ile ne edilicd asupra spiri du-se de un s p rijin tot mai
gin. De la urimul contact cn scolii, magazinului universal saţi o° vecm să sc ocupe dr tului gospodăresc, ci ceea ce larg pe arena mondială,
rele două aşezări se remar etc:.. întreţinerea drumurilor porţiunea din (ala casei ce se vede în localitâtea res mai ales in rindul tarilo r
că o deosebire între ele Şi laterale înlocuirea garduri in (ala lor acea mâtuiare >a aparţine*. Aşa drumul ră- pectivă $i- nu sc prea vede socialiste, acest popor are
contrar aşteptărilor, nn Gcoa. lor (pinii în august), amena- despre care vorbea tovară mine... al nimănui. M ulţum iţi nimic. .Scăparea" din vedere toate posibilităţile de a în-
giu) este cri care uoatc li no iar*a unei baze snoitiv*. re şul preşedinte nu se prea şol*nlor care isi cruţă ma a acestor aspecte de către frînge. chiar din punct de
tat cu plus In Gelmar trotua paraţii la căminul cultural lace şinile vi nu merg cu viteză organele locale ii demobili vedere m ilitar, orice fel de
rele. de-a lungul şoselei, sint ele. A>dccIc asenuindloare ani mare prin bălţile si noroa zează si dc cetăţeni, caro agresori, inclusiv pe impe-
(urate, podele in fala linc.Vri Am enumerat citeva ac intîlnit şi la Rouui> V.iidei iele de ne drum. că altfel ar nu-şi mai aduc valoroasa i'ialiştii americani.
•■ase. iar spaţiul (dintre tro ţiuni înşiruirea parc a fi edi si Mărtinesti M< ulimiam în slroni cavele Inimos zugră lor contribuţie la gospodări După ce a vorbit despre
tuar şi sosea) denaial de nn- ficatoare asupra spiritului să că (ol cc miu Irerul dc vite Dar la maşini nu vă rea localităţii. ajutorul pc care ţările so
• oi. gardurile la strada s{nl. gospodăresc al cetăţenilor. Libia neaura in ca/ul Groa- gîndili ? Indireri tr distru I’oato din acest motiv mulţi cialiste frăţeşti 11 acordă
"plutiv\ binp întreţinute. Ir. Dar... 'jiului aici e.slc cn mull mai geţi Si s-ar puica cn înlr-o au uitat că drumul e al tu poporului vietnamez în lup
Ceoaqiu hoinarele ineen a Din tot ce am arătat mai amplificat. hună zi vă nu mai intre in turor. Pînă acum caracteriza la sa eroică, vorbitorul a
bia după rilevri sule de me sus. in fapt inca nu poale fi Drumurile dr acces sint in val Atunci,.. rea e nefavorabilă Oare vă spus: „Folosim acest p ri
tri de la inlrarea in sal şi se văzul nimic Nici chiar mo tr-o stare loaile proasta (mai Asnora ar ciorapi aspecte satisface, gospodari ai sate lej pentru a exprim a m ul
termină la iumăfotea lui. Tot dul lăudabil în care răspund puţin cele de la Vaidei). Pe not reflecta atît aosoodarii lor ? Sc cer a fi desprinse ţu m irile noastre sincere
cc am remarcai pozitiv la* sătenii la acţiunile ce se în marainea lor. la intervale e din Mărtinesti cîf si cei din concluzii si luate măsurile ne P artidului Comunist Român,
Gelmar am găsit aici., in treprind, după cum declara to gale. grămezi de pietriş aş Romos. cesare. Poate cetăţenii si or guvernului şi poporului fra
imagine negativă. O vizită )a varăşul Gheorqhe Albu Fap teaptă să fie aşternute oe In raidul întreprins am ganele locale nu vor întîr- te român, pentru s p rijin u l
In intimitatea cărţilor, Io biblioteca clubului „Constructorul" organul local ne-a adus în tul că se face curăţirea de drum. Acţiunea a şi începui căutal să surprindem citeva zia s-o facă. şi ajutorul moral, m ateri
din Hunedoara. fală, prin intermediul tova noroi a şoselei se vede. dar la Rornos si Mărlineşti In aspecte care se cer a fi re N. STANCILf al. politic şi diplom atic
______________
(Continuare fo pa;, a 4-a)