Page 66 - Drumul_socialismului_1968_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 20 martie 1968

(Urmare din pog. 1)
(Urmare din pag ti
nea manifestări ţi o le orgonl* Producţia de lapte esle unul
za pe plan local. din principalii indicatori care
Ini|iem o manifestare cu ca­ caracterizează eficienta secto­ DEFICITUL DE ta, mai superioară, ma> com­
racter permanent, „Intîlnire cu rului zootehnic, reflectînd qra- plexă. Specialiştii din ^rupa
poezia", constind din deplasa­ dul de preocupare a conduce­ de organizare ştiinţifică au
rea membrilor cercurilor litera­ rilor unităţilor agricole pen­ aplicat aşa-2'isul procedeu
re la sate şi oraşe, în codrul tru asigurarea unor condiţii „P A LA S 1 (program pentru a­
unor serate literare şi convor­ cit mai bune de hrănlre st în­ naliza şi localizarea activită­
biri cu cititorii. Cele mai bune lu­ grijire a animalelor. Intre fac­ NUTREŢURI ţii şantierelor) care se reali­
crări de artă plosticâ olo orna- torii ce influenţează nivelul 9 zează de asemenea, cu ajuto­
tor'lor vor fi selecţionata in ex­ producţiei de lapte, un loc rul maşinii electronice de cal­
poziţie volantă ce va fi deschl- de seamă îl ocupă numărul cul. In prima parte se face
să în majoritotea localităţilor vacilor aflate în lactatie. mă­ calcularea şi biJanţarea valo­
mari din judeţ Expoziţii persono- rimea perioadei de lactalle, rii lu cră rilo r şi a forţei de
!e ji de grup ale cenoclului pro­ durata stabulaţiei si calitatea f * Kfi § |i muncă pe întreprindere. U r­
fesionist din Petroşani vor fi vi­ raţiilor furajere. In cooperati­ mează apoi stabilirea indica­
zitate de către locuitorii oraşe­ vele aqricole unde se asiqură frineaza ridicarea to rilo r de plan şl a forţei de
lor Deva. Hunedoara, Petroşoni un raport optim între factorii muncă pe meserii şi unităţi
şi altele. amintiţi, rezultatele obli nu t® de execuţie, defalcarea pro­
pe linia renlabiUzării ferme­
lor zootehnice, şi în special a d u ctivită ţii pe lucrări, perioa­
celor de vaci, sînt oqlindite In rentabilităţii fermelor de de tim p şi eşalonarea su­
creşterea continuă a produc­ melor planificate pe obiecti­
ve, şantiere şi loturi de con­
ţiei animaliere şi a veniturilor
băneşti. strucţii. Acest program nd -
că precis tim pul de începere
Cultura rilor înregistrate în acest sens zootehnice şi de executare a fiecărei lu ­
O succintă analiză a realiză­
crări, repartizarea mai Judici­
de către
coopera­
unităţile
tiste din ludeţul nostru pe p ri­ oasă a forţei de muncă si sur­
sele de asigurare a proiecte­
mele două luni ale anului cu­ — Posibilităţi de asiqurare a Cooperatorii din Brânişca, spre lor şi a m aterialelor
Sisinede sectorului zootehnic există o sortimentelor respective de fu­ sută din cantitatea de lapte tare o altă metodă ştiinţifică
rent denotă
că în activitatea
exemplu, au livrat abia 35 la
Este în curs de experimen­
raje ar li existat, dar din cau­
serie de deficiente. Ele sînt o-
qllndite si în nerespectarea za unor lipsuri organizatorice, realizată, fată de 70-80 la su­ privind optimizarea planului
să repre­
tă cît ar fl normai
balanţa furaleră a rămas defi­
prevederilor contractuale la citară. Acum slntem nevoiţi zinte ponderea producţiei mar­ de lu cră ri şi de aproviziona­
eşalonarea
re cu materiale,
producţia de lapte, capitol la
Controlul alimentelor se execută cu minuţiozitate în cadrul Laboratorului veterinar din
reaua care restantele însumează pes­ să cumpărăm furaje, cu care fă în producţia totală. Deva. In fotografie i chlmista Surloşu Florina efectuează determinarea cloruri! de sodiu din- pentru elim inarea stocurilor.
acestora pe trimestre şl luni
să substituim pe cele rămase
Dacă la cele arătate mal a­
te 2 800 hl, ceea ce înseamnă
0 nerealizare a veniturilor pla­ neslrinse în unitatea noastră. dăugăm că în numeroase uni­ tr-o probă.
tăţi cooperatiste nu s-a mani­
Urmarea
neqlljenlei se poate
nificate de cooperative de a­ vedea si în producţia de lapte festat suficient Interes pentTu
proape o luraătate de milion
materială a în­
cointeresarea
• B B B S B a a s a a a s s s lei. Cauzele tinei astfel de si­ marfă, care pe timp de două grijito rilor, prin promovarea
luni nu depăşeşte 10 1 pe oap
tuaţii trebuie căutate în insu­ de vacă furajată. sistemului retribuţiei suplimen­ Cele trei
ficienta furajare si slaba în­ Relatările de mai sus scu­ tare, că soarta reproducţiei nu INTELIGENTA
O acţiune de masă pentru grijire a animalelor. tesc orice comentarii pentru este urmărită îndeaproape de • •
tineret este „Memoria pomîntu- — Dacă ne întrebăm de ce a dovedi lipsa de prevedere a specialişti, Iar activitatea in minuni
fui natal", un simpozion privi­ la C.A.P. Vaidei nu s-a livrat conducerilor cooperativelor în ferme se desfăşoară la voia în-
nici spun că ar fi a nimănui.
tor la tradiţia istorică şi cultu­ mai mult de 60 Ia sulă din can­ privinţa asiqurării unor canti­ tîmplârii, nefiind supraveghea­ deră insă că nu mai sint bu­ Ţinem să le răspundem pe a­ ELECTRONICA
rală locală, vioţa contemporană titatea de lapte contractată cu tăţi suficiente şi din sorti­ tă de factorii răspunzători, a- PETROŞANI (de la N. Pa- nă de nimic, să mă trimită la
o satului. Debutul acestei ma­ 1 C.I L . deficientele nu se pot mente diferite de furaje. Este vera o imaqine clară asupra naitescu). Cele 7 minuni ale I.C.M., să nu mai state în ceastă cale că nu au dreptate.
nifestări a avut loc Io Den- câula în altă parte, decit în de neînţeles însă de ce nu se cauzelor ce diminueoză qradul lumii par să fie eclipsate. La ploaie. Din noiembrie anul Cum credeţi că ar funcţiona
cine ar PE ŞANTIERE
suş şi s-a bucurat de o caldă unitate, spunea medicul veteri­ acţionează din timp pentru de rentabilitate a sectorului Petroşani au mai apărut alte trecut... aştept. Pentru confor­ o cantină fără stăpin? Cine
primire din partea tinerilor, că­ nar Gheorqhe Văidean. In condi­ ca neajunsurile de acest qen zootehnic trei... mitate (S. Păcurar). ar aduce alimente,
rora II s-a vorbit despre măr­ ţiile în care nu se asiqură uici să poată fi evitate. Râu este că în multe uni­ Prima. Dacă doreşti să tri­ prepara mîncarea, cine ar
turiile străvechi ale istoriei lo­ 1000 Icq siloz pentru o vacă Asemănător se prezintă lu­ tăţi. numai acum se dă din miţi o ilustrată cu imagini schimba feţele de mese, cine
calităţii, cei trei oameni de seo- ne perioada de stnbulatie, faţă crurile si în alte unităţi coo­ colt In colt constatindu-se că din Petroşani, oficiul PTT.R. Onor Ia... Ponor ar servi ?
mă născuţi în sot (Nicolae, Aron de circa 5 000-6 000 cît sînt ne­ peratiste De la 168 vaci. de nutreţurile nu sînt suficiente din localitate [fi oferă ima­ Se pot da răspunsuri exacte La început, noile metode
şi Ovid Densuşeonu). biserica cesare. $i cu un deficit de 60-70 pildă cooperatorii din Densuş pentru a permite o hrănlre cit gini cu faleza, cu marea, cu pină la ultimele două între­ ştiin ţifice de lucru au fost stâ-
— monument de orto ele. Per­ la sută la sortimentul de con­ au livrat in 60 de zile abia de cît raţională a animalelor. pescăruşii, cu Constanta, Ma­ ŞOSEAUA NAŢIONALĂ bări. La acestea din urmă pînite de un grup restrîns de
fecţionată, această acţiune va centrate nu se poale concepe 2.027 litri lapte. Cu nimic mai Asemenea reflecţii erau nece­ maia şi alte localităţi, numai SIMERIA — PETROŞANI specialişti, depăşind cu puţin
contribui eficient Io educarea obţinerea unei producţii cît de bine nu stau lucrurile nici în sare, desiqur, să fie făcute în cu Valea Jiului nu. (de la T. Ioniţă). Pen­ nici chiar responsabilul ei sfera in iţia to rilo r. Din practi­
potriotică şi cetăţenească a ti­ cît mulţumitoare de lapte Aşa cazul cooperativelor aqricole vara si toamna anului trecut, A doua. In plină 2i şi la tru onor la... Pentru onor nu poate răspunde Cantina că, s-a constatat că aplicarea
nerilor. se explică de Ce producţia din Sâlciva. Cărăslâu. Nuc­ cind se putea acţiona pentru ora cind locuitorii oraşului la... Dreapta sau stingă ? Ei, e organizată pentru autoser­ lor pe şantiere cu eficienţă
merg la plimbare, pe strada
sporită impune necesitatea de
Pe linia activităţilor artistice marfă nu depăşeşte 2-3 litri şoara, Robilna. lloldea sa. In a se strinqe întreaga cantitate principală, o dată cu ei, apar aici e problema! Să fie la vire dar un afiş aflat pe un a fi cunoscute bine şi însuşi­
se cuvin o fi semnolote ofîe pe zi pe cap de vnrâ. fiecare din unităţile amintite, de furaje produse. Si mai de şi măturătorii. In timp ce ti­ stingă ? Să fie la dreapta ? perete al sălii de mese invită te dc un colectiv m ult mai
iniţiative „Festivalul tineretului Despre o situaţie similară pe lingă faptul că producţia neînţeles este însă că astfel neretul se plimbă, oamenii Sau viceversa ? Nu contează. larg. Această cerinţă şi-a gă­
hunedoreon" organizat in cola- ne-a vorbit $i inginerul Eugen totală de lapte este cu mult de situaţii se perpetuează an discută, copiii se joacă, mătu­ Important e că e onor! clienţii: „Vă rugăm aşeza- sit rezolvarea prin iniţierea
_
borare cu sindicatele şi orga- I.ăzărescu de )a cooperativa sub posibilităţi, nici producţia de an în aceleaşi unităţi, fără rătorii îşi fac meseria. Dilema care ne-a făcut să ţi-vă cite 4 la o masă pentru şi organizarea unei forme deo­
nizaţia U.T.C., simpozioanele fol­ agricolă din Romos. livrată nu se situează intr-un a se traqe învăţămintele cu­ A treia. Gară fără ceas. oprim maşina in faţa tăbli­ a putea fi serviţi". La ultima sebite de „specializare" a spe­
clorice urmate de spectacole — In unitatea noastră va­ raport corespunzător, repre- venite Dacă nu credeţi, o găsifi tot ţei indicatoare, ne-a fost re­ întrebare, responsabilul dă un cialiştilor. In acest scop s-a
ilustrative, spectocolele de om- cile sînt hrănite aproape în zentind mal puţin de 50 la Acum ne aflăm în perioada aici; e originală. Unele gări zolvată, foarte simplu, de un răpuns, numai că acesta nu e deschis un curs de ridicare a
ploore. la nivel de judeţ, pe exclusivitate cu finuri $i fu­ sută din cantitatea obţinută. cînd se pune baza viitoarei au cite două ceasuri... localnic : pregătirii profesionale a ingi­
genuri (concerte corale, specta­ raje grosiere. Din cînd în cînd. Aceasta dovedeşte că mal e- producţii animaliere Pe prim Acestea stnt cele trei mi­ — Na-i nici un onor pe deloc satisfăcător: odată pe nerilor şi tehnicienilor de pe
cole muzicale, coregrafice etc) în componenţa raţiilor mai in­ xislâ deschise o serie de ca­ plan în acest sens trebuie să nuni ale Petroşaniului. Nu­ aici. Nici la stingă, nici la săptămînă. toate şantierele întreprinderii,
Ne gîndim şi la reînvierea unor tră si ceva concentrate. Or. nale ce favorizează risipa fie preocuparea conducerilor mai de nu s-ar înmulţi! dreapta, li numai... Ponor O fl, dar feţele arată de cu o durată de trei luni. Cei
tradiţii şi obiceiuri locole cum asigurînd animalelor numai ra­ ,,consumuri Inlerne" oare di­ cooperativelor agricole pentru Satu de colo... „Odată la s/tnfu-a$tcaptd'\ 114 cursanţi organizaţi în 4
sînt nedeile. şezătorîle, „serba­ ţii de întreţinere, este şl firesc minuează sursele de venituri a produce cantităţi suficiente Ca să vezi ce poate să-n- grupe de studii sînt din nou
rea boului" de la Silvos, evo­ să nu putem aşlepla producţii ale unităţilor Acordlnd o a- din toate sortimentele de furaje. Caut sfăpîn semne, dom'le, o literă ! Da, dar toate astea nu în­ „studenţi" o dotă în fiecare
cate prin manifestări organizate de lapte mulţumitoare. tenlie mai mare asiqurării si Modul cum consiliile de condu­ seamnă cituşi de puţin că sâptâminâ, tim p dc trei ore.
cu rigoare Ştiinţifică, pentru o- Un exemplu neqativ în aces- qospodăririi cu chibzuinţă a cere sl specialiştii vor sti să Adresa cantinei sus-vizata cantină nu ar avea participind în mod organizat
crotireo originalităţii acestora. furajelor, cooperativele din chibzuiască asupra acţiunilor VAŢA DE JOS (de la o ma­ stăpin. Vă informăm precis: la predări şi seminarii. In
tă privinţă ne-a fost oferit si Brănisca, Haţeg si Sîntandrei :e se cer Iniţiate pe linia asi­
Conluerînd direct cu unităţi­ la C A P . Bărăşli. Preşedintele şină de rindelat) Maşină de e a Exploatării miniere Dilja. funcţie de cunoştinţele noi do-
le culturale de bază. coloborînd cooperativei, Vasile Tomescu. se situează in rîndul unităţi­ gurării unei bogate şl variate rindelal in bună stare. Caut PETROŞANI (de la C. Jia- Cei interesaţi se pot adresa; bîndite, care vor fi verificate
fructuos cu organizaţiile de ma­ ne-a precizat că nivelul scăzut lor care au înregistrat rezul­ baze furajere este necesar să stăpin. Sînt găsibilă în orice nu). La Petroşani există o can­ la încheierea cursului prin
să şi obşteşti, avem toate po­ al producţiei de lapte se dato- tatele cele mai bune la pro­ se concretizeze în ridicarea oră din zi şi noapte lingă bru­ tină despre care unii local- noi am făcut-o aici... susţinerea unui examen. se
sibilităţile să valorificăm de­ reşte absenţei aproape totale ducţia de lapte. Si aici însă se nivelului producţiei animaliere tăria din Vaţa de Jos. Anunţ pe va face reîncadrarea specia­
plin potenţialul cultural hunedo- a nutreţurilor suculente şi con­ întilncşle o corelalie necores- si al veniturilor ce se vor rea­ această cale şi fabrica de che­ liş tilo r în diferite funcţii şi
rean. so-l afirmăm pregnant în centratelor din hrana vacilor. punzâloare între producţia to­ liza din zootehnie. restea din aceeaşi localitate. posturi pe şantiere.
viaţa culturală a fiecărei loco- tală si cea de lapte marfă. N. TÎRCOB Poate s-o gîndi că pot fi de Vorbind despre importanţa
lităţi. folos şi că mai valorez (incă!) Reducerea cheltuielilor acestui curs. tovarăşul inginer
citeva m ii de lei. Dacă consi­ Gheorghe Ciorogaru, directo­
rul tehnic al I.C.S.H., a pre­
neeconomieoase cizat că prin deschiderea aces­
tei forme s-a creat o bază rea­
germinează la tempera­ lă de perfecţionare a specia­
Au început lucrările agricole turi moi scăzute — ma­ liştilo r de pe şantiere pentru
zărea, borceagul, ovăzul,
a ţine pasul cu cerinţele teh­
De asemenea,
la
Gţelâria
sfecla de zahăr şi altele. (Urmare dlo pag O M a rtin -II, pentru fiecare tonă nicii mondiale în domeniul
(Urmare din pag. 1) va puteo aplica o tehno­ Cerinţele biologice Impun rele productive. Ideea a fost de oţel elaborată s-au folosit construcţiilor. Din relatările
logie corectă de cultivare semănarea ocestor cul­ salutară şi era de aşteptat ca mai m ult cu 8.80 kg fontă li­ interlocutorului am reţinut. He
du Mureşon, directorul In­ o plantelor. Fiecore zi de turi mai timpuriu. Cele­ încă din prim ele zile, colecti­ chidă şi 13 kg fier vechi, în asemenea, şi o altă afirm aţie
stitutului de cercetări pen­ întirxiere, aşa cum o do­ lalte culturi — floorea- vele stabilite să treacă la ac­ vreme ce consumul de fero- demnă de remarcat, aceea că
tru cereale şi plante teh­ vedit-o experienţa, duce soarelui, porumbul etc. — ţiune. Spre surprinderea tu ­ mangan a fost depăşit în ex­ organizarea ştiin ţifică a lucru­
nice. precizează că în pri­ la pierderea unor însem­ se vor însămînţo in peri­ turor, planul am intit a rămas presie valorică cu 3,55 lei pe lui pe şantiere, împreună cu
măvara aceasta trebuie nate cantităţi de opă din oadele precizate de către o simplă formaJitote. in tim p tonă. acţiunea de ridicare a pregă­
acordată o grijă deosebi­ sol, io o pregătire neco­ staţiunile experimentale ce depăşirile consum urilor pe Iată deci cum sursa im por­ tirii profesionale a oameni­
tă păstrării apei acumu­ respunzătoare a terenu­ pentru flecare zonă de grupe de m aterii prime au tantă a pierderilor băneşti lor, au creat posibilitatea ter­
late in sol. In acest scop lui, care are ca urmare cultură. De mare Impor­ continuat să înregistreze va­ înregistrate pe primele două m inării blum ingului de 1200
este necesar ca perma­ răsărirea neuniformă a tanţă în obţinerea unor lori man. Dar, să exe m p lifi­ luni ale anului o constituie mm cu aproxim ativ 3 luni
nent să se focă controlul plantelor, densitate nein- recolte bune este asigu- căm La cele două fabrici de depăşirea, aproape în toate înainte de termenul planificat.
semănăturilor de toamnă dicotă, îmburuienarea cul­ rorea densităţii plantelor, aglomerare, consumurile au compartimentele, a consumu­
in vederea executorii la turilor şi ostiei o scădere core trebuie să corespun­ fost depăşite cu 8741 tone m i­ rilo r specifice. Ea a fost fa­
momentul optim a lucră­ considerabilă o produc­ dă condiţiilor din primă­ nereu concentrat de Teliuc, vorizată şi de faptul că la ni­
rilor de îngrijire pentru a ţiei. Prelucrarea cu grapa vara accasto, potenţialu­ 11.565 tone minereu de fie r velul conducerii com binatului Complex astronomic
se asigura astfel o creş­ a arăturilor de toamnă lui de fertilitate a solu­ din import, 1266 tone ţunder, şi al com itetului sindicatului
tere normolă a plantelor, este recomandată pentru lui. caracteristicilor soiu­ 1430 tone cocs. precum şi cu nu s-a acţionat îndeajuns pen­ la Constanţa
combaterea dăunătorilor că permite in primul rînd rilor şi hibrizilor folosiţi. im portante cantităţi de side- tru ca să se stimuleze preo­
şl moi ales a buruienilor, o bună nivelare a tere­ Se opreclază că în con­ rită, dolomitâ şi alte mate­ cuparea colectivelor în aceas­
sosit
La Constanţa au
care pot Invada lanurile. nului, şi face posibilă de- diţii climatice normale în riale care, în final, au d im i­ tă direcţie. prim ele instalaţii şi apara­
In ce priveşte arăturile plosarea moi uşoară a timpul primăverii şl verii, nuat preţul de cost cu 1 525.153 Dar cauzele depăşirilor sînt te pentru dotarea marelui
de toamnă, Institutul re­ agregatelor de semănat, prin aplicarea în continua­ Iei. In aceeaşi perioadă, Ia sec­ şi de altă natură. Este vorba complex astronomic popu­
comandă prelucrarea o- întreţinere şi recoltare. re Io vreme a tuturor torul furnale s-a înregistrat o în prim ul rînd de o insufi­ lar ce se construieşte in lo­
cestora in primele zile ale In aceeaşi perioadă în lucrărilor agrotehnice, pierdere la preţul de cost în cientă preocupare faţă de pro­ calitate. El cuprinde un
Imaginea din fotografie reJ5 momentul încărcării me­ primăverii îndată ce agre­ care se desfăşoară lucră­ prin recoltorea fără pier­ valoare de 12.770.000 lei. Aici blemele aprovizionării, atît la planetariu, un observator
canice a b o lţarilnr în vnznncţi. Instalaţia de încărcare este gatele vor putea intra în rile de pregătire a te­ deri, producţia agricolă s-au consumat în plus faţă de nivelul com binatului, cît şi al astronomic, o staţie solară
o inovaţie realizată la mina (Mesteacăn de mecanicul Ovi- cîmp. Prin executarea a­ renului, se execută şi se­ prevăzută pentru anul prevederile planului 2.439 tone locurilor de muncă, fapt ce a Si o platform ă de 40 mp
diu Oprean. Foto : V. ONOlU cestor lucrări Io timp, se mănatul culturilor. care 1968 va putea fi depăşită. şpan, 5.444 tone cocs m etalur­ determ inat o schimbare foar­ în aer liber, cu diverse
gic. 39 tone tunder şi alte ma­ te frecventă a reţetelor de fa­
teriale. lunete pentru observaţiile
bricaţie şi deci risipa. nocturne asupra corpurilor
Prîn urmare, acţiunea de cereşti.
reducere a cheltuielilor neeco- Prevăzut a fi term inat a­
nomicoase trebuie să înceapă nul acesta, complexul astro­
In condiţiile actuale de dez­ neşli sl instalaţii de epurare paralitic Petrila tupeni $i Co- devize, s-au epuizat (terme­ tale corespunzătoare. Aceste actuală nu sînt puse în func­ cu schimbarea unor concepţii nomic va constitui încă un
pentru
punct de atracţie
voltare a societăţii, aoa repre­ la întreprinderi" roesti. la Întreprinderea Vis- nele dc dare în funcţiune fiind instalaţii au fost date în func­ ţiune. Mai mult, la ferma Gel­ şi întărirea răspunderii facto­ oaspeţii staţiunilor de pc
rilo r puşi să ia cele mai Ju­
zintă o avuţie naţională, un In bazo celor stabilite de Di­ roza I.upeni. la Termocentrala 31 decembrie 1967), totuşi ele ţiune în anul 1967, iar după o mar. se execută lucrări de du­ dicioase măsuri în scopul res- litoral.
. ement indispensabil tuturor rectivele Congresului al 1N-Iea Paroscni. Combinatul siderur- nu sînt puse în funcţiune. perioadă foarte scurtă de func­ blare a capacităţii fără a se asl*
•/imurilor economiei. Impor­ al P.CR . precum si a unei l în­ qic Hunedoara — qrupul de Deci investiţiile consumate ţionare, de cîteva luni. au fost qura $1 capacitatea corespun­
tante cantităţi de apă sint ne­ tăriri a Consiliului de Miniştri, laminoare — la Uzina de pre­ nu-sî realizează scopul. oprite si în prezent nu func­ zătoare a Instalaţiilor de epu­
cesare dezvoltării impetuoase s-au stabilit sarcini precise tu­ parare Tcliuc Curabor/.a. Io Un caz aparte îl prezintă ţionează deloc. La acest obiec­ rare.
i oraşelor, uzinelor si combi­ turor ministerelor si organelor Autobaza O RT.A Brad. la spi­ salia de epuraţie a m unicipiu­ tiv o vină importantă o poar­ Rămîneri In urmă In realiza­
natelor industriale, marilor locale ale administraţiei de talele din Orăstie si Simeria lui Deva a cărei execuţie, tn tă sl proiectantul lucrării — rea investiţiilor se constată sl
tanticre, precum si iriqârii $u- stat. De la apariţia UoMririi in oraşele Haţeg si Călan etc. valoare de 3.278 000 lei pentru I P R O.M E T. Bucureşti — care la I I.S. „Vidra1* Orăstie, între­
rafetelor aqricole. Asa se ex­ respective au trecut 5 ani Ră­ In aceeaşi perioadă s-a îmbu- etapa I a început In anul 1962, nu a dimensionat corespunză­ prinderea Marmura Simeria,
plică executarea unor lucrări cind un bilanţ pe lima rea- nâtălit modul de exploatare constructor fiind Trustul de tor capacitatea iazului de de- Şantierul enerqo-construcţta
ne reqularizare a debitelor M intia etc., unde stadiul lu ­
cursurilor de apă în vederea crărilor la instalaţiile de epu­
’ imaqazinârii Si satisfacerii rare este necorespunzător.
nnsuinurilor tot mai mari. In Alte aspecte ale protecţiei
i arliul judeţului Hunedoara A P E L O R cursurilor de apă se referă sl
-ou executat si sînt în curs la depozitarea qunoaielor pe
re execuţie importante aseme­ malurile, sau în albiile cursu­
nea lucrări hidrotehnice cum rilor de ape. In jurul multor o­
-m t ne rîul Cerna. ne nul raşe ca : Hunedoara, Petroşani,
iul de Vest la Valea de Simeria, Brad se depozitează
Cjti ne rîul Mureş la M in­ qunoale în albiile minore ale
tia etc. problemă actuală în judeţul nostru rîurilor. producînd prin aceas­
ta. pe lînqă o impurificare a
O dată cu creşterea consu­
murilor însă are loc evacua­ apelor, si un aspect nepjâou!
din punct de vedere turistic.
t a unor volume tot mai Se Impune deci. ca unităţile
mari de ape reziduale Indus­ de qospodârie orăşenească să-si
triale si orăşeneşti încărcate cu stabilească rampe de depozi­
impurităţi ce conduc la degra­ lizărilor în domeniul protecţiei al instalaţiilor si staţiilor de construcţii Deva si care nici cantare. tare a gunoaielor în afara
darea continuă a cursurilor de calităţii apelor în cadru) ju­ epurare în sensul creşterii in­ în prezent nu este dată în Problema epurării apelor re­ punctelor de circulaţie sl a 3-
nâ si uneori chiar a pînzel deţului Hunedoara in această teresului beneficiari lor pentru funcţiune, deşi an dc an, s-au ziduale din cadrul Combinatu­ sezărilor omeneşti, ferite de
le apă subterană. Acest ultim perioadă se constată o seamă o exploatare corespunzătoare. alocat Intcqral fondurile pen­ lui siderurgic Hunedoara tre­ cursurile de apă. $1 cu res­
aspect al gospodăririi apelor de realizări importante. Asllel. Există însă si unele aspecte tru terminare. Acest lucru es­ buie să fie amănunţit analizată pectarea tuturor normelor sani­
— respectiv de nrotectie a ca- lată de anul 1963, cind din 70 negative care necesită a li a­ te o consecinţă a slabei preo­ de conducerea C.S.H. $i inclu­ tare. Iar la unităţile unde e­
itătil cursurilor do apă — re- surse de impunficare erau nu­ nalizate de cei în cauză si re­ cupări a conducerii I C.O De­ siv a ministerului de cesort, xistă rămîneri în urmă la lu­
Trezintă una din nroblpmele mai 40 unităţi cu statii de e­ mediate (ît mai qrabnic. In a- va v$i inclusiv a Direcţiei co­ iniţiind măsuri urqente. deoa­ crările de protecţia apelor este
:âreia i se acordă o atenţie din purare, in prezent din cele 90 ,nil 1967 s au executat statii munale judeţene pentru pune­ rece rîul Cerna continuă să tîe imperios necesar ca conduce­
re in ce mal mare. In Direc- surse de impurilicare 65 au si instalaţii de epurare pentru rea in funcţiune a obiectivu­ cel mai degradat curs de apă rile acestora să analizeze cu
ivele Congresului al IX-lea statii de epurare in funcţiune, municipiile Hunedoara si De­ lui. din judeţ. prioritate stadiul lucrărilor si
il P.CR. cu privire la dczvol- sau în construcţie. Valoarea va. la depourile C.F.R Sime­ Un alt caz îl prezintă insta­ Asemenea cazuri de tărăgă­ să urgenteze ritm ul de execu­
'aren economiei naţionale în investiţiilor alocate de stat în ria si Petroşani. Autobaza Pe­ laţiile de epurare a apelor de nare în rezolvarea problemelor ţie, De asemenea, apare nece­
nerioada 1966-1970 se arată : acest domeniu a crescut an de troşani Valoarea investiţiilor la sectorul furnale din cadrul de epurare a apelor mai exis­ sar si urgent ca staţiile de e­
Se va acorda o atenţie deose­ nentru aceste lucrări se ri­ Combinatului sidernrqic Hune­ tă si la l.A.S. Orăstie, la cele purare terminate in anul 1967
bită acţiunii pentru potecţla an ainngînd ca în anul 1967 să dică la peste 16 milioane lei. doara unde s-au proiectat si două ferme : Gelmar $i Orâ$- si nedate încă în funcţiune să Cu gesturi precise, stăpin pe meserie, frezorul loon Bum
cursurilor de apă. în vederea atinqâ suma de -10 milioane Eslo important de remarcat fap­ realizai instalaţiile de transport tie. unde. din anul 1965 s-a exe­ (ie puse grabnic în exploatare de la Fabrica chimică Orâştie, execută piese de bună caii- i
utilizării complexe a acestora, lei S-au realizat si dat în tul că dpsi fondurile alocate a apelor murdare pe o distantă cutat cîle o static de clonnare BORA PAVEL tate, Pentru meritele sale în producţie, în fiecare an a fost de-
nunîndu se tn funcţiune staţi) funcţiune statii Si instalaţii de nrin Plan la fiecare unitate, de cca. 5 km lâră insă a se la fiecare fermă si din negli­ Inqiner $ef la Districtul de dorat fruntaş în întrecere.
de epurare a apelor oraşe- epurare în Valea Jiului la pre- corespunzător prevederilor din asigura sl ud laz cu capacl- jenta întreprinderii, nici la ora gospodărirea apelor Deva