Page 62 - Drumul_socialismului_1968_03

Marţi t9 martie 1908
DRUMUL SOCIALISMULUI

ÎN T R E A D U N Ă R IL E G E N E R A L E

ACTIVITATE VIE, Apelaţi la

_ v r Ca acum
PLINA DE INIŢIATIVA „Ciufulici“ ! 100 de ani

DEVA (de la S. Gorun}. Ce­
S piritul de in iţiativă este şi medicul Cornelul Mun- mîneau în urmă. S-a hotârit
doar unul din jaloanele ce teanu, şi-a asumat răspun­ atunci ca soluţie crearea u­ tăţeni, apelaţi cu încredere, UARĂŞTI (de la T. Dobri-
definesc comunistul în ac­ derea. După cîntârirea amă­ nei mori care să macine fu ­ In orele de aglomeraţie, la ceanu). Ideea de a mccaniza
ţiune. Iniţiativa. Poate câ a­ nunţită a mai m ultor varian­ rajul la granulaţie corespun­ serviciile frizeriei „Cluj u li ci" ! unele lucrări în zootehnie au
salutat-o
cu căldură îngriji­
ceasta este trăsătura cea te. a fost aleasă una care s-a zătoare categoriei de anim a­ Veţi fi tunsl si bărbieriţi in­
mai adîncâ şi cea mai gene­ dovedit utilă şi rentabilă. în ­ le căreia i se adm inistra. tr-un timp mai scurt. Aveţi si torii dc animale dc. la C.A.P.
rală. Ea stabileşte coordona­ tregul proces de alimentare Tot sim plu şi eficient. Re­ posibilitatea destinderii călă­ Părăsii. Cind a sosit vagone-
tele unui om. Dar cînd a­ a fermei a fost mecanizat zultatele. care nu pot fi de- torind pe poncy sau condu­ tul pentru evacuarea gunoiu­
lui din grajduri, ei au respirat
ceastă coordonată dom-'nă o S-a creat o bucătărie pentru cit bune. îşi vor spune in ci n-d scutere. Copiii au părăsit
colectivitate Întreagă ? Şi prepararea furajelor şi s-a cnrînd cuvîntul. frizeria lor. Sint aduşi dc pă­ uşuraţi. „Dc acum probicnia
astfel de colectivităţi în til- pus la punct un nou mod de Com uniştii au determinat rinţii lor, pentru aranjarea transportului piuă la plat­
podoabei capilare, la frizeria
neşti la fiecare pas. transportare a acestora la lo- îm bunătăţiri sim ilare şi la adulţilor. Intr-itna din serile formă era ca si rezolva!ir\
Dar, practic si ozj gunoiul se
La întreprinderea agrico­ fabrica de furaje ca şi în trecute, la unitatea dc la blo­ evacuează ca acum o sută de
lă de stat Orâştie, ideea ren­ alte locuri importante ale cul turn au fost tunsl 7 copii. ani. Dc ce ? Pentru că nca-
ta b ilită ţii — această maximă producţiei. Toţi suh 10 ani. $i se jtte că vind procurată si linia de (ie-
cerinţă a zilelor noastre — Viafa de Se ştie câ una din condi­ covil, vagonclul nu poate fi
o găseşti m aterial izl nclu-sc ţiile ca treburile să meargă la aceaslă unitate nu pot fi
sub forme fe lurite Organi­ bine intr-o fermă, este per­ serviţi dccit copii peste a- utilizai, fiind lăsat să rugi­
zaţia de partid însă, îşi are partid manentizarea oamenilor, ca ceaslă lirstă In acest timp nească undeva, departe de
individualitatea sa în p ri­ şi ridicarea ca lifică rii lor aşteptau 10 cetăţeni ca cel 7 grajduri. Că s-au cheltuit ccvn
vinţa conturării materiale a profesionale. Ani de zile pen­ copii dc vîrsta lui „Ciufulici“ bani pentru procurarea lui,
lucrurilor. Vom recurge la tru comunişti aceste proble­ să-sl desfăşoare toată gama prea puţin contează. Doar n-a
fapte. tu rile de animale prin cis­ me s-an aflat pe plan prin­ „ plăcerilor" oferite cu ocazia plătit nimeni din propriu! bu­
Este ştiut câ problema ren­ terne. conducte, şi jgheaburi. cipal Au stat de vorbă cu Pregătirea unei baze temeinice pentru producţia de legume din acest an consti­
tabiliză rii nn este o sarcină E drept câ toate acestea nu crescătorii pentru a-i convin­ tuie una din preocupările de scamă atc lucrătorilor din agricultură. In aceste zile, după tunsului Cc rost mai are zunar. cl din fondurile coo­
pusă de ieri. de azi şi nici necesitat cheltuieli ce s-au ge să lucreze bine, an fost cum se vede şi în fotografic, so lucrează la în grijirea răsadurilor, caic nu peste multă „ Ciufulici" ? perativei.
nu se încheie o dată cu tre­ ridicat In 550.000 de lei. dar asigurate o re tribuire şi con­ vreme vor fi scoase şi plantate în cîmp. F oto: V. ONOIU
cerea peste graniţa acoperirii ele se recuperează într-nn d iţii de locuit mai bune. li
cheltuielilor cu venituri. singur an, prin ridicarea spo­ s-a pus la îndemînâ posibi­
Jatâ o imagine a luptei rului mediu zilnic în greu­ litatea de a învăţa, iar as­
pentru rentabilizare şi con­ tate a anim alelor şi în lă tu ­ tăzi media de vechime a u­
solidare a rentabilizării sub rarea risipei sub diferite for­ nui lucrător se află la peste ---------------------- -----------------1
forma raţionalizării. M ultă me Sim plu şi eficient. 4 ani Mai bine de 90 la su­ In ton cu cerinţele cetăţenilor I
vreme s-a dezbătut aici ne­ Intr-o adunare a organi­ tă din ei au absolvit cursu­ PE ŞANTIERUL TERMI
cesitatea în lăturării risipei. zaţiei de bază de la ferma rile agrozootehnice de masă,
Existau multe canale do ri­ in1 l din Gelmar s-a dez­ devenind cadre pricepute, Cooperativa de consum m iciliu, o frizerie, iar re­
sipă, începind de la pierderi bătut pe larg faptul câ a li­ harnice. din Vcţel are 18 unităţi de cent s-a m ărit sectorul de
din neglijenţă pinâ la sus­ mentaţia purceilor sugari nu P,xemplele nu se opresc desfacere şi de deservire, prestări servicii pentru zi­
tragere. Ele aveau cote a(it era făcută corespunzător. aici Ponte câ totalitatea lor care vin în înfim pinarea dărie şi zugrăvit.
de m ari, îneît reclamau a­ Furajele aveau o granulaţie a făcut ca I.A S . Orâştie să cerinţelor cetăţenilor. Pe Ca urm are a bunei apro­ TRALEI DE LA MINTIA
tenţia tuturor. Valorile de prea mare. din care cauză încheie anul 1967 cu bene­ Ungă posibilitatea de n-şi vizionări cu m ărfurile de
ordinul sutelor de m ii de­ erau greu de consumai şi d i­ ficii ce se ridică la aproape putea găsi m ă rfurile pre­ sezon solicitate, a m odului
veniseră curente. Trebuiau gerat. De aici, urm ări nega­ 3 milioane lei. Dar nici li­ ferate în magazine, la aces­ de deservire în unităţile
astupate canalele. Cum n A­ tive între care cea mai im ­ mitele posibilităţilor nu sînt te unităţi cetăţenii îşi pot productive, cooperativa din (Urmare din pag. 1) Ca urmare a slabei suprave- Cea mal prcqnantă deficientă
cestui „cum 1* i-au răspuns cu portantă : purceii nu creşteau acestea. Tot iniţiativa, rîvna. valorifica la preturi con­ Vcţel şi-â realizat şi depă­ qheri tehnice la lucrările de in acest sens constă in preda­
fapte comuniştii de nici. Un bine. sau se dezvoltau nu­ munca asiduă îşi vor spune venabile surplusurile dc şit planul la desfacere pe rea unor proiecte scadente
grup de tovarăşi, în frunte mai exemplarele mai vigu­ Şt in viito r cuvîntul. produse agrozootehnice. Ei perioada scursă de la în­ losît în mod raţional. Din to­ betoane si armare a stîlpîlor in trimestrul IV 1967, de-obia
cu inginerul Kicolae 11 încă roase, in lim p ce altele râ- C. ARMEANIU au ta îndemînâ o secţie de ceputul anului şi pînă acum talul fondului de timp maxim de rezistentă, s-au înreqistrat in lunile ianuarie-februarie
lucrări de proastă calitate, lu­
cizmărie cu munca la do­ cu 9 Ia sută. disponibil, 73.900 zile/om, s-au J968. Este de remarcat că şan­
lucrat electiv numai 66.173 zi- cru ce o dus la sparqerca şi tierul montorului este asiqurat
limp si
lor. Deci,
refacerea
le/om. Indicele de utilizare a forţă de muncă irosite. cu forţa de muncă necesară,
In primele două luni ale re. O cantitate de 15 tone car­ fondului de timp cumulat pe Colectivul dc conducere a însă nu are asiqurată docu­
anului, colectivul de muncă tofi a fost pusă la preincolţit cele doua luni este de numai şantierului Enerconstruclia dis­ mentaţia de execuţie decît 70
al A telierului de zonă C K.II GAIA PENTRU pentru a obţine o producţie 90.32 la sută, scădere mai pune prin urmare de impor­ la sută.
Petroşani, şi-a îndeplinit şi mai tim purie. substanţială inreqistrîndu-se în tante forte prin mobilizarea că­ A r fi de dorit ca beneficia­
depăşit planul de producţie In ceea ce priveşte cultura luna ianuarie, cinrl nu a depă­ rora se pot obţine rezultate rul si antreprenorul să cadă
la toţi indicatorii. Aşa după porum bului, s-a fe rtiliza t o şit procentul de 87,59. mai bune. de acord asupra clauze­
cum ne informează 11ie A r- STARTUL ÎNSĂMÎNTARîLOR parte din teren cu îngrăşă­ Folosirea neralională o fon­ lor contractuale pentru a
dean, şeful atelierului, pro­ minte organice, iar înainte de dului de limp disponibil a fost Ponderea lucrărilor planifi­ se putea definitiva contrac­
ducţia globală s-a depăşit discuire se vor aplica îngră­ inlluentată neqativ dc faptul cate in trim estrul I a c. fată dc tarea lucrărilor pe anul 1968.
cu 6.43 la sută. tim pul de şăminte complexe pe toată su­ că şantierul nu şi-a făcut o planul anual la şantierul Ener- care nici în momentul dc tată
foarte
este
programare raţională — core-
mică.
qomontaî
im obilizare a vagoanelor a prafaţa. Sâminţa din h ib rizii nu este semnată. De ademe­
fost redus cu 21 la sută. iar La startul primei campanii xecutârii lucrărilo r de prim ă­ la grîu şi orz, care ocupă 359 dubli 208 şi 103 este asigura­ lînd interesele producţiei cu ce­ Producţia terminată a fost în­ nea. studiu! tehnico-economir
productivitatea muncii a agricole de primăvară, ferma vară In perioada optimă şi ha, am adm inistrat în medie tă în întregime. De asemenea, le ale m uncitorilor — a concedi­ deplinită si depăşită cu apro­ nici pînă azi nu este avital
crescut cu 25 la sută. de producţie vegetală nr. 3. la un nivel agrotehnic cores­ cîte 150 leg de amoniu la hec­ sînt procurate aproape în to­ ilor de odihnă pe toi parcursul xim ativ 2 milioane lei. De­ de cei în drept, ceea ce cre­
Succesele obţinute sînt ro­ aparţinătoare I.AS. Bîrcea se punzător. Pe această linie voi tar. Au rămas neaplicate în­ talitate ierbicidele necesare şi anului. In lunile ianuarlc-fe- păşirea nu reflectă însă efor­ ează qreutăti la finanţarea lu­
tul propriu al şantierului pentru
dul unei discipline ferme de prezintă bine pregătită In am inti cîteva din măsurile ce grăşăminte suplimentare nu­ urmează ca nu peste m ult bruarie au existat 3.995 zile/ că s-au încasat importante su­ crărilor. A r fi bine ca din par­
producţie şi unor eficiente vederea obţinerii unor pro­ an fost stabilite şi modul cum mai pe 30 ha. unde pâioasele tim p să fie făcute şi racordu­ om concediu. Absentele ne­ tea beneficiarului să existe
măsuri tehnico-organizaton- ducţii sporite Ia toate cultu­ se duc la îndeplinire. au avut ca plantă premergă­ rile electrice pentru sistemul motivate si învoirile, în tota­ me pentru orqanizore de şan­ mai multă preocupare pentru
rile. lucrătorii din cadrul u- In prim ul rînd am avut în toare cartofii, la care s-au a­ de iriga ţii de la trupul Uroi- lul fondului de limp disponi­ tier, Iar lucrări fizice de or- urqentorea avizărilor, creînd
n itâ ţii noastre, cu sp rijinul vedere stadiul de vegetaţie al plicat îngrăşăminte organice bil. deţin 1 432 zile/om. qanizare nu s-au efectuat în posibilităţi de linantare nor­
consiliului de adm inistraţie al cu ltu rilo r însâmînţate în toam ­ în anul trecut. Pe suprafaţa Paralel cu acţiunile a m in ti­ Dacă facem o analiză mai proporţia sumelor încasate. A ­ male.
întreprinderii, an reuşit să a­ na anului trecut. Tinînd sea­ respectivă plantele vegetează te s-au reparat şi revizuit u­ temeinică a folosirii timpului ceasta a făcut ca producţia □in cele relatate rezultă ne­
Cu foţi indicatorii sigure condiţiile necesare e- ma de dezvoltarea plantelor, bine şi numai dacă vom con­ tilaje le ce vor fi folosite în de lucru se constată câ durata qlobalâ pe perioada ianuorle- cesitatea deosebită de a se Im-,
stata câ nu vor avea o dezvol­ campanie. Tractoarele, maşi­ medie o zilei de lucru a fost februarie ac. să fie sub pre­ toate măsurile pentru rea! za­
nile S P.C. 6, S.P.C.2 şi de
tare normală se va aplica a­ plantat cartofi, discuitoarele. de numai 7,50 ore, faţă de 8,15 vederi cu 539.000 lei. Asiqura- rea ritm ică si înteqrală o jia ­
îndepliniţi şi zotat. Tot la culturile de toam­ precum şi celelalte utilaje se ore planificat pe cele două rea bazei tehnico-m aterialc la nului de investiţii. Este Muit
nă, pe locurile unde au fost află în stare de funcţionare. luni. Ca urmare, din cele 66.173 acest şantier nu se poate con­ faptul că o reducere sau o ntc-
cazuri de stagnare a apei, s-au zile/om s-au pierdut 27.572 sidera mulţumitoare, lipsind tunqirc a timpului de realizare
depăşiţi luat măsuri pentru scurgerea U rm ărind starea terenului, ore. mult timp Drofîlelc si tabla. Nu a investiţiilor fată de terme­
ei. Astfel, se poate aprecia că zilele trecute pe parcelele mai Neasiqurarea cu forţă de au fost corelate proiectele si nele proiectate si planificate
griul şî orzul se prezintă b i­ zvîntate unde s-au aplicat în­ muncă si piese de schimb a planul de preqătire materială determină efecte economice
ne, urm înd ca la tim pul po­ grăşăminte organice pentru dus la slaba folosire a utila­ cu nevoile reale ale planului care trebuie măsurate si luate
triv it să-i aplicăm şi lucră­ cultura cartofilor s-a început jelor. In această perioadă toa­ de producţie. Planul De anul în considerare atit în proiec­
ce. în centrul atenţiei condu­ rile de întreţinere pe cale executarea arăturilor. S-au 1968 nu a fost preqătit rlecît
lucrat
te an
parametrii
sub
cerii şantierului au stat fo­ chimică, ceea ce ne va asi­ stabilit totodată măsuri pen­ planificali. Dăm spre exempli­ în mică măsură în anul 1967. tare cit şi în activitatea de
realizare a investiţiilor.
losirea deplină a fondului de gura realizarea producţiilor tru aprovizionarea cu apă ne­ ficare cazurile cele mai re­
timp, organizarea raţională planificate cesară preparării ierbicidelor, prezentative : excavatoarele au
a muncii în brigăzi, echipe mr mecanizatorii au fost in- b stat 1.000 ore, buldozerele 714
şi partide, buna întreţinere Pentru această prim ăvară stru iţi în legătură cu cunoaş- j ore. iar automacaralele 256 ore.
şi folosire a utilajelor şi a­ avem planificat să însâmînţâm terea temeinică a procesului I
gregatelor la capacitatea ma­ 308 ha, din care 50 cu cartofi, tehnologic la însâinînţâri. | Şantierul Enerqoconstructia MUŞIN! PENTRU. . .
ximă de încărcare, precum 209 cu porumb în condiţii de Cu oamenii şi utilajele cele nu a luat toate măsurile or-
şi ridicarea continuă a ni­ irigare şi 49 neirigat. întrea­ avem în dotare, prin folosirea qanizatorice pentru a crea
velului tehnic-profesional al ga suprafaţă destinată cultu­ deplină a tim pului bun da lu ­ condiţii de continuare a lucră­
salariaţilor. rilo r respective este arată din cru, sîntem siguri câ vom reu­ rilor de construcţii pe limp AMORTISMENTE 1
Prin reducerea tim pului toamnă, iar acum lucrarea se şi să ne încadrăm in lim itele friquros. In acest sens nu s-a
de im obilizare a vagoanelor va executa acolo unde s-au epocii optime cu însâmînţâ- asiqurat încălzirea optimă la
defecte s-a asigurat o bună adm inistrat îngrăşăminte or­ rile şi să executăm lucrările diferite puncte de lucru si nu
deservire a com binatului car­ ganice. la un nivel agrotehnic superi­ s-ou executat închideri provi­
bonifer privind transportul Cunoscînd din vreme modul or. Măsurile luate pinâ acum zorii la hale. Folosirea intensivă a m aşinilor şi u tilajelor de lucru
cărbunilor de la preparaţii- de amplasare a culturilor, şi cele ce se vor lua în con­ încălzirea cu qaz metan a ce le are în dotare o unitate, asigură realizarea unui vo­
le Petrila. Lupeni, Coroeşti nc-am preocupat în prim ul tinuare ne vor da posibilita­ fost introdusă cle-abia în 15 lum de producţie sporit, la un preţ de cost cit mai redus
spre alte centre de consum rind cir: fertilizarea suprafeţe­ tea să realizăm producţii spo- 1 ianuarie 1968, termen planificat De această cerinţă nu s-a ţin u t însă seama şi la I.M. Hu­
din ţară. lor repartizate cartofilor. Pe rite la hectar şi să obţinem pentru montor. în loc de 15 no­ nedoara. Pentru sarcinile de investiţii executate în regie
cele 51» ha ce le vom planta cu iembrie. cînd a început ano-
La obţinerea acestor rezul­ soiurile ..Butje" şi „Urgenta", beneficii cel puţin la nivelul proprie, şantierele de la Ghelar şi Teliuc au în dotare 31
tate un aport deosebit l-au am adm inistrat cîte 40 tone limpul friquros. Întrebată fiind de maşini care se folosesc la lucrările de înaintare în ga­
adus brigăzile de lăcătuşi şi îngrăşăminte organice la hec­ planificat, încă din prim ul an conducerea şantierului Ener- lerii şi încărcarea m aterialului în abataje.
tim p la ri conduse de N'colae U tar. Întreaga cantitate de sâ- de activitate al fermei. gomontaj de ce nu s-a in tro ­ In prim ele 2 luni ale anului au fost întrebuinţate însă
Mânu şi V ictor Get, partide- j mînţâ este asigurată, iar de dus gazul metan mai devreme,
le de frinâ. fo rjo rii, meca- j Pornii «Ie pe crestele abrupte ale m unţilor, falnic şi curind s-a început desfacerea ni s-a răspuns că această lu­ numai 19 ; 4 au fost utilizate ca rezervă, iar 8 au stat
nicii şi lăcătuşii de locomoti­ drept, purtind in trunchi tainele necunoscute ate pădurii, silozurilor şi depozitarea car­ IL A R IE CIUREA crare a fost preluată tirziu si nefolosite toată perioada.
ve care s-au situat în fru n ­ lemnul va pom i pe un drum dc metamorfoză completă. şeful fermei agricole de stat cu branşamente de foarlc La maşinile în funcţiune productivitatea m uncii a fost
tea întrecerilor pentru o bu­ In fotografie, depozilul de lemne din Baru Mare. to filo r în încăperile de unde proastă calitate. Nu ştim în ce numai de 550 tone pe maşină şi lună, faţă de 640 tone pe
nă deservire a beneficiarilor. se vor trece direct la planta- nr. 3 I.A.S. Bircca măsură îi mulţumesc pe an­
maşină şi lună. cit s-a planificat. S-a înregistrat o scădere
treprenori m otivările invocate,
substanţială a tim pului de lucru, ajungindu-se la 100 ore
căci pe noi de loc. Neasiqura­
pe maşină şi lună, ceea ce este m u lt sub posibilităţi.
rea unei temperaturi normale
In curind va începe faza lui trecut se ştia câ în acest pul obişnuirii artiştilo r a- O situaţie cu totul neper- trebuie sâ fie reprezentate Ce au de spus tovarăşii de la I.M. Hunedoara despre
intercomunalâ a celui de-al an se va desfăşura al V-lea m aiori cu scena şi publicul, misâ există la casele de cul­ toate genurile artei teatrale I la aburul tehnoloqlc a creat eficienţa economică a In ve stiţiilo r cînd numai amortism en­
V-lea Festival bienal de tea­ Festival bienal de teatru. pentru creşterea calitativă a tură, cate pînă în prezent de amatori. De asemenea, se qreutăti la turnarea beloane- tul p lă tit pentru aceste maşini, care nu au produs nimic
tru „I. L. Caragiale". compe­ Totuşi, unii directori de că­ reprezentaţiilor şi pentru n-au reuşit sâ se decidă pen­ recomandă ca directorii că­ lor pe tîmp friquros, iar sta­
tiţie tradiţională ce va an­ mine culturale au acţionat ridicarea măiestriei artistice tru punerea în scenă a unei m inelor culturale de centru ţia hidro a lucrat sub capaci­ două luni de zile. grevează preţul de cost cu 11.472 lei?
trena în întrecere toate fo r­ foarte încet pe această linie. a interpreţilor. piese sau se află într-nn şta- sâ aibă în atenţie selecţio­
m aţiile de teatru, colectivele P rintre form aţiile care au Cu ocazia precedentelor diu înapoiat cu repetiţiile. narea celei mai bune fo r­ tatea proiectată.
de montaje literare, recita­ avut o activ itate bună în ul­ concursuri s-a constatat câ Intr-o asemenea situaţie se m aţii, care sâ reprezinte co­
tori ete., de pe întreg cu­ tima perioadă de tim p, şi unii artişti amatori s-au pre­ complac casele de cultură muna la centrul intercom u-
prinsul judeţului nostru, au p riv it cu m ult simţ de zentat direct în concurs, fă­ din Orâştie, Haţeg. Brad. nal de concurs, sâ nu negli­
Spre deosebire de preceden­ răspundere aceaslă latină a ră a avea în prealabil un De.şi Casa de creaţie jude­ jeze prezentarea în această
ta ediţie a acestei mari în­ activităţii de amatori, se nu­ contact eu publicul pentru ţeană a trim is recomandări fază a celor mai buni inter­
treceri. noul regulament a­ mără form aţiile de teatru verificarea potenţialului e- de repertoriu acestor insti­ preţi individuali, fie şi reci­
duce unele îm bunătăţiri în tu ţii, ţinind cont de posibi­ tatori, c itito ri artistici sau
privinţa lă rg irii participării din Valea Brad. cu piesa cliipei, prezentînd spectacole lită ţile de care dispun din interpreţi ai unor monoloa-
la concurs, prin aceasta o- „Omul care a văzut moar­ lipsite de expresivitate şi su­ punct de vedere al interpre­ ge. Aducerea pe scenă a tu ­
ferindu-se largi posibilităţi tea" de V. E ftlm iu, Geoagiu, flu artistic. In acest caz, ţilor. cît şi in ceea ce p ri­ turor acestor genuri va face
veşte baza materiala, con­ ca spectacolul intercomunal
ducătorii acestor in stitu ţii, sâ stîrneascâ mai m ult inte­
ex’ceptînd Casa orăşenească res maselor de spectatori,
de cultură din Brad, au ră­ cretndu-se totodată şi o va­
mas pasivi. Nu credem câ rietate mai mare în cadrul
BIENALA DE TEATRU aceste in stitu ţii mai pot con­ spectacolului în ansamblu.
Varietatea necesară specta­
stitui un model demn de ur­
mat pentru căminele cultu­
faptul câ la acelaşi
centru
rale. aşa cum ar trebui sâ colului va fi creată şi prin
fie, dacă pînă Ia ora actua­ de concurs nu vor fi progra­
i> ■ — i u i m i i mnm lă nu s-au orientat spre nici mate două form aţii, care au
una din piesele recomandate. pus în scenă aceeaşi piesă,
de afirm are nu numai gru­ cu piesa „Năpasta" de L L cliiar dacă instructorul for­ Casa de creaţie populară fapt ce nu a fost evitat în­
totdeauna la precedentele e­
purilor de interpreţi, ci şi ce­ Caragiale, Romos, cu piesa maţiei s-a orientat spre ale­ judeţeană va trebui să ur­ d iţii ale acestui festival.
lor care doresc sâ ia parte ..Cocoşul cu două creste" de gerea unui repertoriu valo­ mărească mai îndeaproape Numai p rintr-o programa­
modul în care sc pregătesc
în mod individual. Gh. Vlad etc. Aceste form a­ ros. care sâ reflecte acele casele de cultură pentru mo­ re judicioasă a centrelor de
probleme ale vieţii ce inte­
Pentru extinderea şi inten­ ţii. pe lingă faptul că si-au concurs, prin aducerea pe
sificarea a ctivită ţii obşteşti ales un' repertoriu destul de resează in cel mai înalt grad dul de a participa la biena­ scenă a unor form aţii bine
lă. Totodată, ar fi necesar să
a form a ţiilor de amatori, se valoros clin dramaturgia cla­ publicul spectator, piesa nu se colaboreze mai îndeaproa­ pregătite, cu un repertoriu
prevede ca. pe parcursul fa­ sică şi cea contemporană, au a reuşit sâ convingă şi sâ e- pe cu Teatrul ele Stat din Pe­ bogat, vom reuşi ca teatrul
Recomandabil
moiione/e.
zei intercomunale. care se avut o activitate obştească troşani. în scopul trim ite rii u­ să constituie un m ijloc de
con­
desfăşoară în lunile martie demnă de remarcat. apro- este cri. în preajma citeva nor actori care sâ 'suprave­ educare a oamenilor m un­
cursului, sâ se facă
— mai ac., fiecare formaţie piindu-se de numărul dc gheze şi sâ îndrume echipele cii. de educaţie estetică, ele
participantă sâ prezinte m i­ spectacole prevăzute de re­ repetiţii cu decor şi costu­ de interpreţi, ca de la înce­ dezvoltare a conştiinţei lor
me. aşa cum se vor prezen-
nimum patru spectacole în gulament. put sâ se pornească pe un socialiste.
afara celor de concurs. Deşi Considerăm că am ajuns !n artiştii amatori la centrul
:\e aflăm în perioada p ri­ in momentul in care ar tre­ dc concurs stabilit. Totoda­ drum bun.
mei faze a concursului, foar- bui sâ se termine repetiţiile tă. la repetiţia generală, este In tru cît noul regulament
pica mult prelungiie ale u­ tune sâ participe şi alte per­ prevede participarea unor SILVIU SEUL
ie puţine form aţii de teatru nor form aţii, ca cele ri n Ra* soane. care să sesizeze une­ Ultim ele rcluşJlri înainte dc montarea carcasei In cazancle de aburarc ale 'l'emm
3 u prezentat cîte două spec­ poltul Mare. Cristur. U ni­ le deficienţe la mişcarea în noi genuri de form alii în a­ inspector la Comitetul centralei M intia. Echipa de montori condusă de Vasile Ştefan executa această lucrare cu
tacole la sediu sau în depla- rea etc., şi sâ se prc>mte cit scenă şi jocul actorilor cu cest concurs. încă de la p ri­ judeţean pentru cultură multă pricepere.
ta:e Încă din toamna anu­ mai multe spectacole in sco­ partenerii. mele faze ale festivalului şi artă