Page 69 - Drumul_socialismului_1968_03

PROLETARI DIM TOATE TARILE. UNIP-VA l
Primirea de către tovarăş'

a delegaţiei
icolae O

Mişcării Populare pentru

Eliberarea Angolei

Tovarăşul Nicolae Oauşescu. pentru Eliberarea Angole» zela Yass membru al C C, al
secretar general al C.C. “ 1 (M P.L A ), condusă de (Ir. P C R , şe( de secţie la C.C al
P C R , împreună cu tovarăşii A^ostintio Neto, preşedintele PC.R
Gheorghe Apostol, membru al M.P.L.A., care face o vizita Cu acest prilej a a v u t loc
C om itetului Executiv, al Pre­ in ţara noastră. un schimb de păreri în pro­
zidiului Permanent, preşedin­ Din delegaţie fac |xule bleme de interes reciproc, pre­
tele C onsiliului Central al' Inacio Batista, membru al D i­ cum şi in legătură cu situaţia
U.G.S.R., Chivu Stoica, mem­ recţiunii M.P.f/ A , Pascal Lu- internaţională actuală şi lupta
bru al C om jlelului Executiv, vualu, secretar general al U- forţelor progresiste, democra­
al Prezidiului Permanent, se­ nm nii Naţionale a M uncitori­ tice şi antiim perialiste ale
cretar al C.C al P.C.R., Vasi- lor Angolezi, şi Antonio M a­ contem poraneităţii.
le Patilinet. secretar al C.C. al reei a conducător al organiza­ Convorbirea s-a desfăşurat
P C R , a p rim it m iercuri de­ ţiei de tineret a M P.L A. intr-o atmosferă de caldă prie­
legaţia M işcării Populare I»a prim ire a pârtiei pat Ghi- tenie şi cordialitate.

ACTUALITATEA Tovarăşul km Gheorghe Maurer

a primit pe ambasadorul Cubei

ECONOMICĂ Preşed ii i lele C onsiliului de Menendez. in legătură cu ple­
M iniştri al Republicii Socialis­
te România. fon Gheorghe carea acestuia definitivă din
(ara noastră
Maurer, a p rim it m iercuri du- La întrevedere, care s-a des­
Instalaţie pentru pâ-amiază, în audientă, pe am dială, a participat Petre B u r­
făşurat Intr-o atmosferă cor­
hasadorul extraordinar .şi ple­
nipotenţiar al Republicii Cuba lacii, adjunct al m inistrului
producerea cocsului la Bucureşti, Manuel Ycpe afacerilor externe.
mărunt
Aliniate, la dis­ Plecarea definitivă a ambasadorului
In cadrul sectorului scmicocs de tanţă egală, co­
la Uzina „V icto ria " Câlan sc pregă­ şurile oţelăriilor
teşte introducerea in fabricaţie a se profileozâ Republicii Socialiste Cehoslovace
unui nou produs : cocsul m ărunt fo­ măreţe deasu­
losit la aglomerarea m inereurilor de pra Hunedoa­
fier pentru unităţile siderurgice din rei. din Republica Socialistă România
Hunedoara şi Reşiţa. Acestui scop
i-a fost destinată una din bateriile Foto: V. ONOIU ■ « f
carbo-fluid. la care sc execută lu ­ M iercuri, 20 marlie, a pâră- at Republicii Socialiste Ceho-
crări de reconstrucţie şi mărirea ca­ sit definii iv ţara noastră, dr. slovace in Republica Socialistă
pacităţii de producţie la circa 140.000 Cestinir Cisnr. ambasadorul România,
extraordinar şi plenipotenţiar
tone pc an.
L ucrările de transform are a ba­
teriei in instalaţie modernă de pro­
to ri cu experienţă in acesl domeniu, Activităţi bogate în conţinut, Caroserii de ANUL
ducere a cocsului m ărunt au fost în­
credinţate unui colectiv de construc­
aparţinînd în tre p rin d e rii de con­ Noi tipuri de
strucţii siderurgice Hunedoara. Ac­ autocamioane din
tualmente. constructorii lucrează hîrtie fotografică
concomitent la staţia dc suflantc, susţinute în forme specific plăci fibrolemnoase 2 0 0 0
platform a de descărcare. montaje
metalice cte„ şi execută înzidîrca Specialiştii fabricii „A K FO " In urma onor experienţe
din Tg. Mureş au realizat
organizaţiei U. T. C. grafică „A R F O -tip", pe ba­ cii de mobilă „Măgura*' din nostru, calculatoarele elec­
p rim ului cuptor. noi tip u ri de hîrtie foto­ făcuta dc specialistii fa b ri­ Pe la sfîrşilul mileniului
Codicil.
judeţul
Hruşnv,
tronice
lor fi dobindilj o
Noi loturi de utilaje ză dc emulsii dc ctorobro- s-o demonstrat posibilitatea importantă, probabil tot atit
mură de argint Cu ajutorul
construirii de caroserii dc
Recenta Consfătuire VIOREL FAUR prim-secrctar tuziasmului, a hărniciei noilor reţele s-an produs, autocamioane de plăci fi- de marc ca aceea pc care
a avut-o
ma■
pe vremuri
tehnologice pe ţară a activului U ­ al Comitetului judeţean Hunedoara şi sp iritu lu i inovator în astfel, prim ele cantităţi de brolcmnoasc. protejate cu ţină cu aburi. Aceasta este
producţie, reprezintă li­
foto
b irlic
„brom ograf",
T ineretului Co­
n iunii
un tac şi im chit dc bună
m unist a dezbătut pro­ nul din obiectivele p rin ­ destinată cărţilor poştale cnlitnta. şi intarita cu o ta­ cel pnlin părerea unor spe­
cialişti cu renume mondial,
bleme de mare însem­ ai U.T.C. cipale ale muncii orga­ ilustrata. In cursul acestui blă specială. Aslfcl lucrata, autori ai cărţii „Informaţii,
nătate pentru activitatea nizaţiei U.T.C1 an. specialiştii dc aici vor
Pe adresa CS. Hunedoara au so­ De aceea, organizaţia caroseriile devin mai rezis­ computere, inteligentă arti­
sit noi loturi de utilaje tehnologice viitoare a tinerelului din noastre este diferenţie­ sebiri. că numai astfel judeţeană a U.T.C. şi-a li\ro 550.000 mp din acest tenta dccil ccic fabricate ficială", aparuta in editura
şi echipamente electrotehnice pen­ patria noastră. Pentru a rea şi diversificarea ac­ putem asigura desfăşu­ propus ca obiectiv de nou tip dc b irlic, din caic din chcrcstau, au un aspect „U mschau1' din II F. a Ger­
tru obiectivele siderurgice ce se allâ defini mai bine rolul şi tiv ită ţii. stabilirea unei rarea miei activităţi u ti­ mare im portanţă promo­ sc pot realiza circa 3G m i­ mai frumos şi o greutate maniei. Cartea explică pe
in plină construcţie. La punctele de sarcinile U.T.C Consfă­ corespondenţe depline şi le. eficiente, izvorite din varea unei largi mişcări lioane dc cărţi poştale ilus­ mai mică Montate pc «m- scurt funcţionarea şi posibi­
m ontaj situate in incinta lam inoru­ tuirea pe ţară. pe buza permanente in lrc ntcln- connţclc reale ale tine­ a tineretului pentru ca­ trata De asemenea, a fost !o( amioane dc 3 si 5 tone. lităţile computerelor. O i-
lui bluining de 11100 mm au fost des­ hotar ir i i C om itetului dete şi formele ce le u- retului. ale vieţii. lificarea şi rid ’curcu ca­ realizată şi hirtia fotogra­ ele au fost supraîncărcata inoginc a viitorului, aproa­
cărcate direct peste 200 tone de u ti­ Central ui partidului, a doplăm şi trăsăturile Este necesar să m ani­ lific ă rii profesionale, fica „Document", sortiment şi supuse Încercări lor pe te­ pe dc neînţeles inca pen­
laje prim ite de la furnizori. Este precizat a trib u ţiile şi specifice fiecărei catego­ festăm mai multă in i­ penlru însuşirea ştuntei cu largi utilizări in institu­ renuri greu accesibile Pro­ tru intelectul uman, este
ţiile ştiin ţifice şi de docu­
rii dc tineri căreia ne
ţiativă în adoptarea li­
vorba dc căile cu role dc accelerare sfera de preocupări a adresăm. Penlru aceas­ nei game largi de forme şi tehnicii, iniţierea unor bele au fost trecuta cu suc­ prezentată intr-u n capitol al
din faţa cajei. barele de cuplare şi organizaţiilor U. T. C., mentare tehnică pentru co­ ces. in urma cărui fnp(. cărţii din caro redăm un
conţinutul şi form ele, ta se impune ca in con­ organizatorice şi -dc lu­ acţiuni diferenţiate in
lagărele pentru cilin d ri. maearHua raport cu virsta şi pro­ pierea unor documente si caroseriile din l’ FL tui în­ fragment. .*
„Tiegler" nr. 3 şi de una din cele m uncii, necesitatea Îm ­ ceperea întregii noastre cru. să renunţăm cu mai fesiunea tinerilo*’. pen­ manuscrise. cepui a fi fabricata pe sca­ Imaginea pe cnre omul o
două maşini de împins metalul. Cu bunătăţirii structurii or­ a?>f ivită ţi să pornim de multă hotărî re la unele ră industrială. are de obicei despre ma
ganizatorice, corespunză­ la realitatea ca preocu­ practici rigide, incrusta­ tru obţinerea de către
acestea, valoarea totală a u tilajelor pările tin e rilo r, gustul te. aceştia a unor largi cu­ şina electronica de calcul
venite in combinat de la începutul tor etapei actuale de şi preferinţele lor. capa­ Educarea in spiritul noştinţe tehnico-ştiinti- se caracterizează printr-o
anului şi pină acum se ridică la su­ dezvoltare economică ş; citatea rle înţelegere si a titu d in ii înaintate faţă fîce: serie de calcule matema­
ma de S7.352.P98 lei. social-culturalâ a ţăni. tice cu numere foarte mari
O condiţie hotăritoare de reacţie faţă de anu­ dc muncă şi învăţătură, (Continuare in executate în fracţiuni de
pentru ridicarea calită­ mite fenomene sînt in­ î»ţu de proprietatea ob­ secundă Prin aceasta, po­
ţii m uncii organizaţiei fluenţate de aceste deo­ ştească. dezvoltarea en­ pag a 2-a)
sibilităţile de utilizare ale
acestor instalaţii nu. sin.*
insă nicidecum epuizate, de­
oarece computerele pot me­
nudul vizitatorilor Duminica mora, prelucra şi, la. ne­
culturalâ de la Sîntandrei a­ voie, face accesibila la co­
vea înscrise in repertoriul zilei mandă orice materie ştiin­
citeva acţiuni interesante, dar, ţifica, respectiv orice date $i
pină in final, ele nu s-au rea­ inforniafii. De exemplu, re­
lizat in întregime Program ul zervarea locurilor in avion,
de după-amiazâ şi-a prelun­
git ora deschiderii, fapt ce a
făcut ca unele acţiuni să se
Căminul cultural este locul de odihnă să se încheie în en­ ma ..Hunedoara in anii noş­ animale de la C.A.F. Răci*, aglomereze sau chiar să sc Computerele
renunţe la ele Spectacolul nu
unde cetăţenii din aşezările tuziaste sărbători. La Geoa- tri", o călătorie pc hartă prin organizat de inginerul S ilviu a lăsat impresia unui program
rurale pot găsi o ambianţă gin. o manifestare dc acest judeţele României, un pro­ O lani. De la prîtoz şi pină sca­ pregătit cu grija şi răspunde­
prielnică de îmbogăţire a vic­ gen a p rile ju it localnicilor o gram artistic însufleţit, susţi­ ra tîrziu scena căm inului a rea pe care o solicită aseme­ alcătuirea fişierelor poliţ*rt
iu lor spirituale, lăcaşul care zi deosebit de plăcută. În tru ­ nut de mici ocsti aria ari işti lor fost gazda unui adevărat fes­ nea manifestări. O bună parte judiciare sau alte activităţi
le oferă o sferă largă de ma­ nind forme diverse — „Călă­ amatori din localitate, precum tival a rtistic Piesa „A rvin te a program ului a fost susţinut dc acest gen. Este de p*^
nifestări educaţiv-recreative . torie pe hartă”, program coral. şi o seară dansantă, in cadrul şi Pepelea11 (căminul cultural de către form aţiile artistice supus insă că computerele
Concursul „C ăm inul cultural Tunpa), scenetele „Justiţia" ale şcolii generale din locali­ nu se vor mărgini in d i:
cu cea mai bună activitate", (Petreni) şi „Şah" (Bâcia). pro­ tate (cor. dansuri, grupul vo­ voltarea lor la astfel dc sc r-
in iţiat de Com itetul judeţean gramele brigăzilor artistice cal. solişti). Nu este rea co­ cini. Dimpotrivă, aproa?-
de cultură şi artă. vine să îm ­ de agitaţie ,. 1-auzi Pelrcniul laborarea cu form aţiile artis­ oricine Va trebui să invt'r
bogăţească acţiunile, să im pul­ cum ciută" şi „înfloreşte sa­ tice ale elevilor, dar nici să sa programeze si să destr-
sioneze întreaga viaţă cultu ­ lul nostru", ca şi bucăţile co­ nu facem din spectacolul unei vcască pc viitor o masi-m
rala din mediul rural Avînd suită dc jocuri locale, solişti căreia tinâra cooperatoare F- rale sau cele ale soliştilor vo­ dum inici culturale o serbare electronică. John McCarthv,
o arie marc de cuprindere vocali cu un ales repertoriu lena Terpelcan şi-a aniversat, cali, au oferit m ulţim ii de şcolară. Programul căm inului profesor la catedra de com­
— depăşeşte graniţa progra­ din muzica populară, tarar. intr-o atmosferă dc neuitat, spectatori ore plăcuta cultural s-a rezumat la trei putere a Standard Univcr
melor artistice, adăugind ac­ piesa Im I. L. Caragialc „N ă­ îm plinirea vîrstei de 17 ani. Este lăudabila iniţia tiva or­ cîntece şi actul T din piesa Stty din. California, este
ţiuni cu film u l şi cartea. în til- pasta”. m anifestările au p ri­ D um inicile cultural-sporti­ ganizatorilor dum inicii cultu­ ..Coana C hiriţa in provincie" părere că „arta programării
n iri sportive, concursuri pe m it adeziunea întregului pu­ ve se încadrează cu succes in rale de la Sîntandrei dc a des­ de Vasile Alecsandri. Ne aş­ va fi în cur lud tot aja <ir
diferite teme. momente lite- blic Bogată în a ctivităţi şi acţiunile mari. înscrise in ca­ chide „ziua" cu o expoziţie de teptam ca la o dum inică cu l­ răspindita cum este astăzi
rar-muzicale şi folclorice — realizată s-a dovedit duminica drul concursului. U ltim a 2Î de artă plastică. A u torii expo­ turală să revedem form aţia conducerea unui atUomnbil_
concursul prilejuieşte m ani­ culturală de la Cristur. orga­ ndihnâ a oferit locuitorilor din natelor, pietoni amatori Io­ corală a căm inului, despre ta o scoală din Frankfu~t«
festări interesante, antrenînd nizată in colaborare cu co­ afirmi na Băcia manifestări bo­ nel Canea şi Ionel Drâean, au care. o dată. se spuneau lu ­ copiii între 13 si 19 ani in
un mare număr de tineri şi m itetul comunal U.T.C. Aici. gate, la a căror reuşita au ales. din lucrările lor. 40 rle cruri frumoase, ne aşteptam va(ă de pe o.eum să progm
virstnici. m anifestările au început dc contribuit şi căminele cultu­ tablouri in care predomină să întîlnim „Lina", jocul local meze, in cadrul unui cerr
O largă popularitate au că­ dimineaţă, oferind localnici­ rale din satele vecine Orele peisajul rural sau portretul d® bătrînesc, a lit de îndrăgit. ;n de studii. Autorii cărţii uiid
Localnicilor Ic-a fost
ţăran
pătat, în cadrul acestei între­ lor în tlln iri sportive antrenan­ dim ineţii au fost destinate în­ La F.C Orâştîe, gama sortimentelor se va lârgi cu un nou în computerele viitorului
ceri, dum inicile cultural-spor- te. iar sala căm inului cu ltu ­ trecerilor sportive, basmelor ■ prilejuită, astfel, o plăcută în ­ LUCIA LICIU produs : navete pentru fructe. Echipa de (âcâluşi condusa de sursă de informaţii aceea
tive. Organizarea lor a făcut ral a fost gazda unui concurs pentru copii, unui schimb de tâlnire cu arta plastică, lucră­ Costicâ Rahoveanu lucrează la montarea matriţei ce vo da o bilă tuturor
ca. în numeroase sate. zilele gen „Cine ştie. cîştigă" pe te- experienţă intre în g rijito rii de rile slîrnînd un vju interes în (Continuare în pag. a 2-a) formă plăcută noului produs. în anul 2000, oricine va
putea beneficia de un ser­
viciu public de calculatoa §
electronice. In locuinţe vo*
exista atunci miju-com.pu
tere, m tastatură si cern"
astfel_ incit orirc informaţii
dorită va putea fi obţinui I
cerbul — imperativ de In centrală. După rom
telefonul, nostru, este leg, it
a n r“ pe al rezolvării ta W • oamenilor muncii dc. centrala, frecare abonat
va avea la computerul cen­
tral un memorator proprii.
Posibilităţile utilizării con
pilierelor sini practic uch
M ijloc eficient şi ripce:>*t in fante. acordm du-li-se toată a­ cedează la urm ărirea perio­ mitotc. Amintim printre a 1
cunoaşterea, studierea şi in­ tenţia. dică a stadiului in care se a-
Rospunzind favorabil in ­ telc aflarnn rezultatelor mj.
vita ţiilo r făcute de Casa de vestigarea rea lită ţilo r cotidie­ Cetăţenii solicită prin scri­ t'lă elucidarea problemei L.a durilor de fotbal.
cetăţenesc —
ne. rle interes
discuri „K lerlrecord". Rohbv scrisorile, sesizările oameni­ sorile lor rezolvarea unor pro­ termen se adresează răspuns Un arm a-computer mai <
in scris celui care a făcut se­
Solo şi Catcrina Casclli au bleme de interes atît perso­ poate, astăzi memora circa
lor muncii, sosite pc
adresa
făcui im prim ări şi vor pu­ C onsiliului popular municipal nal. cit şi general-cetăţenesc. sizarea. transm iţîndu-i-se mo­ 20 dc volume dc lexicon d
tea li aslfcl reasciillaţi in- Deva. consliluie obiectul unoi Cunoaştem astfel mai îndea­ dul in care problema tn spe- fd.nl ..Enciclopediei britr.
Lă poate fi rezolvată.
tcrpcclind piesele aplauda­ preocupări deosebite. T ra ta­ proape pulsul vieţii, proble­ nice". O construcţie spi
ta la Braşov, precum şi al­ mele care îi frăm întâ şi nu Dar rezolvarea nu consta dală a firmei I.B.M. reali
Grupul şcolar profesional C.S.H. Oră de atelier. Elevi ai anului I D sudori primesc de­ rea atentă a problemelor rid i­
ic lucrări dc succes (lin şi-au găsit rezolvarea ; a că­ iu răspunsul la scrisoare, ci zează chiar aparate can
talii privind confecţionarea cheii fixe. cate rle cetăţeni, prin interm e­
rcp rrto i iul lor. Emblema diul scrisorilor Şi în orele dc ror rezolvare se tărăgănează, in luarea m ăsurilor pentru în­ memorează 25 de volum,
„C erbului de aur" va figu­ audienţe, este o obligativita­ precum şi modul în care anu­ dreptarea situaţiei sesizate. Un bogat teren dc acti­
ra şi pc o scrie de discuri mite secţii şi servicii ale Con­ Cetăţenii din Cristur, spre o- vitate pentru computere 1
re voi face să răsune din te dc serviciu a conducători siliului populai m unicipal îşi oferă bibliotecile. Instala
nou glasurile unor partici­ lor do întreprinderi şi inşii duc la îndeplinire sarcinile xemphi. reclamau prin orga­ tiile clctronice le fac accr-
panţi la concurs, deţinători iu ţii, bazată pc hotârîrilc dr oiespondenţele sosite la ser­ nul local al puterii dc stat. sibile tuturor. Diferitele pc
sau nu iii d istin cţiilo r m ult partid şi de stat. în caic silit viciul nostru dc reclam aţii litudinea necuviincioasă a gini din cărţi, inclusiv ibis
clar precizate răspunderile cc
riv n ilc ale Festivalului. In ue revin în acest sens. Eficien­ sînt repartizate, în funcţie dc traţiile, sînt transpuse p,
magazinele dc specialitate problemele ridicate, organelor, OCTAVIAN IENAŞESCU, microfilme si memorate c:<
sc vor găsi aşadar. în eu- ţa ce o prezintă sesizările în secţiilor, serviciilor dc resort ajutorul fişelor perforaţi
stabilirea unor legături cit
rind, melodii eîntate de competente, cu răspundere vicepreşedinte La cerere, se poate cltia
belgiana Kalinka, dc scoţia­ mai directe in întărirea lor personală pentru rezolvarea al Comitetului executiv livra sinteza unei teme mo<
In „Cupa primăverii" (baschet) rezervată elevilor nul Koddy Mc Neil, de el­ între organele de stat şi ce­ lor. Tovarăşii care răspund de vaste. \'ici cel mai bun
veţianul .Io KoIJand. irla n ­ tăţeni. constituie im perativul rezolvarea sesizărilor trebuie al Consiliului popular bibliotecar nu mai este as­
Spectacol atractiv de lupte libere alterat de abateri disciplinare deza Patricin C ahill şi ita ­ care face ca solicitările oame­ să se încadreze în term enul municipal Deva tăzi în stare să epuizezr
lianca Adele IVIaffina. nilor muncii să fie tratate ca de 1Î0 de zile prevăzut pentru întregul material Inmaqa
zinat aici.
probleme deosebit dc im por­ soluţionarea cazului. Se pro­ (Continuare In pag. a 2-a)