Page 65 - Drumul_socialismului_1968_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIfl-VA I
i Primirea de către tovarăşul
tu început
Nicoiae Ceauşescu

lucrările a ambasadorului R.S. Cehoslovace

Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu. slovace la Bucureşti, dr. Cesl-
secretar general al C.C. al m ir Cisar, în legătură cu ple­
P.C.R, preşedintele C onsiliului carea sa definitivă din ţara
agricole de de Stat al Republicii Socialis­ noastră.
te România, a p rim it m arţi, 10 Prim irea s-a desfăşurat in­
m artie 1968, pe ambasadorul
extraordinar şi plenipotenţiar tr-o atmosferă caldă, tovără­
primăvară al R epublicii Socialiste Ceho- şească.

# Caracterizarea a-
grometeorologlcâ Secvenje
a Iernii
O Ci te va recoman­
dări ale Institu­
tului de la Fun- internaţionale
dulea

Au început lucrările o-
gricole de primăvară. Me­ SAPTAMINA DE SOLIDARITATE
canizatorii, lucrătorii din CU LUPTA POPORULUI
întreprinderile agricole de VIETNAMEZ
stat şi ţăranii cooperatori
lac lucrări de pregătire a C1LTU BII m H E flM H E fllft
terenului, de îngrijire a Intre 13 şi 19 martie 1968 s-a
semănăturilor şi de incor­ desfăşurat săptâmina de solida­
porare în sol a îngrăşă­ ritate cu lupta poporului viet­
mintelor. iar în judeţele namez. Cu acest prilej, în nu­
de sud au şi inceput în- meroase localităţi din ţara noas­
somînţările. Peste puţin un potenţial tră au avut loc mitinguri şi adu­
timp, se va desfăşura din nări in care masele de oameni
p/in compania agricolă ai muncii din România şi-au ex­
de primăvara, caracteriza­ primat încă o dată întregul spri­
tă printr-un volum mare jin moral, diplomatic şi material
şi voriot de lucrări, care ta deplină valorificare acordai eroicului popor vietna­
in acest an se fac în con­ mez.
diţii specifice.
In legătură cu aceasta. CONFERINJA UNCTAD
Institutul meteorologic in­ Hunedoora, unul din judeţele
formează că principala cele mai industrializate ole ţă­ La Delhi (India) are loc Con­
caracteristică o iernii rii, este nu numai deţinătoarea CLEMENTE CONSTANTIN ferinţa Naţiunilor Unite pentru
1967—1968 a constituit-o unor recorduri economice, expri­ preşedinte al Comitetului judeţean de comerţ şi dezvoltare — UNCTAD.
succedarea repetată, la mate în rezonanţe de oţel şi In cadrul acestei conferinţe o
intervale scuite. a perioa­ cărbune, ci şi leagănul unei in­ cultură şi artă contribuţie importantă la bunul
delor de vreme caldă şi tense vieţi spirituale, desfăşura­ mers al lucrărilor işi aduce şi
vreme rece. Din aceste te pe o arie largă, de la moş­ ţara noastră. In cursul ultimei
succesiuni a rezultat, ca tenirea tradiţională pină Io for­ şedinţe, delegaţia română a pre­
aspect general, o - iarnă mele noi, impuse de ritmul tre- nostru, cu experienţa bogată a­ ţită mai demult necesitatea o- zentat proiectul de rezoluţie cu
moderoto din punct de pîdont contemporan. In oraşele cumulată de-a lungul anilor, de jutorârii coselor de cultură, că­ privire la formarea de personal
vedere termic şi normală, şi satele hunedorene pulsează activiştii culturali din teren, va minelor culturale şi bibliotecilor tehnic specializai in domeniul
din punct de vedere al o viaţă culturală intensă, aflo- fi un teren fertil pentru naşte- în orgonizoreo unor activităţi promovării exporturilor.
precipitaţiilor. Răcirile cele lo într-un real proces de mo­ reo şi promovareo iniţiativelor, deosebite, pe măsura aspiraţii­
mai occenluate s ou pro­ dernizare, de adoptare o unor îmbogăţirea in conţinut şi cali­ lor şi cerinţelor cetăţenilor. „Ca­
dus la mijlocul lunii ia- noi forme de activitate, odec- tate o muncii cultural-educotive ravana muzeistică" şi „Seara fol­
nuorie şi în partea a doua vate cerinţelor de azi ale publi­ Legătura directo cu unitatea clorică’' sînt manifestări verifi­
a lunii februarie. cînd cului. culturală, cu oraşul şi comuna, cate printr-o fază experimenta­
temperoturile minime au Crearea Comitetului judeţean determină o seamă de modifi­ lă. iar, datorită succesului deo­
oscilat în general între de cultură şi artă, ca orgon ca­ cări în stilul de muncă al co­ sebit de care s-au bucurat, sînt Cit
minus 10. minus 20 de re coordonează direct activita­ mitetului de cultură, al organi­ considerate acţiuni model ce tre­
grade şi minus 15 — mi­ tea aşezămintelor culturale, lă­ zaţiilor de maso şi obşteşti, cu buie permanentizate. Alături de
nus 25 grade în jumatotea ră verigi intermediare, va con­ care colaborează şi împreună formele consacrate, s-au afir­
de nord a ţorii. tribui în mare măsură la acce­ cu care organizează viaţa cul­ mat şi alte iniţiative, cum sînt costă un
Ca urmore a prezen­ lerarea acestui proces, legătu­ turală a oraşelor şi satelor. Să concursul „Căminul cultural cu
tei stratului de zăpadă io ra nemijlocită cu unităţile cul­ ne oprim doar Io citeva exem­ ceo maî bună activitate", stagiu­ Frezorul loan Popescu, de la secţia a doua metalurgicâ a Fabricii chimice din Orâştie,
perioadele de ger, precum turale, cu specificul muncii lor, ple. Vo ţrebui mult îmbunătă­ nile permanente ale formoţii- este renumit printre tovarăşii sâi de muncâ pentru calitatea ireproşabilă a lucrărilor pe care le
şi a frecventelor încălziri înseamnă cunoaşterea temeinică ţită oglindireo de către cămi­ lor profesioniste, acţiunile de execută. Acest fapt, de altfel, i*a adus şi titlul de fruntaş în întrecerea socialistă timp de
produse moi ales în in­ a cerinţelor spirituale ale oame­ nele culturale a vieţii coopera­ amploare, in aer liber, la locuri doi ani consecutiv. ^0,° : V. ONOIU guver­
tervalele de timp lără nilor, perfecţionarea operativă o tivelor agricole de producţie, şi monumente istorice etc.
zăpadă, regimul termic al lormelor şi metodelor activită­ pentru a orgonizo manifestări Şirul iniţiativelor nu se vo
solului a (ost caracterizat ţii cultural-educotive şi, in fi­ ample •— simpozioane, seri de opri aici şi nu ne gindim nici
pentru regiunile agricole nal. transformarea caselor de întrebări şi răspunsuri, dezbateri, să absolutizăm unele succese
prin valori care ou oscilot cultură, căminelor culturale şi programe de brigadă artistică de moment. S-ar putea ca, du­ nator ?
în medie intre plus 3 şi bibliotecilor in unităţi puternic — legate de campaniile agrico­ pă o perioadă de timp. ele să L a C.S. S ia n e d o a ra
minus 5 grade, iar adîn- consolidate, capabile să deser­ le, de etică, disciplină etc, Es­ devină rutinarde, greoaie, nea­
clmea de îngheţ n-n de­ vească corespunzător localităţile te evident că fără o colaborare greate de public. In cultură, co © Ziaristul american Davld
păşit 25 cm. (eroarea se­ in care se află. reală între conducerea coopera­ şi in toate domenîile, este ne­ Halberstram s-a întors re­
mănăturilor de toomnâ o Se va realiza, astfel, o mo» tivelor agricole şi căminele cul­ voie de supleţe, de o perma­ cent din Vietnamul de sud.
decurs în general fără bună cunoaştere a . cerinţelor turale. între organele respecti­ nentă căutare a noului. Forme unde mal fusese In urmă cil
pierderi în toate regiunile viî ole satului' şi oraşului, o son­ ve de la nivelul judeţului, efi­ tradiţionale, cum sînt — de e­ REDUCEREA CHELTUIE- trei ani. Reproducem un iraq-
cienţa vo fi scăzută
agricole ale tării dare directă a preferinţelor pu­ xemplu — brigăzile ştiinţifice, ment din reportajul său pu*
In cursul iernii. solul blicului, o îndrumare califica­ Pentru Comitetul judeţean de vor fi modernizate, prin folosi­ bllcat îo „The Sunday T i­
fiind moi mult dezgheţat, tă şl oportună- ţLqcul de conflu­ cultură şi artă, activitatea di­ rea pe scară largă a fllmeloi mes'*.
apa provenită* drn ■•ptoi;-1'* enţă* ă asistenţei metodice şi în­ rectă la unităţile culturale nu documentare, diapozitivelor, mag­ Acum, Ic trei ani după
burniţă, lopoviţă şi nin­ drumării, din partea comitetului netofonului, însoţite de un mo- MIC0ASE prima mea vizita lă Saigon,
soare. s-o inmogozinot în este o noutate. S-a făcut sim­ teri ol didoctic bogat. Alături de m-am convins că adversarul
sol. creîndu-se rezerve sa­ ele, pregătim o seamă de ac­ dispune de o reală forţă, şi
tisfăcătoare »n majoritatea ţiuni pentru lărgirea sferei te­ am început să mă îndoiesc
judeţelor pentru buna matice a activităţilor culturale, de posibilitatea noastră de
desfăşurare a lucrărilor cuprindereo mai lorgă a pro­ a învinge.
agricole de primăvară. Importantă descoperire arheologică blemelor educoţîei estetice, va­ solicită revizuirea unor Aici, mulţi vorbesc des­
Lipsa unor geruri de lun­ lorificării folclorului local etc. pre reorganizarea armatei
gă durată va favoriza Vom continua experimentarea sud-vietnameze, aşa cum
butaşi de
unor manifestări cu
caracter
Săpîml în păraint pentru « planta ciţiva
însă infecţiile fitopoto- vie, locuitorul Radu Diblă din comuna Limanu, judeţul deosebit, iniţiative locale, dîn- „unghiuri d e v e d e r e " vorbeau si cu şase ani in
gene. Constanţa, a descoperit în curtea casei o amforă, de m ari du-le în viitor un caracter me­ urmă. Dar există oare o ga­
Aceste condiţii de des­ ranţie că ea ar putea fi
făşurare a lucrărilor de dimensiuni. Specialiştii Muzeului dc arheologie din Cons­ lodic. Astfel, la ieşirile „Carava­ reorganizată ? Se poate oare
primăvară impun o serie tanţa au stabilit că este vorba de o amforă de tip Sinnpe. nei muzeistice" sou „Serilor fol­ M inereuri, feroaliaje, cocs, lor tehnologice de fabricaţie, cost cu peste 19 milioane lei. crea o armată tînără şi de
de măsuri organizatorice folosită in antichitate pentru transportul lichidelor. Noua clorice" vor participa directorii cărbuni — iată numai citeva se regăsesc, in cea mai mare Tovarăşii de la serviciile plan nădejde înir-o societate în
şi oqrotehnice. Inq Tibe- descoperire a constituit punctul de plecare pentru cerceta­ căminelor culturale şi intelec­ din principalele m aterii prime parte incorporate in fontă, oţel şi contabilitate işi manifestau descompunere ?
rea sistematică a îm prejurim ilor, în urma căreia a fost scoa­ tualii din zona respectivă, pen­
EMIL MARtNESCU să la lum ină o întinsă aşezare de epocă romană. Specialiştii cred tru a se familiariza cu aseme- şi materiale ce intră zilnic pe şi laminate. In toate cazurle totuşi „m ulţum irea" că în luna Am fost asigurat că n-o
februarie din aceste pierderi
că pe malul Iacului Lim anu oamenii şi-au durat aşezări încă porţile com binatului hunedo- aceste m aterii prim e deţin să mai recunosc ţara. In­
(Continuare in din epoca comunei prim itive. Cercetările întreprinse de co­ (Continuare In pag. a 2-a) rean şi care, supuse procese- ponderea în ansamblul chel­ băneşti s-au mai recuperat tr-adevăr, americanizarea a
pag. a 2-a) lectivul muzeului constănţean continuă. tu ie lilo r ce se fac pentru ob­ circa 3 m ilioane lei. Tot la atins toate domeniile vieţii.
ţinerea produselor siderurgi­ serviciile am intite ni se spu­
ce lin ite . De asemenea, tre­ nea cu seninătate că „un ase­
buie re ţin u t faptul că o parte menea aspect al cheltuielilor
din m ateriile prime am intite neeconomicoase nu are prea Din presa străină
T R IB U N A E X P E R IE N ŢE I ÎN A IN T A T E sînt im portate cu însemnate mare im portanţă atîta tim p
efo rturi valutare Iată deci, a- cît, pe primele două luni din
titea argumente care pledează acest an, s-au o b ţinui bene­ Pretutindeni se simte pre­
militară americană
zenţa
de
ficii care depăşesc cifra
pentru gospodărirea şi
folo­
Inteligenţa electronică sirea lor cît mai judicioasă, 14.400.000 lei". mult faptul că practic nu e­
izbit cel mai
Totuşi, mră
incepind cu operaţiunile de
De ce se priveşte oare pro­
depozitare, manipulare şi pinâ blema pierderilor băneşti prin xistă schimbări. Au rămas
grafice-reţea coordonatoare la dozarea lor in şarje. varianta compensării între aceleaşi probleme insolubile.
Corupţia a pătruns fn în­
d ife riţi indicatori ai produc­
pe şantiere pentru aplicarea drum ului c ri­ tatele obţinute pe această li­ ţiei ? treaga societate de sus pinâ
Nimeni nu contestă rezul­
tic la construcţia blum ingu-
jos — de la
comandantul
lu i de 1 300 mm, la reparaţia
Comisia inginerilor şi tehni­
capitală a lam inorului de nie în anii trecuţi. Dar nu tre­ cienilor şi-a propus într-un corpului de armată, care fa­
buie uitat că, din acest punct
profile de 800 mm şi la exe­ de vedere, activitatea d*n a­ plan de acţiune să întreprindă ce negoţ cu tot ce-i cade în
Organizarea ştiinţifică a şi finalizat metode noi, e fi­ cutarea altor obiective. Volu­ cest an nu satisface. Să ape­ citeva studii privind reduce­ mină, şi lerminînd cu învă­
producţiei şi a m uncii, înfăp­ ciente. specifice pro filu lu i în- mul marc de calcule necesare lăm însă la puterea de con­ rea consum urilor specifice dc ţătorul care vinde răspun­
tuită cn eficientă economică prindeni, unele nemaiaplica- s-a efectuat cu maşina elec­ vingere a cifrelor şi faptelor. surile întrebărilor care se
sporită în lo l mai multe uni­ te pinâ acum in ţară. tronică de calcul de la Com­ Este de neconceput, de pildă, m aterii prim e în toate sectoa- pun la examene.
tăţi industriale producătoare Începutul organizării ştiin ­ binatul siderurgic Hunedoara. cum a fost posibil ca la njve- Postul de guvernator al
de bunuri materiale, capătă ţifice a activită ţii dc construc­ Faptul a marcat şi o altă nou­ iul com binatului, numai în ION MANEA provinciei costă trei milioane
cimp larg de acţiune şi pe şan­ ţii in cadrul I C S II a debu­ tate tehnică : începutul u tili­ luna ianuarie sâ se înregistre­ de piaştri. Funcţia de co­
tierele de construcţii. Aceasta tat cu aplicarea „drum ului zării „inteligenţei electronice'’ ze o depăşire a preţului de (Continuare in pag. a 2-a) mandant de divizie se vinde
înseamnă, de fapt, cheltuieli c ritic ', metodă care concură la pe şantierele de construcţii cu cinci milioane piaştri
reduse şi eforturi fizice mai scurtarea termenelor de exe­ Pe seama aplicării noii meto­ Veniturile s tn ( diferite
mici, executarea şi punerea in cuţie.' Primele experim entări de, I.C.S.H. a obţinut in anul Cei mai mici fac avere din
funcţiune, intr-un termen mai făcute la reconstrucţia cuptoa­ trecut peste 6 milioane lei e­ Asimilarea unei noi mărci de oţel „suflete moarte“ — pină la
scurt, a obiectivelor industri­ relor M artin nr. 3 şi 4 de la conomii la preţul de cost pla­ 30 la sută din efectivul sol­
ale şi social-culturale Hunedoara şi a furnalului nr nificat. daţilor din armată sint con­
Dînd curs acestei cerinţe, 2 de la Călan s-au soldat cu Progresul tehnic pe şantie­ pentru rulmenţi sideraţi pe front, cind. de fapt,
specialiştii de la întreprinde­ rezultate satisfăcătoare Aces­ rele Hunedoarei a evoluat sau au murit, sau nu au
rea de construcţii siderurgice te obiective au fost redate continuu. De la prima formă Colectivul oţelăriei elec­ multe şarje experimentale, fost niciodată in armată. Cu
Hunedoara şi-au însuşit şi a­ producţiei cu două, trei şi res­ de aplicare a drum ului critic, trice de la Com binatul si­ in două variante, pe baza toate acestea, comandanţii
plicat metode şi tehnologii noi, pectiv 9 zile înainte de ter­ prin care se făcea planifica­ derurgic Hunedoara a asi­ cărora a fost stabilii pro­ regimentelor primesc pentru
avansate de conducere şi orga­ men. tim p în care s-au elabo­ rea tim pului şi analiza duratei cesul tehnologic optim. In aceştia soldă.
Un ultim control înainte de a pleca dincolo de hotarele pa­ nizare ştiinţifică a lucrărilor rat în plus însemnate canti­ de execuţie, s-a trecut la al­ m ilat o nouă marcă de oţel Aici nu se face nimic fă­
triei. Echipa condusa de Petru Necs de la I.F. Baru Mare sor­ pe şantiere Colectivul, for­ tăţi de metal. special, destinat fabricării prezent. Combinatul side­ ră şperţ. Administratorii re­
tează un nou lot de lemn de fag pentru export. mat in acest scop din rîndul Experienţa dobîndilâ a fost A. Z A H A R IF rulm enţilor. Pentru obţine­ rurgic din Hunedoara ela­ giunilor din provincia
inginerilor cu experienţă bo­ îm bogăţită cu elemente noi rea Iui s-au elaborat mai borează peste 200 mărci de Quang Hong au adunat ati-
o(el.
gată in construcţii, a studiat şi generalizată. S-<au intocm it (Continuare (n pag. a 2-a) ia avere din mită, incit îşi
pol permite să le „arunce“
in fiecare lună comandanţi­
lor pînă la 50 000 piaştri dc
căciulă. La Bieţi Hoa. unde
a centrul de distribuire a tentia Consiliului popular al se află mulţi americani, şi
L p lin ii din oraşul Călan. municipiului Hunedoara este prin urmare multe baruri,
vînzătoarea Măqurean Corne­ S e s iz ă ri ş i r ă s p u n s u r i îndreptată spre desfăşurarea guvernatorul provinciei pri­
lia serveşte preferenţial plinea în cele mai bune condiţii a meşte de la proprietarii a­
— glăsuieşte o scrisoare sosită transportului fn comun". cestor localuri pînă la 10
la redacţie. „Pe sprinceană", Din răspuns rezultă că na­ milioane dc piaştri. El pri­
cum se spune. Prietenilor, cea vetiştii nu mai au neplăceri meşte lunar cei 10.000 de
proaspătă, cumpărătorilor de Procesul de producţie nu mai piaştri ce i se cuvin „legal"
rind, plinea veche F A Ţ A I \ F A Ţ Ă suferă din cauza înlîrzicrilor. de la fiecare bar, iar perio­
Verificînd autenticitatea se­ Aşteptăm confirmarea de ne... dic şi mai mult
sizării. am constatat că ea co­ traseele autobuzelor. In Vietnamul de sud se
respunde adevărului. Deoarece flln Neqreşli-Iaşi o rudenie pot cumpăra cu 5.000 dc
Din parlea cumpărătorilor aş­ troşani, am prim it următorul la Hunedoara, ne-au trimis o !« J mi-a expediat un colet do piaştri carnet de conducă­
la această unitate s-au mai scrisoare in cave ne semnalau
constatat si alte deficiente, vîn- teptăm noi veşti in continuare. răspuns : .Incepind cu data de că zilnic inlimpină qreulăţi şi adresa mea din Sebeş conli- tor, cu 20.000 un automobil
zătoarei i s-a dat un avertis­ Să ne convinqem dacă lecţia a 23 februarie a.c„ unitatea de in tim e la serviciu din cauza nînd mere. portocale, carne do japonez, cu 6.000 poţi călă­
ment. urmînd ca la următoa­ „prins". desfacere a lequmelor si fruc­ autobuzelor I C O Hunedoara, porc etc. Aşteptam dintr-o zi ( tori cu un avion militar, cu
rea încălcare a requlilor de co­ fi in Iscroni, un qrup de lo- telor nr. 35 din Iscroni. s-a re­ in alta sosirea lui. Am aştep­ 50.000 poţi căpăta un loc­
merţ sâ se ia măsuri şi m a: se­ w calnici ne-au scris că „un i­ deschis”. care nu respectă programul d. tat. 15 zile Cind l-am pri­ şor liniştit in administraţia
vere îm potriva ei, ne răspunde tatea de desfacere a legume­ Locuitorilor din Iscroni le plecare în cursă mit, n-am mai avut ce face cu americană.
conducerea O.C.L. Alim entara lor si fructelor din comuna lor dorim să se bucure dc o bună Sesizarea ara trimis-o spre el", ne scrie Petru Lupii din In ce mă priveşte, nu
Hunedoara. a fost desfiinţată, fapt ce cre­ aprovizionare şi deservire la rezolvare Consiliului popular Sebeş, str. Bistrei nr. 4. cred să învingem, după cum
Vînzătoarea Măqurean Cor­ ează mari qretăţi in aprovizio­ această unitate. Dacă aşteptă­ municipal Hunedoara. Iată ce nu văd semne că vom pu­
nelia ştie de fapt că există o narea cu lequme şi fructe, rile lor nu vor fi satisfăcute, ni se răspunde: „Intr-adevăr Rubrică redactată dc tea învinge. Este trist să
sinqură categorie de cumpără­ care trebuie aduse de la mare dorim să (im informaţi la timp. au (ost cazuri cind autobuzele GH. FGNAT scrii despre asta. Nu cred
tori in sluiba cărora este pusă distanţă". M a i mulţi salariaţi ai Uzinei au întîrzial Mai ales in lunile Termotehnicianul Siminic Vitionescu, de la laminorul de 800 că vietnamezii noştri sînt
Uneori însă.. uită. Şi. după cî- In urma intervenţiei făcute ” *de preparare a minereului de iarnă. In prezent asemenea mm, urmăreşte cu atenţie aparatele de control. Cu cît gazul se în stare să ciştige războiul,
te se vede, nu fără rezultate. la conducerea 0 .0 V.L.F. Pe­ din Teliuc, care lac naveta de neajunsuri nu mai există. A- (Continuare în pag. a 3-a) va menţine în limitele stabilite, lingourile din cuptoarele adinei după cum nici noi nu pu­
vor avea o temperatură mai uniforma. tem face acest lucru.