Page 70 - Drumul_socialismului_1968_03

Joi 21 martie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI

Hai la...

„Cuibul

A C T IV IT Ă Ţ I BO G ATE bufetul „Cuibul vesel" din Petrecere campionatele şcolare. Eu uă
DEVA (de la N. Traian). La
Deva nu-i greu să ajungi. Cind aştept astăzi, repet, după ul­
intri în local te simţi chiar tima oră de curs. Vă urez pe­
bine Mobilier elegant, atmos­ frumoasă ! trecere frumoasă!
feră plăcută, servire promptă.
Frumoasa carte de vi2ită i-a
ŞCOLILE GENERALE, PRO­
ÎN C O N Ţ IN U T ademenit şl pe Mihoc Titus şi FESIONALE ŞI LICEELE (de la Veniţi cu
şi sub­
Bălan Ionel — şef
primăvară). Vă
de
Vacanţa
altern. Mihoc Titus este şeful aştept, dragi şcolari, azi după furtunele!
depozitului de materiale, iar ultima oră de curs. Lăsaţi-vă
Bălan Ionel manipulant de
(Urmare din pag. I) plan local, iar în m unici­ însăşi educarea tineretului, mărfuri la acelaşi depozit al ghiozdanele, mapele şi da-
piile Petroşani, Hunedoa­ că educaţia tineretului nu ti-m t mîna, să drtimeţim îm­ SOIMUŞ (de la T. Dobri-
Pe această linie vor fi ra şi Deva să fie reluate poate fi concepută în afara I.GO. Deva. Ce rău au făcut preună spre atitea frumu­ ceanu). Aceasta este cererea
preluate şi extinse olim ­ ciclurile de expuneri in ti­ acestei activităţi atît de oamenii că s-au dus să tăifă- seţi ce vă aşteaptă. Preferaţi repetată a cooperatorilor din
piadele de meserii, con­ tulate „Pe urmele pâmm- îndrăgite. P rintre sarcinile sulască la un pahar cu ver­ muntele ? Veniţi la cabanele Şoimuş formulată către con­
cursul „Cartea tehnică şi tului străbun'*. P rintr-o ju ­ noi încredinţate U.T.C. de mut ? Oricui îi este permis... Rusu ori Straja, Baleia ori ducerea SM.T. Dobra. Moti­
producţia". sesiunile teh- dicioasă colaborare cu D i­ către partid este şl aceea Numai că cei doi au încuiat Căprioara, haideţi să ne pur­ vul ? La C.A.P. Şoimuş s-a
nico-ştiinţifice ale tin e rilo r recţia monumentelor isto­ de a se ocupa de organi­ depozitul şi au răspuns veseli tăm paşii spre Costeşti, pe adus o cisternă pentru îm­
ingineri, tehnicieni şi m un­ rice, pot fi organizate in zarea pregătirii tineretului, invitaţiei. Cui i-a trebuit ma­ locuri unde cu 2000 de ani prăştiatul urinei strinse de la
citori. cercurile de creaţie perioada de vară „Şantiere băieţi şi fete, pentru apă­ teriale (lucrătorii de la pres­ în urmă îşi avea capitala re­ animalele cooperativei. Acţiu­
tehnico-ştiinţificâ, simpo­ arheologice ale tineretului* rarea patriei, pentru des­ tări servicii veniseră să le ri­ gele Daciei. Preferaţi excursi­ nea nu a început şi nici nu
zioane pe diferite teme pentru lucrări de dezvelire, făşurarea exerciţîilor cu ca­ dice pe cele necesare), n-a avut ile ? Veniţi la Casa lui Vlaicii are perspective să inceopă da­
profesionale, precum şi ac­ prestate prin muncă pa­ racter m ilita r şi a sportu­ decît să aştepte vreme de un... ori la Sarmizegetusa Tra- că nu se vor aduce furtunele
ţiuni educative îndreptate triotică de către elevi şi rilo r tehnico-aplicative. A- şpriţ. Şi, cum un Şpriţ nu-i o iana, la Castelul Corvineşti- necesare de la staţiunea de
spre formarea in şantiere a studenţi veniţi in vacanţă ceastâ activitate, care sus­ veşnicie... Nici sancţiunile a­ lor ori la Cetatea Devei, hai­ maşini şi tractoare Ceva pro­
unor colective stabile de Acordînd locul cuvenit cită un larg interes în rin - plicate de conducerea între­ deţi să vizităm Studioul cine­ misiuni există făcute în acest
muncă. în munca ce o desfăşurăm (Inl tineretului, va adăuga prinderii nu ţin o veşnicie... matografic din Bucureşti! Vreţi sens. Ele nu sînt insă sufi­
In formarea unei ţinute pentru cunoaşterea de că­ activităţii desfăşurate de Numai că nu face. Ce ziceţi, ciente pentru a asigura î/n-
etice înaintate, tineretul tre tineret a istoriei pa­ U.T.C un plus de varietate pentru un şpriţ ? să faceţi sport ? Mîine încep prăştierea îngrăşămîntului.
nostru beneficiază de îm ­ triei, a trecutului său glo­ şi dinamism, va avea efec­
prejurările favorabile ale rios, va trebui în acelaşi te pozitive asupra tineretu­
realită ţii sociale noi. ale tim p să ne facem o înda­ lui.
ideologiei şi moralei comu­ torire din a iniţia o bogată A ctivul judeţean al Solicitudinea - imperativ al realizam
niste, afirm ate în societa­ activitate menită să răs­ U.T.C., toţi uteciştii, pă­
tea noastră. De aceea, a­ pundă interesului erescind trunşi de im portanta mă­ «a
vem datoria de a între p rin ­ al tin e rilo r pentru cunoaş­ surilor adoptate de Consfă­
de cu tin e rii largi dezba­ terea rea lită ţilo r de azi ale tuirea pe ţară a U niunii T i­ sesizărilor oamenilor muncii
teri pe teme de conştiincio­ ţâ rii, a realizărilor care neretului Comunist, îşi vor
zitate şi disciplină în m un­ încununează anii construc­ aduce întreaga lor contri­ (Urmare din pag. 1) sesizarea lo r printr-o scrisoa­ ces în şantiere, care au fost
că, să stim ulăm ţinuta co­ ţiei socialiste. Vor fi, deci, buţie la desfăşurarea unei re, în care se arată câ ges­ deteriorate. Se vor efectua lu­
rectă. civilizată, concepţiile preluate şi îmbogăţite ac­ asemenea activităţi care sâ gestionarului de la magazinul tionarul a fost sancţionat prin crări de întreţinere şi moder­
înaintate faţă de probleme­ ţiunile demne de toată a­ reflecte adeziunea si hotă­ Sulurile de mătase răsucite de „mîna" tehnicii, îndepli­ alim entar din localitate. La avertism ent ; la prima abatere nizare a străzilor şi trotuare­
le vieţii, respectarea regu­ tenţia ca : vizitele la obiec­ rîrea lor de a înfăptui an­ nesc cu prisosinţă calităţi multiple. Aspect din secţia răsu­ rubrica rezervată răspunsului, i se va desface contractul de lor. Aceste lucrări vor înce­
lilo r de convieţuire socială tivele social-economice con­ samblul de măsuri stabilit cit a Fabricii „Vîscoza" Lupenl, din registrul de evidenţă, se muncă. pe mai tn tîi pe străzile împă­
şi legilor statului. struite in anii noştri, o mai de partid şi de stat. poate citi câ la data de 23 fe­ Cu aceeaşi atenţie sînt tra ­ ratul Traian, 16 Februarie, Cu-
largă extindere a excursii­ bruarie 1968, s-a răspuns la
O deosebită însemnătate lor menite să facă cunos­ tate sesizările verbale în ore­ za Vodă şa.
are educarea tineretului în cute tin e rilo r m arile înfăp­ le de audienţe. Se ţine o evi­ O problemă foarte des sesi­
sp iritu l unei înţelegeri ma­ tu iri ale prezentului socia­ denţă precisă a tu tu ro r recla- zată, a cărei rezolvare este
ture a problem elor fam i­ list, entuziasmul şi price­ m a ţiilo r şi doleanţelor. Unde cam de m ult aşteptată de că­
liei, căreia societatea noas­ perea. eroismul cotidian Avem in faţă un dosar situaţia este de aşa natură in­ tre cetăţeni, este cea p rivito a­
tră îl acordă un rol im por­ care se află la temelia a- care cuprinde nişte fapte cit perm ite o rezolvare opera­ re la starea celor două băi
tant în dezvoltarea şi în­ ceslor înfăptuiri. de-a dreptul uimitoare. Nici CIND CAUCIUCUL ESTE tivă, se procedează ca atare, populare din Deva. In curind
florirea naţiun ii socialiste. Un loc im portant în mun­ nu poţi concepe cum de s-a iar in cazurile mai d ificile se ea va fi soluţionată d e fin itiv
In legătură cu aceasta ca organizaţiilor noastre va acceptat ca I kg de cauciuc ţine o evidenţă strictă şi se şi într-un mod m ulţum itor.
ne-am propus ca periodic trebui sâ-1 ocupe dezvolta­ sâ fie plătit la un preţ de urmăreşte rezolvarea ei de Soluţionarea cit mai ope­
să organizăm sărbătorirea rea m işcării artistice de multe ori mai mare decit MAI SCUMP DEClT AURUL către factorul respectiv. rativă a problem elor cetăţe­
tin e rilo r căsătoriţi, a eve­ masă, asigurarea unei pre­ costul aceleiaşi cantităţi de Sesizările anonime stau în nilor, atît de interes personal,
nim entelor im portante din zenţe largi a tin e rilo r în aur. Şi totuşi, lucrurile aşa atenţia noastră în egală mă­ cît şi general, este o cale prin
viaţa acestora, iar îm preu­ form aţiile de amatori din s-au Intîmplat. Autorul, şe­ sură cu scrisorile semnate. care se realizează o parte din
nă cu comitetele de femei întreprinderi şi in stitu ţii, ful de birou Senei Sever de tură de cauctuc să coste in­ ajutorul căruia s-ar fa­ formată din ingineri şefi ai Răspunsul la aceste scrisori îl ansamblul m ăsurilor în tre p rin ­
să iniţiem a ctivităţi spe­ case de cultură, cluburi şi la serviciul aprovizionare tre 649-2.477 lei, in loc de brica, chipurile, garnituri combinatului a rămas mută adresăm direct, prin in iţia ti­ se de partid şi de stat pentru
cifice pentru tinerele fete cămine culturale, şcoli, con­ din Combinatul siderurgic 1,60-11 lei bucata. Sau şi mai mai ieftine. Dar nici această la semnalul ministerului (ca­ vele luate pentru remedierea ridicarea nivelului de trai al
şl mame. Hunedoara. El a fost însăr­ concludent e că in această tentativă nu a aVut darul să re în adresa nr. 194.112 din reclamaţiei respective. O ano­ populaţiei. De aceea. acest
ceperea şi desfăşurarea u­
iPămîntul hunedorean. nei a ctivităţi artistice pro­ cinat să facă aprovizionarea perioadă combinatul a plă­ constituie un semnal de a- 27 XII 1967 menţiona că : nimă ne reclama aspectul ne­ m ijloc care ne vine în s p riji­
leagănul celor două capi­ prii. într-o mai mare varie­ combinatului cu garnituri de tit 1 kg de cauciuc cu aproa­ larmâ pentru o verificare „In ceea ce priveşte calculul plăcut al incintei autogâriî din nul cunoaşterii permanente şi
tale ale Daciei libere şi ro­ tate de forme şi mijloace etanşare din cauciuc pentru pe 1 milion de lei, adică de mai atentă a facturilor. Din economic al noilor garnituri Deva, a b ă lţilo r care se fo r­ precise a tot ceea ce este
mane, terenul de desfăşu­ La sate, organizaţiile lagărele ,,Mergoil" de la ca- multe ori valoarea aurului. apar diferenţe de preţuri ex­ mează aici. Răspunsul nu l-am deficitar în activitatea noas­
rare a răscoalei lu i Horia. U.T.C. trebuie să continuie jele laminoarelor. Aici ne permitem să facem trem de neverosimile, mer- putut adresa nimănui. Preci­ tră îl folosim cît mai ef!cace
locul care păstrează vie a- acţiunile deja tradiţionale, Pină aief nimic deosebit. o completare, şi anume că gind pină la 45-51 de cri mai zez câ, prin m odernizările ce pentru soluţionarea probleme­
m întirea craiului m unţilor, cum sînt dum inicile cultu­ Dar, in luna noiembrie a a­ cineva tot a avut cunoştinţă ÎJiiîem /idri mari decît preţul normal"). se vor efectua în acest peri­ lo r pe care Ie ridică oamenii
Avram Iancu, este încă in ­ ral - sportive, festivalurile nului trecut, cind s-au lan­ despre această neregulă, dar Intre timp se primeau noi o­ metru, vor fi soluţionate şi muncii prin scrisorile lor, sau
suficient cunoscut de ti­ folclorice, care sâ stim ule­ sat noi comenzi, claviatura a „acţionat“ după.., cum a ferte de inovaţii dinafară. problemele ridicate de scrisoa­ în orele de audienţe.
neri. Iată de ce considerăm ze valorificarea şi conserva­ încăpăţînată a unei maşini crezut. Altfel nici nu se ex­ lată deci cum dinlr-o sim­ rea anonimă. Dialogul între noi şî cetă­
deosebit de util, ca principa­ rea unor obiceiuri şi datini. de scris >iu a mai luat in plică de ce nu s-a pus pi­ contră, dispozitivul a fost ac­ plă „greşeală" făcută la ma­ O serie de reclam aţii de in­ ţeni, prin interm ediul scriso­
lele monumente istorice din De asemenea, vom extinde seamă intenţia şefului de bi­ ciorul In prag în faţa unul ceptat ca inovaţie, înregis­ şina de scris,însoţită de o ne­ teres personal sînt rezolvate rilo r şi audienţelor, ca nece­
oraşe şi sate să fie în g riji­ organizarea horelor, a ser­ rou. Şi astfel, pe facturile de asemenea caz. Din contră, o trată la cabinetul tehnic sub glijenţă crasă, vistieria com­ de către organele competente sitate, atît pentru instituţie,
te pe baza unor a trib u ţii bărilor şi şezătorilor popu­ confirmare a plăţilor a apă­ parte din tovarăşii din con­ nr. 58 şi recompensată cu binatului a fost păgubită, în pe care le punem în cunoştin­ cit şi pentru cetăţean, îl vom
concrete stabilite de orga­ lare. activită ţile legate de rut „per bucată1', in loc de ducerea combinatului au ac­ 10.477 lei, fără insă a adu­ decursul a patru luni, nu­ ţă de cauză. M u lţi cetăţeni ne continua în vederea unei cit
nizaţii de bază, de către diferite zile şi sărbători „per sută", dar cu preţul de ceptat cu uşurinţă tot felul ce vreo îmbunătăţire. mai la capitolul .,garnituri sesizează necesitatea reparării mai bune soluţionări a proble­
utecişti, iar ca element sti­ laice ale anului, aniversări la „per sută". De aici a în­ de oferte dinafară care ur­ Din colectivul de „inova­ de cauciuc“ cu aproape un unor drum uri şi străzi de ac­ melor cotidiene.
m ulator acest fapt să fie ale fa m iliilo r tinere etc. ceput toată încurcătura. Om.nl cau preţul garniturilor, unele tori" a făcut parte şi Gheor- milion de lei. Comentariile
menţionat pe o placă in­ Faptul că întreaga acti­ de la aprovizionarea combi­ fiind considerate chiar ino­ ghe Teşcula, şeful atelierului sînt de prisos. Am spune
dicatoare. vitate sportivă din şcoli, de natului lansa mereu comenzi vaţii. Este tipică in acest „Mergoil" din C.S.H. care, in doar că trebuie rupt acest si­
calitate de specialist, era în
giliu al neglijenţei
iar cei
sens oferta ing. Dihoru Va­
In oraşele Brad, Haţeg. la sate se va desfăşura în şi confirma facturi, fără a lentin care, împreună cu alţi măsură să sesizeze cazul. Să vinovaţi să suporte sancţiu­ (Urmare din pag. I) tuziasm şi iniţia tivă în orga­
Orâştie. există posibilita­ cadrul organizaţiilor U.T.C. schiţa vreun gest de curiozi­ cîţiva ingineri de la Fabrica sperăm că, cu timpul, se află nile de rigoare. Dar nu nu­ nizarea unor acţiuni ou co­
tea organizării cercurilor trebuie sâ ducă la o preo­ tate faţă de exactitatea ci­ de mase plastice din Buzău, motivul pentru care nu a fă­ mai cu „mustrare", cum se care se întîlnesc interpreţi a piii.
„Prieteni ai isto rie i', care, cupare organizată a între­ frelor din acte. Aşa s-a ajuns seslzind neatenţia celor de cut-o. Poate că are ceva obişnuieşte pe ici, pe colo, căror vîrstâ îţi inspiră stimă, Dar form aţiile căm nului
sub supravegherea profeso­ gului activ. Trebuie sâ ţi­ ca în raport de dimensiune la Hunedoara, au pre­ scuze o dată ce şi comisia in cazuri asemănătoare. preţuire. Spectacolul a lăsat cultural unde sînt ? Echipa de
rilor, să antreneze tin e rii nem seama de realitatea şi grentate, o banală garnl- zentat un dispozitiv cu pentru aprobarea inovaţiei, ION MANEA impresia de improvizaţie, ceea teatru a dat cîteva spectacole,
la acţiuni de cercetare pe că sportul face parte din ce nu cadrează cu pregătirea în localitate şî în satele \eci-
pe care o solicită organizarea ne cu piesa „U n om în noapte"
unei dum inici culturale Dacă de M. Davidoglu. In prezent,
nici organizarea unei aseme­ echipa e descompletată. For­
nea acţiuni, în ju ru l căreia maţie de dansuri nu există,
Renumele de buni gospo- susţinută, nu se ridică la n i­ cea corală s-a destrămat. „A m
se face o popularizare
mai
încercat de cîteva ori sâ adu­
velul cerut, cum se realizează năm oamenii la cor, dar za­
programele curente ale cămi­ darnic. Din pragul finalei con­
nului cultural înscris la con­
dări se cere confirmat cursul pentru cea mai bună cursului al V lII-le a . de cînd
s-a renunţat la form aţia noas­
activitate ?
Răspunsul l-am în tîln it la tră corală, oamenii s-au des­
curajat — ne spunea tovară­
Dobra, localitate mare. cu şul Vaier Popa. directorul că­
Organelor locale ale puterii te 600 ore de muncă p a trio ti­ campania agricolă de prim ă­ mii de locuitori, cu un cămin
de stat le revine sarcina de că, , locuitorii comunei au vară. cultural construit în centrul m inului cultural. Este necesar
a se preocupa de iniţierea a schimbat albia pe o porţiune $i în altă comună din apro­ comunei, cu form aţii artistice sii vină un tovarăş din partea
cît mai multe acţiuni gospodă­ de 500 m etri, astfel câ Yie- pierea oraşului Haţeg — U ni­ C om itetului judeţean de cui-
reşti in vederea înfrum useţării plâcerile pricinuite de inun­ rea — s-au întreprins cîteva
satelor şi comunelor. daţii sînt practic înlăturate. acţiuni de interes obştesc. S-a
Recent, vizitînd comuna Sîn- Dar, în afară de această ac­ Unirea şi a început acţiunea ib o g b t i m u SPiRI-
term inat acoperirea şcolii din
lâmârie-OrJea. am avut ocazia ţiune, pînâ în prezent nu s-a
sâ ne convingem câ membr i întreprins aproape nim ic pen­ de îm prejm uire a localului
com itetului executiv al consi­ tru înfrumuseţarea satelor a- şcolii din Tuştea, acţiune care
liu lu i popular, comunal (pre­ parţinâtoare comunei. In pla­ este aproape term inată. pod TOM A Sfa i SÂNULUI ?
In
şedinte V ictor Barbu), mani­ nul pe care-1 are com itetul vederea construirii unui
festă preocupare în acest sens. executiv se prevede curăţi­ peste ria l Galbena, în satul
Astfel, o acţiune demnă de rea parcului, a zonelor verzi, Tuştea s-a adus m aterialul
toată lauda o constituie de­ desfundarea şanţurilor pe o lemnos necesar şi s-au bătut cărora, în urmă cu ani, le-au tură şi artă cu ajutorul căruia
vierea albiei rîuhil Sibişel, lungime de 5.200 m etri lin ia ri, piloni de susţinere. In satul fost conferite ordine şi me­ sâ reconsolidâm formaţia —
care trece prin centrul comu­ construirea a 2,4 km drum uri Fârcădin, aparţinător comunei dalii. adaugă hotârit tovarăşul
nei, şi care, ani de-a rindul, etc. M otivul invocat — tim pul Unirea, s-au plantat stîlpil «Păi, la noi. aproape în fie­ Popa.
atunci cind debitul său se nefavorabil — nu poate Justi­ pentru îm prejm uirea căm inu­ care dum inică este program Despre form aţiile artistice
mărea datorită ploilor abun­ fica întîrzierea acţiunilor de lui cultural. la cămin, dar ni-1 dă şcoala, ale căm inului, atît. Restul ac­
dente de prim ăvară sau toam­ primăvară. Unele lucrări pre­ Faţă de perioada în care ne nu form aţiile căm inului". Sînt ţiu n ilo r ? O seară de intiebâri
Pentru transportul cărbunelui de la Exploatarea minieră Lonea la Preparaţia din Pe* nă, inunda întinderi destul de aprecieri ale mai m ultor lo­ şi răspunsuri şi o călătorie pe
văzute în planul a m in tit pu­
trila a fost pus în funcţiune un nou tip de locomotivă Diesel-hldraulicâ, construită la Uzinele mari de grădini sau alte tere­ teau fi deja începute şi chiar aflăm însă, s-ar fi putut face calnici. hartă, deschiderea „L u n ii că i­
mai m ult şi în ceea ce p ri­
„23 August" din Bucureşti. Foto : EMILIAN DOBOŞ nuri agricole. De cîteva zile, terminate, folosindu-se tim pul veşte înfrumuseţarea comu­ Căminul cultural din Dobra ţii la sate" etc.
Îns8, în urma prestării a pes­ acum, cind încă nu a început nei Unirea. a găzduit, e adevărat. în cî­ La căminul cultural din Lâ-
T im pul nu aşteaptă. Lucră­ teva dum inici din acest an, puşnic, la data vizitei noas­
rile agricole de prim ăvară bat concursuri gen „Cine ştie, cîş- tre, nu am găsit nici un fac­
Ia uşă. De aceea, este necesar tigâ" pe diferite teme : „Poe­ tor care ne putea inform a
ca in tim pul scurt care a mai zia lui M ihai Emineseu”, concret asupra a ctivită ţii că­
taie de cap s-a mers pe linia rămas disponibil, comitetele „Gcorge Coşbuc", „Ion Crean­ m inului. întrebaţi, cîtiva lo­
Asum se pregăteşte producţia de a de a renunţa la cultivarea le­ executive să ia măsuri pentru gă", „Lupta poporului nostru calnici nc-au răspuns : „Apăi,
gumelor produse din răsaduri.
de la Crăciun încoace, numai
îm potriva
otoman",
mobilizarea cetăţenilor la ac­
ju g ului
&
Dar. pe lîngâ că se face sim­
ţită lipsa din cultură a unor ţiunea de înfrum useţare a sa­ com petiţii vizionate de un pu­ copiii de Ia şcoală au dat ceva
program .. încolo...".
blic numeros — mare şi mic
telor şi comunelor. Aspectul
Cînd problema producerii Veniturile încasate în medie Producţie !). a dovedi posibilităţile de care sortimente mult solicitate de plăcut al aşezărilor din ju ru l — şi care, în şcoală a dat re­ Au trecu-t lunile de iarnă,
legumelor se readuce in dis­ de pe liecare hectar cultivat Ca preqătiri, pînâ acum s-au dispune unitatea este suficient consumatori — vinete, qoqo- Haţegului — m ult vizitate de zultate deosebit de frumoase. perioada cea mai corespunză­
cuţia cooperatorilor din Soi- cu lequme au însumai mai pu­ aplicat [dar nu si împrăştiat să arătăm că în condiţii ase­ sari. qulioare etc. — si soar­ turişti, este bine cunoscut. Bu­ O acţiune lăudabilă pentru toare unor a ctivităţi susţinute,
mus, a conducerii unităţii, nu ţin de 4 000 lei, deoarece o — n.a.) înqrăsăminle organice mănătoare cooperatorii din Do­ ta celor ce se vor însămînta nul renume se cere confirm at Şcoala generală din Dobra, bogate şi atractive, care sâ
se poate să nu rămîi surprins mare parte din culturi, rărai- pe 15 hectare din cele 20 re­ bra au realizai în anul tre­ este cam vitregită, apreciind şi în această primăvară. pentru cadrele didactice de invite, sâ cheme săteanul la
auzind câ : „Avem condilil, nu nînd neîngrijite, s-au compro­ partizate lequraiculturli. In p ri­ cut producţii si venituri de la după stadiul pregătirilor şl NICU SBUCHEA alcî, care dovedesc m ult en- cămin.
ne putem plînqe de asta. In mis. vinţa producerii răsadurilor, qrădînă de peste 5 ori mai după (elul cum s-a orqanlza-t Concursul „Căm inul cultu­
schimb. cu rezultatele nu In astfel de condiţii desigur s-an amenajat si Insămîntat mari fată de cele obţinute la activitatea în legumicultura. ral cu cea mai bună activita­
ne-am prea lăudat niciodată. că nu se mai poate vorbi de cu varză de vară 107 mp ră­ Fără îndoială că se pot lua te" s-a lansat tocmai spre a
Poate., anul ăsta". Care este rentabilitate in legumicultura. sadniţe. C A P. Şoimuş. în continuare măsuri care să impulsiona, spre a împrospă­
semnificaţia afirm aţiei? La întrebarea : ce învăţăminte Doar la cele expuse se re- Nu trebuie să fii specialist reflecte posibilităţile unităţii ta m anifestările educativ-re-
Am încercat să-i pătrundem creative în mediul sătesc. In
sensul Nici nu s-a deschis unele localităţi a reuşit. A
bine discuţia despre lequmi- fost p riv it cu seriozitate şi răs­
cultură şl preşedintele coope­ pundere. activiştii culturali
un „om bun", un CE PREOCUPĂRI AU PRODUCĂTORII ?
rativei agricole, Teolil Mun- Snscriindu-se entuziaşti în noua
teanu, s-a interesat dacă nu
cunoaştem competiţie. întrecerea se a-
legumicultor experimentat, cu dreseazâ, însă, tuturor aşeză­
alte cuvinte. Din cele con­ m intelor de acest fel din me­
statate ulterior a reieşit că în- diul rural. De ce aud şi o p ri­
tr-adevâr „lipsa unul om" con­ mesc numai unii, iar a lţii râ-
stituie punctul nevralqic al gră­ s-au desprins din neajunsurile zumâ preocuparea cooperato­ pentru a-tl da seama câ fără de a produce o cantitate nu nu­ mîn ferecaţi în comoditate,
dinăritului practicat la Soi- care au existat şi ce pregătiri rilor din Şoimuş pentru a asi­ irigaţii nu se poate concepe mai de 11.000 kg legume la hec­ găsind numeroase justificări
mu$ s-au făcut în vederea produ­ gura oblinerea unor producţii creşterea producţiei de lequ­ tar. cît s-a planificat, ci de pentru inactivitatea de care
Cîteva relaţii mai amănun­ cerii legumelor în anul curent şi venituri sporite din legumi­ me. La Şoimuş însă această 15.000-20.000 kq. Că acest lu ­ dau dovadă ? Concursul in­
ţite în legătură cu activitatea am consemnat următorul răs­ cultura. Faptul că nu s-a qă- problemă elementară nu şi-a cru este posibil în condiţiile clude acţiuni diverse. într-o
ce s-a desfăşurat în anul tre­ puns : s»il o persoană căreia să i se găsit încă rezolvarea cores­ pe care le are cooperativa sferă largă. Sînt necesare doar
cut la qrâdinâ şi cu stadiul — In primul rînd s-a schim­ fi încredinţai in mod concret punzătoare. aqrieolă din Şoimuş a fost do­ iniţiativă şi entuziasm, atribu­
pregătirilor făcute pentru pro­ bat sistemul de orqanizare t sarcina de a conduce si răs­ Preocuparea pentru folosirea vedit chiar de cooperatorii de te care trebuie sâ însoţească
ducţia acestui an ne-a dat to­ muncii, in sensul câ terenul o punde exclusiv de activitatea intensivă a terenului este, de aici. Se cere insă ca în cel pe fiecare activist cultural.
De ce aşteptaţi in vita ţii, de
varăşul Nlcolae Dumitru, care, va fi cultivat cu legume se vi ce trebuie să se desfăşoare la asemenea, neglijată. Din toam­ mai scurt timp conducerea u-
pe lingă funcţia de brigadier lucra pe familii. De asemenea, grădina de lequme explică în nă nu s-a însâmînţat nici o nilătii să întreprindă acţiuni ce aşteptaţi norme. tovarăşi
de cimp, se ocupă si de lequ- s-a stabilit ca retribuţia să se mare măsură de ce la această cul-turâ de legume, iar obţine­ eficiente pentru rezolvarea directori ai căminelor cultu­
rale ?
miculturâ. facă intr-o altă lormă (care, unitate se acţionează destul rea de producţii tim pu rii sau problemelor tehnice si orqani- Un ultim control şi cărămida va primi botezul focului, Satul în care m unciţi nu se
— In 1967, ca urmare a u­ ara adăuga noi, nu este în con­ de anemic in direcţia valori­ sem itim purii în solarii se mai zotorlce, care pînă acum au După aceea, în noua sa haină, va porni pe drumul marilor şan­
nor deficienţe orqanizatorice, cordantă cu instrucţiunile ela­ ficării depline a rezervelor fost lăsate mal mult în seama tiere. In foto : tehnicianul Nicolae Băltăreţu de la Fabrica de poate sâ nu găzduiască bogă­
ţii folclorice, sâ nu aibă oa­
rezultatele obţinute de la gră­ borate de Uniunea Naţională existente pentru creşterea ren- află încă în faza de „studiu". brigadierului de cimp produse refractare din Baru Mare, verifică un nou lot de căra- meni inimoşi care pot şi vor
dină au fost sub orice critică. a Cooperativelor Agricole de labilitătii legumiculturll. Spre Ca să nu dea prea multă ba­ N. TIRCOB
"«*'• Foto : V. ONOIU să co n trib u i; i j l.tfruui<jseţa-
.wu vieţii spirituale a locali­
tă ţii lor.