Page 68 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 68
4 D R O H U l SOCIAUSM OlOI Miercuri 20 martie 1969
Cotidianul italian „ L ’U-
nita" anunţă în num ărul
Conferinţa naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare său de m arţi că între 9 şi
V I E T N A M I I aprilie la Roma sc va
desfăşura „conferinţa anti-
im periafistâ" a partidelor
şi m işcărilor progresiste din
Propuneri prezentate ţările zonei mediteraneene.
Conferinţa va regrupa „toa
Solidari cu lupta te forţele din zona medite
raneană angajate sau gata
să se angajeze in lupta con
de delegaţia română poporului vietnamez tra im perialism ului", p o tri
v it hotâvirilor adoptate de
delegaţia acestor partide ta
reuniunea de la 23 şi 24 ia
In cadrul sâptăminii de solidaritate cu lupta poporului nuarie ac.
D ELH I 1H — T rim isul spe invitat, de asemenea, să ve a spus el, delegaţia română vietnamez, care s-a desfăşurat intre 13 şi 19 martie a.c., po
cial Agerpres. I Puţinelu. gheze ea cererile de asistenţă acordă o atenţie deosebită porul nostru şi-a exprimat încă o dată hotorîrea de a acorda
transmite : Delegaţia română tehnică ale ţârilor în curs de cooperării economice, indus întregul sprijin material şi moral eroicului popor vietnamez. Intr-o declaraţie făcută
la Conferinţa N aţiunilor U dezvoltare, in scopul form ării triale şi tehnice, care, aşa cum Marţi dupo-amiaiă, aproape 2000 de petrolişti, metalurgişti, unui corespondent al agen
nite pentru comerţ ?i dezvol de personal tehnic şi speciali a dovedit-o experienţa ţârii chimişti, ceferişti şi alţi oameni oi muncii din Ploieşti, precum ţiei irakiene de presă. A ini.
tare de la Delhi a prezentat zat, să se bucure de o aten noastre şi practica internaţio şi numeroşi tineri din întreprinderile şi uzinele bucureştene, preşedintele C onsiliului re
participanţilor proiectul de ţie mai mare din partea oro- nală, constituie un instrum ent elevi, studenţi români şi străini, care invaţâ in centrul univer publican din Yemen, a ară
rezoluţie cu privire la form a gram ului N aţiunilor Unite deosebit de eficace pentru spri sitar Bucureşti, au participat la mitingurile organizate in cele tat, intre altele, că forţele
rea de personal tehnic specia pentru dezvoltare, a centru jinirea e fo rtu rilo r naţionale două oraşe in cadrul sâptâminii de solidaritate cu lupta poporu armate republicane, detaşa
lizat in domeniul prom ovării lui pentru comerţul internaţio tinzind să accelereze creşterea lui vietnamez. mentele populare şi luptă
exporturilor Subliniind câ nal UNC TAD -G ATT şi a altor economică, să sporească şi să Vorbitorii, in cuvinte pline de minie, au condamnat acţiunile re to rii din trib u rile care spri
expansiunea com erţului exte organisme specializate ale diversifice exporturile. Dezvol presive dezlănţuite de imperialiştii americani impolriva po jin ă regim ul republican au
rio r al ţâ rilo r în curs de dez O.N.U. tarea cooperării economice, porului vietnamez. Cei care au luat cuvintul au arătat câ agre curăfat te rito riu l Yemenu
voltare, diversificarea acestuia, Proieclul de rezoluţie pre industriale şi tehnice, va pu sorii americani întrec orice măsură prin crimele lor : ou distrus lui dc elementele diversio
precum şi ameliorarea meto zentat de delegaţia română a tea deveni unul din elemen oraşe şi sate, şcoli şi spitale, au ucis oameni ca represalii pen niste şi dc mercenari
delor folosite depind in mare fost publicat de secretariat ca tele esenţiale ale unui program tru ruşinoasele eşecuri militare.
măsură de disponibilităţile in document al Conferinţei şi va larg de promovare a expor in moţiunile adoptate parlicipan|ii la mitinguri îşi expri
personal calificat în acest do face obiectul dezbaterilor în tu rilo r ţâ rilo r in curs de dez mă fără rezerve sprijinul faţă de chemarea adresată de guvernul
meniu, proiectul de rezoluţie plenara sesiunii in cursul a voltare. R. O. Vietnam şi Frontul Naţional de Eliberare către toate gu In America Latină mori
român, căruia i s-au alăturat cestei sâptămini. La insistenţa grupului celor vernele lumii de a cere S.U.A. să incctcze imediat agresiunea anual din cauza subnutri
în calitate de coautoare dele O altă acţiune românească 77 s-a căzut de acord să se în Vietnam. ţiei peste 600.000 dc copii,
gaţiile Franţei. Iranului. .Sene deosebit de im portantă a fost prezinte un program de ac iar 37 la sută din cei râmaşi
ţiuni complex de dezvoltare
galului şi Tunisiei. afirm a iniţiată in Comitetul de lucru a bazei de producţie a expor Succese ale forţelor F.N.E. in viaţă sînt slab dezvoltaţi
Importanţa factorului uman în nr. 2 în care s-au încheiat din punct de vedere fizic,
progresul ţâ rilor în curs de dezbaterile cu privire !a un tu rilo r din ţările în curs de a declarat dr. Castro Guc-
dezvoltare şi în special in pro sistem general de preferinţe dezvoltare, care să includă şi SAIGON 19 (Agerpres) — Cua Viet, Dong Ha şi Co Tien.
movarea exporturilor. Se re • pentru produsele m anufactu cooperarea economică ca par P otrivit agenţiei de presă . E- Un număr de 17 nave şi am
comandă secretarului general riere şi sem ifinite ale ţâ rilo r te a acestui program Propu li bena rea" în perioada 1 - î0 barcaţiuni au fost distruse.
al UNCTAD să elaboreze, îm în curs de dezvoltare Repre nerile făcute de delegaţia martie forţele patriotice din Şoseaua strategică n r 9 a tre
preună cu diversele organisme zentantul român, Petre Tănâ- română au fost incluse intr-un Vietnamul de sud. sp rijinite cut parţial şi periodic sub con
ale O.N.U. şi cu alte institu sie, a expus pe larg ideile proiect mai larg de rezoluţie de populaţie, au lansat in pro trolul u n ită ţilor F.N.E. In tim
ţii internaţionale specializate, cuprinse in memorandumul prezentat de grupul celor 77, vincia Qiiang T u 80 de atacuri pul atacurilor asupra princi
un program de acţiune cu p ri român privind promovarea in titu la t: „Un program de dez asupra poziţiilor inamice, căi palelor baze m ilitare din a- cnn
vire la instruirea profesională form elor moderne de coope voltare a exporturilor, pentru lor de comunicaţii şi bazelor ceastâ provincie, patrioţii au
şi tehnică, inclusiv schimburi rare economică, industrială şi lărgirea şi diversificarea lor m ilitare amei icano-saigoneze. doborîl II avioane, au distrus
de inform aţii asupra form elor tehnică. El a reliefat câ libe in favoarea ţă rilo r în curs dc P atrioţii au scos din luptă şi şi avariat 20 de maşini b lin
com erţului exterior. Un ase ralizarea com erţului interna dezvoltare, promovarea coo au făcut prizonieri peste 2 000 date şi tancuri, numeroase de
menea program ar urma să ţional şi aplicarea de prefe perării economice, tehnice şi de soldaţi şi ofiţer», între care pozite cu m uniţie şi echipa
cuprindă definirea p rio rită ţii rinţe generale în favoarea ţâ industriale in acest scop”. 1.465 de soldaţi americani. A r ment m ilita r şi au capturat În
acţiunilor organizaţiilor in te r rilo r in curs de dezvoltare nu C ontribuţia României la e terele fluviale de comunicaţie semnate cantităţi de arm a
naţionale în acest domeniu şi sînt suficiente pentru obţine laborarea proiectului a fost au fost supuse unor puternice ment. Agenţia citată menţio T inâr student din Cambridge care s-a alăturat luptei vara. directorul secţiei de
m ijloacele adecvate dc reali rea unor rezultate complete apreciată de delegaţia india atacuri îndeosebi in regiunile nează câ în perioada respec pentru pace din Anglia, participind, în ciuda intervenţiei alim entaţie din cadrul In
zare a lor ; coordonarea şi ra fără şâ se adopte concomitent nă şi de alte delegaţii cînd a tivă peste 100 de soldaţi şi o- poliţiei, la demonstraţia de protest im polriva războiului dus s titu tu lu i pentru apărarea
ţionalizarea a ctivită ţilo r de a- măsuri care să vizeze dezvol cesta a fost introdus oficial fiţe n din armata saigonezâ au de S.U.A. în Vietnam. copilului din Mexic.
sîstenţâ tehnică ; ajutorarea tarea in d ustriilor orientate in Com itetul nr. 2. Raportul trecut de partea patrioţilor.
ţâ rilo r în curs de dezvoltare spre export, promovarea ex acestui comitet menţionează, Un interviu al
în obţinerea in fo rm aţiilor ne de asemenea, într-un paragraf P oliţia din Forl Leuis,
cesare privind sursele de a- p o rtu rilor şi formarea de ca separat im portanţa propuneri şefului statului capitala noului stat inde
sistenţâ disponibile. Secreta dre specializate pentru comer lor privind cooperarea econo Roberf Keranecly a adus noi pendent M auritius, a ares
rul general al UNCTAD este ţul exterior. In acest context, mică, industrială şi tehnică.
cambodgian tat m arţi 130 de persoane
care au încălcat restricţiile
NEW YORK 19 (Ager de circulaţie impuse de
pres). — Şeful statului cam crifici administratei Johnson autorităţi in urma ciocniri
bodgian, p rin ţu l Norodom lor din ultim ele zile între
Rhodesia: C o n s i l i u l d e S e c u r i» Sianuk, a declarat câ ţara W ASHINGTO N 19 (Ager namez.. Războiul din V iet ţel care nu va fi niciodată clemente ale com unităţilor
din insulă.
sa ar fi bucuroasă să p ri
mească pe reprezentanţii pres) — Adresindu-se. în nam. departe de a fi u lti atins” , a arătat Robert
prim ul său discurs electo
Kennedy.
ma încercare grea pentru
Luptele între t u t e a p r e l u n g i t Statelor Unite şl ai F rontu ral, studenţilor universităţii Statele Unite, slăbe'ştc de Ar Guvernul guatemalez a
lui Naţional de
Eliberare
statului Kansas, senatorul
• • • din Vietnam ul de sud pen Robert Kennedy a adus din fapt poziţia noastră in As;-i W ASHINGTON 19 (Ager hotărit luni şă înlocuiască
patrioţi şi armata m a n d a t u l f o r ţ e l o r tru convorbiri de pace la nou .critici politicii adm i şi subminează cooperarea efectuat, in sinul P artidului starea de urgenţă cu starea
pres) — Un sondaj G alllip
a declarat
internaţională.
Pnom Penii. El a făcut a-
rasistă continuă ceastâ declaraţie în cadrul nistraţiei .Johnson în V iet Robert Kennedy democrat înaintea testului de asediu care va răm ine fr
tim p de 30 zile.
vigoaro
nam.
„Actuala
politică
Referindu-se la m odali
din
electoral
prelim inar
unui interviu acordat re
O J tf.U . i n C i p r u dactorului şef al revistei a vietnameză, a arătat Ro tă ţile de soluţionare a con statul New Hampshire situ Prin această hotărîre. au-
to rită |ile civile pierd oricr
bert Kennedy. se rezumă
flictu lu i, fratele
fostului
SALrSBURY 19 (Agerpres). mericane „Look", precizind la utilizarea crescîndâ a preşedinte s-a pronunţat in ează in frunte, la egalitate, prerogative în menţinerea
pe preşedintele Johnson şt
câ reprezentanţii guvernu
— Ş tirile transmise din Rho NEW YORK 19 (Agerpres). — Consiliul de Securitate lui de la Saigon nu ar fi forţei acolo unde forţa nu favoarea dezescaladării $i a senatorul Robert Kennedy. ordinii, forţele armate că-
desia de agenţiile de presă a hotârît luni in unanlmitale să prelungească pentru o p rim iţi „deoarece ei nu re a reuşit niciodată sâ rea negocierilor. „Aşa cum pre Pentru fiecare dintre cei pătînd îm puterniciri depli
informează câ în valea flu nouă perioadă de trei luni mandatul torţelor O.N.l?. in cunosc graniţele Cambod- lizeze ceva şi la sacrifica conizez de doi ani. a spus doi oameni politici au op ne. Starea de urgentă fu
viului Zambezi continuă lup Cipru, cam expira la 26 martie. giei şi nu doresc într-ade- rea fără milă a vieţii solda el. noi putem negocia ru tat 41 la sută din cei ches sese introdusă ta 16 ianua
tele între detaşamente ale )n cadrul dezbaterilor asupra evoluţiei situaţiei din vâr pacea” . Sianuk consi ţilo r noştri. C ontrolul asu Frontul Naţional dc Elibe tionaţi. 18 la sută declarîn- rie.
p atrioţilor africani şi forţe ar Cipru, deleqatul cipriot, Zenon Rossides, a exprimai deră că ar exista şanse pra populaţiei rurale, con rare : putem, dai nu am în rţu-se nedeeişi. In sondajul
mate ale guvernului rasist de membrilor Consiliului dorinla preşedintelui Makarios de pentru terminarea războiu siderat a tit de frecvent cercat niciodată, sâ reali Gallup din ianuarie, pre
la Salisbury. P o trivit agenţi a coopera cu secretarul qeneral. li Thant si convinqe- lui din Vietnam dacă Sta drept unul din obiectivele zăm aceasta. A . căuta cu şedintele Johnson înregis La Universitatea din T u
ei UPI, armata rhodesianâ rea acestuia că problema clpriolâ nu poale li reqlemen* tele Unite ar înceta să mai esenţiale ale e fo rtu rilo r orice preţ victoria, chiar şi trase 40 la Suta. iar Robert nis continuă să domneascu
sp rijin ită de aviaţie a lansat lată reciirqîndii-se la forţă. sprijine guvernul corupt de noastre, s-a spulberat... De la masa tratativelor. în Kennedy 98 la sută din vo o vie agitaţie. La facultă
o ofensivă îm potriva detaşa Orhan Eralp. reprezentantul Turciei, a afirmai câ c- la Saigon şi ar fi de acord vine tot mai evident că, da seamnă a alerga după un turi. ■ ţile dc litere, drept şi şli-
mentelor p a trio ţilo r africani volutia situaţiei din Cipru justifică, pentru prima oară sâ aibă convorbiri directe ră vom obţine vreodată in|c, studenţii au boicotat
care acţionează în această re in ultim ii patru ani. un oarecare optimism. Aceste cu reprezentanţii Frontului victoria, acest lucru se va cursurile, iar la facultate;!
giune. perspective favorabile, el le-a atribuit retraqeril forle- Naţional de Eliberare. tntîm pla numai cu preţul de medicină au fost sem
După două zile de lupte, lor militare greceşti din insulă, ceea ce a dus la îmbu distrugerii poporului viet In legaturi cu situaţia nalate tulburări. Aceste ac
comunicatele date publicită nătăţirea relaţiilor dintre Alena şi Ankara şi la luarea ţiun i ale studenţilor au in -
ţii semnalează câ s-au înregis unor măsuri administralive, îndeosebi in sensul abro cepul vinerea trecută, cînd
trat m orţi şi ră niţi de ambele gării unor restricţii severe impuse populaţiei. a fost iniţiată o mişcare d -
părţi. Deleqatul qrec, Dimitrios Bilsios, a subliniat, de ase din Orientul Apropiat solidaritate cu studentul
Luptele între unităţile pa menea. îmbunătăţirea situaţiei din Insula Cipru. Mohamed Ben Djenncl
trio ţilo r africani şi trupele Reprezentantul sovietic, I.icov M alik, a a rila t că per BEIRUT 19 (Agerpres) — Iordania „răspunzătoare pentru condamnat la închisoare
guvernului se desfăşoară la petuarea prezenţei forţelor O.N.U. în Cipru „nu Irebuie Comitetul Executiv provizoriu acţiunile pc care le între după m anifestaţiile anlia
vest de oraşul M akuti, situat considerată drept o situaţie normală". La rîndul său al „Organizaţiei pentru elibe prinde de pe teritoriul ei im mericane şi antibritanice
la aproxim ativ 291 de k ilo reprezentantul Franţei, Armând Rcrard. a declarat că rarea Palestinei" s-a reunit la polriva Izraelului organizaţia care au avut loc in Tunisia
prezenţa forţelor O.N.U. în Cipru nu înseamnă regle vara trecută.
m etri nord de Salisbury. Beirut sub preşedinţia lui Ye- „A l Faldli", precum şi alte or-
mentarea problemei. Berard a subliniat că, în ullimă hia Hamouda, în vederea con qamzolii” . A til primul minis
Instanţă, problemele fundamentale nu au (osl rezolvate vocării noii Adunări Naţio tru, cît si ministrul apărării
şl că slnqurele care pot contribui la reglementarea nale palestiniene. Aceasla va au avertizat Iordania că in Alexei Kosîghin, pre
situaţiei sînt părţile aflate în conflict. avea 100 de membri razul in care nu va împie şedintele C onsiliului dc M i
☆ Beirutul a fost ales sediu al dica aceste acţiuni ale orqani niştri al U.R.S.S., a avut
NEW YORK 19 (Agerpres) — Ambasadorul F.ndal reuniunii proiectate pentru a zaliilor de guerilă, Izraelul va m arţi la K rem lin o con
vorbire cu K u rl W aldheini
Kachen Ma Konnen, reprezentantul permanent al Etiopiei permilc Comitetului Executiv să lua măsurile corespunzătoare m inistrul afacerilor externe
la Naţiunile Unite, a declarat că ţările airicane ccr din stabilească contacle cu rliIe Acesle declaraţii au fost fă al Austriei, care face o vi
nou M arii Britanii să inlălure regimul Smilh. lolosind ri le organizaşi de guerilă si cute la puţin timp după sem-
loale mijloacele posibile. Referindu-se la ciocnirile din în special cu mişcarea ,,AI nahrea unor noi incidente ne zită oficială la Moscova, li»
cursul convorbirii au fost
tre patrioţii africani din Rhodesia şi Irupele regimului de Fatah". Lucrările com ilelului malul vestic al Iordanului în
la Salisbury, ambasadorul etiopian şi-a exprimai părerea - M i i i i j g vor dura cileva zile. tre patrulele izraeliene si (or abordate problemele dez
câ acestea pol ii privite ca „începulu! unui lanţ ine ie de guerilă. După cum re voltă rii re la ţiilo r soviclo-
vitabil de evenimente care vor duce la eliberarea a fri TEL A V IV 19 (Agerpres). — latează aqer.tia Associaled austriece şi problemele in
canilor din Rhodesia". Acesle ciocniri, a adăugat el. SPAN IA. — Vedere exterioară a Palatului Sporturilor Primul ministru al Izraelului, Press, In timpul acestor inci ternaţionale dc intere*
constituie „un semnal care nu poate fi ignorai". din M adrid. Levi Eshkol. şi ministrul apă dente doi militari izraelieni au reciproc, anunţă agenţia
TASS. In aceeaşi zi. m i
rării, Moshe Dayan, au făcut fost ucişi. nistrul de externe al Aus
triei a avut o întrevedere
cu Andrei Gromîko, m inis
tru l afacerilor cxlernc al
U.R.S.S.
aceste burse nu vo maî fi li
In generol. comentatorii de
Lo Injecţie cu morfină se
nu pot sau nu ştiu ce mai pot INJECŢIA CU MORFINA vrat aur aparţinînd băncilor presă sînt cu toţii de acord că
recurge în cezuri grave ; s-ar
„celor şopte" membri ol „pool-
singurul mijloc de o restabili
puteo spune chiar în cazuri
încrederea in dolar şi lira ster
disperate, atunci cînd medicii lului" De altfel nici ocest lu lină este de a pune economia Curfea Supremă din Re
cru nu este sigur. După cum
publica Populară a Yeme
face pentru vindecarea bolna remarcă pe bună dreptate A- S.U.A, şi Angliei pe o bază nului de sud a condamnat
vului In orice co2, oceosta es loin Clement în „Le Monde” , sănătoasă şi in primul rînd de la moarte. în contumacie,
te soluţia la care s-o ajuns şi ronţo că vor pulea convinge pe mers ol unor ţâri şi popoore In capitala americană era oro 18. cine poate garanto „etanşeita o lichida marele deficit al ba şase m in iştri ai fostului Ca
ta „consultul" de lo Washing „speculanţi" câ dolarul şi lira întregi. Io Londra miezul nopţii. Lo o- tea" celor două circuite — o lanţei lor de plăţi. Dar tocmai binet al Fcdcra|iei A ra b in
ton pentru pacientul o cărui au în spatele lor coniitoţi In noaptea de joi spre vi ceastă oră tirzie, regina este celui oficial şi a celui neofici acest lucru Statele Unite n u l de sud.
„febra” urco continuu şi pen inepuizabile de aur. Speronţo neri. premierul Wilson acceptă trezită din somn şi rugată sâ al ? „Tentaţia va fi mare. scrie pot foce. intrucît sînt ongajale Curtea a condamnat, dr
tru solvarea căruia au fost lua pe loc propunerea lâcutâ prin prezideze o întrunire extraordi el. pentru toate instanţele în- în acţiuni politice şi militore ta asemenea, pe a lţi zece m>-
te cele moi drastice măsuri aceasta s-a dovedit însă a Ii celebrul „telefon roşu" coro nară a „Consiliului privat” , teresote de o cumpăra cu dis care nu vor să renunţe, deşi o- niştri ai fostului guvern
zadarnică, întrucît aceşti aşa-
din cile cunoaşte „medicina".., zişi speculanţi erau de fapt tot leogo direct guvernele de lo singur care poate hotărî închi creţia de rigoare aur cu 35 de cestea depăşesc posibilităţile la închisoare pc termen-'
financiaro. Washington şi Londra de o în derea bursei, o celebrului Stock dolari şi de a-l revinde cu 50 ţării. Zadarnic preşedintele intre 10 şî 15 ani.
Dar sa reconstituim faptele : nişte oameni de ofoceri. co şi chide urgent bursa aurului din Exchange Ea semnează decre de dolari sau chior cu moi Johnson s-o pronunţat în dis
care
guvernatorii „pool-ului",
vinerea trecută — poreclită şi Londra care înghiţise cel mal tul la ora 1 noaptea. mult” . Parisul, de pildă, rămine cursul rostit luni lo Minneopo-
„vinerea neagră" de mulţi co ştiou foarte bine câ ocoperi- Sîmbâtă, guvernatorii bănci liber de o primi aur din Afri lis pentru un program de ous
mentatori de presă occidentali reo in aur a dolarului nu este lor din „Poolul internaţional ca de sud şi de a-l vinde Io un teritote economică. dacă in U nităţi ale poliţiei d in
— febra bolnavului nostru, nici pe deporle inepuizabilă ;i ol aurului", convocaţi pentru curs mult mai ridicat Bonco acelaşi timp el s-a pronunţat oraşul Tampa au patru <v-
sistemul monetar al lumii oc Statele Unite au ajuns foarte a lua hotârîri extraordinare, nu franceză şi cea belgiană, scrie şi pentru sporirea efortului de m ar|i in cartierul locuit dc
cidentale. ajunsese lo 44 dolari oproape de morjo de 10 mili- Comentariul iau de fapt nici o hotărîre, cî „L'Expresse", au şi luat con război în Vietnom. Or tocmai populaţia de culoare, unde
undo de aur, de la 35 la cit orde dolari-our. peste care nu nu fac altceva decît să con tacte pentru o convinge Jo- ocest război de ogresiune, îm au îm prăştiat cîtevn sute de
era stabilit preţul oficial, nor puteou trece din motive de sfinţească o stare de fapt : sâ honesburgul să-şi desfacă au preună cu întreaga politică de negri p a rticip a n t la o dc-
mal — după părerco Washing securitote lesne de înţeles (Es zilei prelungească ogonio unui sis rul pe piaţa financiară france angajamente militare in în mons(ra|ie de protest îm po
tonului. Această creştere cu te vorba de moteriile prime tem financiar perimat. „Hotă- ză. Intre timp. continuă revis treaga lume. este ce) core pro triva „b ru ta lită ţilo r po li
circa 23 la sută o preţului au strategice de eore duc lipsă rireo~ lor de a „crea” două ta citată, oamenii de ofoceri voacă hemoragia de dolari şi ţiştilo r". Demonstraţia -i
rului a însemnat de fapt o S.U.A. şl care în cazul unei mult aur. în mare parte de pieţe parolele ole aurului — din lumea întreagă sînt cu marea criză de încredere eco avui loc după cc un poli
scădere corespunzătoare o în crize internaţionale nu or mol provenienţă americană, la un cea oficială, intre băncile de prinşi de o adîncâ incertitudi nomică şi politică faţă de ţist a bătut o negresă. Un
crederii in dolar. Intr-o singură putea li procurate pe pieţele preţ mult inferior celui stabilit stat, la care aurul sâ circule ne : un negustor care doreşte S.U.A. Numai modificarea o- num ăr dc opt persoane au
zi se vînduseră lo principalele internaţionale decît cu aur). prin jocul liber' al cererii şi o la preţul de 35 dolari undo, ŞÎ sâ cumpere lînâ sau un con cestei politici vo puteo solvă fost arestate.
burse de valori 400 tone de Rezultatul a fost câ pe măsură fertei. Plin de îngrijorare, el cea neoficială, la care preţul structor care doreşte sâ ex dolarul şi toote celelalte mo
aur. Băncile celor şapte ţâri ce stocurile în aur ale bănci întreabă totuşi : „Veţi lua şi aurului să fie liber — nu este porte automobile nu ştiu în ce nede legote de el. Problemo
membre ale „Pool-ului aurului” lor se diminuou, lebra aurului măsuri interne de ousteritote oare de fapt o recunoaştere a fel de monedă să-şi reglemen este însă cit limp paleativele Partidul Socialist din ,1;>
furnizau mereu la preţ oficial creşteo. Şi atunci ponica ca- pentru a rcciştigo încrederea unei situaţii care s-a statorni teze conturile Şi această stare Washingtonului vor moi putea ponia a prezentat in D ic .»
ocest metal burselor de valori, în dolar ?** Răspuns : „Am ho- de nehotărîre, repercutînduse prelungi agonia ocestei poli două proiecte de lege p ri
R. S. CEHOSLOVACA — tn special bursei din Londro — re-l cuprinsese pe speculanţi lărîl să convocam sîmbâto la cit de mai mult timp la burse asupra tranzacţiilor, poate să tici ? vind naţionalizarea indu -
Vedere din piaţa Wenceslns principala piaţă de desfacere S-o extins şi asupra pcrsoone- Washington o conferinţă a gu le de valori ? Singura nouta încetinească activitatea econo triei miniere şi în fiin ţa re .•
din Praga. a aurului din lume — în spe- lor care răspund de bunul vernatorilor băncilor centrale !" te este câ de acum încolo lo mică. I. IONESCU unei corporaţii de stat ca
re sâ controleze aceasta
industrie.
44
REDACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: atr. Dr. Petru Gioza nr. 35, telefon 12 75, 1585, 23 17. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafică H unedoara-D eva.