Page 8 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 8
Sinibotă 2 marile 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI
Conferinţa U.N.C.T.A.D.
Pavilionul român
a fost vizitat de MEMORANDUMUL DELEGATEI ROMÂNE
D ELH I 1. — T rim isu l spe rilo r în curs de dezvoltare, în asigurării unei baze durabile
premierul libian cial Agerpres. I Puţinelu, special a e xp ortu rilo r lor de raporturile dintre toate ţările. Joi a avut lac în Parlamen
in
pentru această cooperare
produse finite şi sem ifabrica
transmite : Delegaţia română
la C onferinţa N a ţiunilor U n i te. Im p ortu rile dc produse rc- Delegaţia română a prezen tul cipriot ceremonia de învesti
te pentru comerţ şi dezvolta 7.ultate din aranjamentele dc tat acest Mem orandum in spe tură a arhiepiscopului Makarios,
TRIPOLI 1 (Agerpres). — re de la New Del hi a prezen cooperare să se bucure in ţă care a fost reales duminică
La Tripoli s-a deschis cea tat actualei sesiuni un Memo rile partenere dc un regim ranţa câ el se va dovedi util preşedinte al republicii. In dis
de-a şoptea ediţie a Tirgu- randum cu p rivire la promo preferenţial, elim inindu-se ob pentru a c tiv ită ţile 1 şi lu cră ri cursul rostit cu acest prilej, el
lui internaţional de mostre, la varea form elor moderne de stacolele tarifare şi nelarifare le C onferinţei în vederea ela a anunţat câ în scurt timp va
care participă 30 de ţări intre cooperare economică interna din calea acestora, lărgirea u- borării unor recomandări şi a supune secretarului general al
care şi România. In pavilio liliz u rii acordurilor intergu- unui program de acţiuni al O.N.U., U Thant, o serie de
nul românesc sint prezentate ţională, cerînd ca el să fie d i vernamentale de cooperare in tfN C TA D în această proble- propuneri menite sâ soluţione
fuzat drept document de lu
mnşini-tinelte, echipament cru al Conferinţei. In condiţii dustrială şi tehnică în vederea Tiâ. ze conflictul dintre ciprioţii greci
pentru construcţii, tractoare şi le actuale, se arată in Memo şi turci.
alte maşini agricole autouti randum. cooperarea în indus
litare, produse chimice şi pe trie şi tehnică intre ţări a de
trolifere, produse ale industri venit o formă avansată a re In legătură cu incidentl din Golful Tonkin
ei uşoare şi alimentore, mo la ţiilo r internaţionale. Com- In legătură cu eipioziile care
bilier, covoore şi alte produ pletînd şi stim ulînd eforturile au avut loc in seara zilei dc 28
se. După solemnitatea de proprii, această cooperare re februarie in apropierea Amba
inougurare a tirgului, pavilio prezintă unul din resorturile Administraţia Jolnson a indus sadei U.R.S.S, la Washington, a
nul R. S. România a fost vi- genţia TASS transmite o notă de
principale ale dezvoltării e- protest a ambasadei U.R.S.S. a
naţional. Este subliniat faptul in eroare Congreul dresată Departamentului de Slut
conomicc şi com erţului inter
că această cooperare îmbină al SU.A. Nota insistă in mo
dul cel mai serios ca autorită
pe o bază echitabilă şi reci W ASH IN G TO N 1 (Agerpres). de agenţia U PI arată câ
Tîrgul internaţional proc avantajoasă interese }selc americane am intite nu ţile americane sâ ia măsurile
— La 1 martie, relatează a
dintre cele mai variate genţia UP1, s-a aflat câ un î aflau in tr-o acţiune obişnui- cele mai eficace in vederea asi
gurării securităţii şi inviolabili
prin asocierea partenerilor \ de patrulare, aşa cum s-a
de la Tripoli R. D. GERM ANA. — In pentru construirea de obiective studiu strict confidenţial efec oiminicat Congresului in 19(54, tăţii ambasadei şi funcţionari
fiecare an, între 3 şi 12 industriale, agricole, turistice, tuat de m em brii Comisiei (prim iseră o misiune de spio lor soi.
Plenara C.C. al P.G. din Japonia m artie se desfăşoară la pentru fabricarea de produse pentru afacerile externe a Se ni electronic în legătură cu
natului american a dus la con
Lcipzig tra diţio n alul T irg
zitat de Abdel Hamid El Bak- de prim ăvară, care atrage cu o tehnicitate şî forţă com cluzia câ A dm inistraţia John stemele radar ale R. P. Chi- Guvernul grec a rechemat joi
superioară,
petitivă
pentru
fcouih, prim-ministru şi repre TOKIO 1 (Agerpres). — Zia sificarea ajutorului acordat cercuri largi de oameni de desfacerea anum itor produse son a indus în eroare Congre rtze şi R. D. Vietnam. Dqpâ pe ambasadorul său din Sue
iiid entul de Ja 4 august, Sta
zentant al majestâţii sale (d- rul „Akahata" informează că Vietnamului, tratativele cu afaceri, reprezentanţi ai d i pe pieţele tradiţionale ale par sul în legătură cu incidentele ţie U nite au hotârît bombar- dia, lason Drakoulis, anunţă cer
ris 1 al Libiei, Ahmed Na- la 20 februarie au început lu cileva partide comuniste din feritelor firm e şi în tre p rin tenerilor. djn 19G4 din G olful Tonkin. curile autorizate din Atena. A
gem, ministrul economiei şi ol crările celei de-a G-n Plenare alte ţări. deri din R.D.G. şi din alte care au folosit drept pretext drea R. D. Vietnam in pofida ceasta măsură a fost precedată
comerţului, Ahmed Hasire, a CC. al PC. din Japonia. Par Plenara a aprobat in unani ţâri. Pe circa 40.800 m etri In Memorandum se sublinia pentru începerea bom bardări msajelor com andantului na- de o notă transmisă prin în
preşedintele Consiliului de ticipanţii la plenară au fost sa mitate raportul Prezidiului CC. pătraţi, tîrgul va cuprinde ză in acelaşi tim p câ promova Republicii Democrate Vietnam vior „M addox" şi „Turner sărcinatul cu alaceri suedez la
administraţie al tirgului, Ab lutaţi (Ic Sanzo Nosaka. pre al P.C. din Japonia. In conti exponate a peste 2000 de rea cooperării economice inter Părţile esenţiale ale acestui Jtf", în sensul câ acesta m i Atena, in care guvernul grec pro
del Arahmon Agili, directo şedintele Prezidiului CC. al nuare, participanţii la plenară întreprinderi din ţările so naţionale nu trebuie să fie le studiu au fost aduse la cu tra îndoieli câ ar fi avut ioc testează împotriva atitudinii de
rul general al tirgului, înso P.C. din Japonia. Raportul Pre cialiste. dintre care 80 Ia gată de condiţii politice sau noştinţa opiniei publice de se viun atac. sprijin a Suediei faţă de Andre
ţiţi de alte personalităţi ofi zidiului CC. prezentat de Ken- examinează problema mişcării sută reprezintă întreprinde îm piedicată de discrim inări şl natorul Wayne Morse într-o hcâ la 2 august, preşedinte ws Papandreu, liderul politic
ciale şi de reprezentanţi ai ji Miyamoto, secretar general muncitoreşti si alte probleme rile cu caracter lehnie. obstacole artificiale. Ea trebuie cuvîntare rostită în Senat la le Johnson a ordonat navei grec, care a părăsit ţara după
presei libiene şi străine. înal al CC. al P C din Japonia, cu actuale şi vor adopta o hotâ- Republica Socialistă Româ să se bazeze pe p rincipiile 29 februarie. Studiul respec „T rner Joy" să se alăture na punerea sa în libertate. In nota
ţii oaspeţi au fost primiţi de prinde probleme privind inten nia va prezenta produse ale fundamentale ale colaborării tiv a form at obiectul unor cer vei „M addox" în acţiunea sa sa, guvernul grec protestează
directorul pavilionului Româ rire pe marginea acestora. industriei constructoare de internaţionale, cum sînt res cetări din partea comisiei se de patrulare în G olful Ton totodată împotriva atitudinii Su
niei la Tirgul internaţional de maşini, utilaje de prelucra pectarea suveranităţii şi inde natoriale. fapt care a deter kin „pentru a afirm a dreptu ediei, care şi-o rechemat am
rile S.U A." în această regiu
Io Tripoli şi de Lazăr lones- re a lem nului şi metalelor, pendenţei naţionale neameste m inat pe unii dintre m em brii ne. Studiul confidenţial dez- basadorul din Atena după lovi
cu, reprezentant al Ministe U. Kekkonen a fost investit în produse electrotehnice, chi cul în treburile interne, egali acesteia să-şi exprim e îndoiala v ă lit acum arată câ „obiecti tura militară din 21 aprilie 1967.
rului Comerţului Exterior. Pre mice, vagoane, tractoare şi tatea în drepturi şi avantajul câ atacul de la 4 august vul patrulării era de a-i pro O notă de protest similară a
mierul libian a salutat pre camioane, precum şi u tila reciproc. Memorandumul, pro I9G4 îm potriva distrugătoare fost adresată Danemarcei.
zenţa României la Tirgul in je pentru industria textilă. pune C onferinţei să adopte lor „M addox" şi „T urner Joy" voc pe nord-vietnam ezi". A-
ternaţional de la Tripoli, funefia de preşedinte al Finlandei Nu tnai puţin interes va între altele ca recomandări t ai fi avut loc vreodată. Aceşti cesl studiu citează un mesaj
transmiţind felicitări pentru stirni desigur şi standul cu extinderea practicării de că mem bri s-au întrebat dacă Sta din partea comandamentului Consiliul de Securitate s-a re
sortimentul bogat al expona HELSINKI 1 (Agerpres). — pului diplomatic au asistat la produse alim entare şi de tre statele membre a form elor tele Unite nu au provocat ele supetn al flotei americane din unit joi dupâ-amiazâ, pentru a
Paciic care afirm ă că. „după
telor, calitatea şi modul lor Dr. Urho Kekkonen a fost in festivitatea învestiturii, care s-a larg consum, care va fi bo moderne de cooperare econo părrea sa. ele nu au demon lua in dezbatere verdictul pro
de prezentare. Varietatea a vestit vineri în funejia de pre desfăşurat în Parlamentul fin gat reprezentat. mică industrială şi tehnică în însele incidentele din Golful stra in mod adecvat hotărî- nunţat Io Pretoria împotriva u
cestor exponate, a declarat şedinte al Finlandei pentru a landez. IN FOTOG RAFIE : As vederea stim ulării dezvoltării Tonkin. rca ) U.A. de a-şi afirm a drep nui număr de 33 de patrioţi din
premierul libian, şi, indeosebi, treia oară, pe o perioadă de pect al T irg u lu i de la Lcip- economiei şl a com erţului ţâ Studiul confidenţial dezvâlu- Africa de Sud-Vest. Lucrările
a celor din industria con sase ani. ★ zig tinde se aşteaptă des tul n aceste ape internaţio Consiliului au fost intrerupte
structoare de maşini şi cea Jnlr-un discurs pronunţat cu Cu acest prilej, preşedintele chiderea oficială pc data de nale. Comandanţii navali ai pentru a permite membrilor să-şi
chimică, oglindesc caracterul acest prilej, Kekkonen a de Urho Kekkonen a p rim it în- 3 martie. Orientul Apropiat celoi două vase. se spune în continue consultările in această
continuare în
studiu, şi-au
complex al economiei româ clarat că va respecta consti tr-o audientă festivă pe şefii problemă. Este vorba de pregă
manfesţat dezamăgirea că „nu
neşti şi nivelul tot mai înalt tuţia şi leqile tării şi va mi m isiunilor diplom atice acre au a»ut pînă acum p rile ju l să tirea unui proiect de rezoluţie,
de dezvoltare a ei. înregi lita penlru creşterea nivelului d itaţi la Helsinki. Declaraţia primului miniştru demmstreze acest lucru". prezentat de şase ţâri afro-asia-
străm cu plăcere evoluţia po de trai din Finlanda N. I. Vancea, ainbasadorul S td iu l confidenţial arată în tîce, care cer guvernului din A
zitivă a relaţiilor comercia Republicii Socialiste România, închdere câ a existat un ra frica de Sud sâ elibereze ime
le dintre ţările noastre. „Pa lin număr de 200 de depu decanul corpului diplom atic, a al Izraelului port il navei „M addox". p o tri diat pe cei 33 de patrioţi con
vilionul României la Tirgul taţi, miniştri si membri ai cor rostit o cuvîntare de felicitare. Convorbiri damnaţi pentru „terorism".
internaţional de la Tripoli, TEL A V 1V .J (Agerpres). — pre pace". „Nu mă îndoiesc că vit druia aceasta nu a înre
gistra nici o lovitură şi nu
scrie presa libiana, contri înţelepciunea va prevala, a a identificat nici un vas ina
buie la realizarea unor fruc Guvernul izraelian i-a propus spus premierul Eshkol. Sc pu mic a atare, precum şi în le
trimisul
lui Gunnar
Jarrinq.
tuoase tranzacţii comerciale, Discursul Feisal — Thani special al secretarului general ne numai problema cînd". gături cu incapacitatea avia Un număr de deputaţi indieni
care vor conduce la o dez al O.N.U., U Thant. în Orien Pe de altă parle, Gideon Ra- ţiei ancricane de acoperire dc aparţinînd tuturor grupărilor de
voltare tot mai importantă a lael, director qcneral în M i a ve&a altceva în pofida nu- opoziţie cît şi Partidului Congre
relaţiilor economice româno- primului ministru iranian tul Apropiat, să convoace re nisterul de Externe al Izrae- m eioaclor semnale luminoase sului (de guvernâmînt) au cerut
libiene4'. Chiar din primele RIAD I (Agerpres). — Emi prezentanţii celor două părţi luluî. a declarat că „tot ceea lansat* joi retragerea Indiei din Corn-
ore de la deschidere pavilio rul Qatarului, A ii A l Thani. a- (Izracl şi ţările arabe) in ve ce trebuia clarificat în cursul monwealth şi naţionalizarea bu
derea unui dialog direct
— a
nul românesc a inregistrot un TEHERAN 1 |Agerprcs). — nistru iranian, Am ir Abbas Aşatar, dezlănţuind un atac nurilor britanice din India. A
mare aflux de vizitatori. Intr-un discurs rostit în Ca Hoveirîa, s-a asociat pentru (lat într-o vizită oficială la declarat primul ministru izrae convorbirilor avute de Jarrinq făţiş ş direct îm potriva R. D. ceste măsuri au fost reclamate
mera Deputaţilor, primul mi- prima dată, în mod public, Riad, a conferit vineri cu re- lian Levj Eshkol. El a menţio a fost clarificat". In prezent, Vietnann, Statele Unite au de
campaniei împotriva fostului nat că guvernul izraelian o afirmat el. urmează să în terminat Congresul să aprobe în timpul unei dezbateri aprinse
premier A ii Amini, care este qele Feisal al Arabiei Sau- nu doreşte „să interpre ceapă stadiul practic care con ceea ce echivala cu o decla în parlament în legătură cu noua
în vin u it de .deturnare de dite. Convorbirile au fost con teze situaţia în termeni de în stituie baza mandatului trim i raţie de război fără însă să-i lege britanică privind problema
fonduri" şi arestări arbitrare" sacrate examinării unor pro vingători si învinşi, dar con sului special al O.NU,. şi a prezint? acestuia toate fapte imigranţilor prin core se blo
în timpul cînd se afla în frun bleme privind actuala situa sideră necesar ca după război nume aplicarea rezoluţiei Con le în legătură cu acţiunile va chează aproape in întregime in
tea cabinetului iranian. Refe- cele două părţi să se întîl- siliului de Securitate cu pri selor americane în G olful Ton trarea cetăţenilor străini in An
rindu-se Ia ocliunile ilegale ţie din Orientul Apropiat si, vire la reglementarea paşnică kin şi motivele pentru care glia.
ale companiilor străine care în special, legate de constitui nească pentru a discuta des a situaţiei in Orientul Apro ele ar li putut fi atacate sau
operează în Iran, Am ir Abbas rea Federaţiei emiratelor din pre relaţiile dintre ele şi des piat. hărţuite
Hoveida le-a avertizat că vor Golful Arab. din care face
primi riposta cuvenită dacă Guvernul grec a concediat un
„acestea îşi imaqinează că pot, parte şi Qatarul. nou grup de 249 de funcţionari
în scopul asigurării interese In capitala Arabieî Saudile Lovitura militară din aporţinind diferitelor ministere,
lor lor. să treacă la noi pro în afară de emirul Qatarului După reuniunea Consiliului Ministerial al C.E.E. sub ocuzoţia de „lipsă de loiali
vocări". Frimu! ministru a a- se află in vizită primul mi tate" faţă de noul regim militar.
rătal că Iranul „va aplica nistru km veitian, Jaber Al A h Grecia a fost o „ope Această măsură o fost anunţată
strici politica sa de indepen vineri în buletinul oficial apă
rut la Atena.
dentă naţională si că nu va med A) Jaber, şi ministrul dc raţiune americană,
admite nici un fel de im ixtiu externe irakian, lsmail Khai- Conferinţa de presă a şefilor
ne în afacerile interne". rallali. elaborată deC.I.A."
„Sint sigur câ nu există o al
declară H Vlahu delegaţiilor participante tă organizaţie al cărei presti
giu sâ fie atît de scăzut ca cel
Mişcarea revendicativă a cadre LONDRA 1 (Agerpres). — al Organizaţiei Statelor Ameri
cane (OSA)", scrie deputatul
Intr-un articol publicat in BRUXELLES 1 (Agerpres). discuţiilor între CEE şi ţă ri venezuelean Alfredo Tarre Mur
lor didactice din S.U.A. sâptâmînalul „Spectator", cu — După reuniunea C onsiliu le candidate : R.F.G. a pro ei, intr-un articol publicat de
lui m in iştrilo r de externe ai
noscuta ziaristă greacă He- pus ca discuţiile să fie purta ziarul „Panorama14. Autorul su
leni Vlahu, aflată in exil in C.EE. a avut loc o conferinţă te prin interm ediul Comisiei
NEW YORK 1 (Agerpres). — merg la şcoală de 0 zile Sin Anglia, arată câ lovitura mi de presă la care şefii delega CEE şi să aibă un caracter bliniază rolul nefast ol acestei
In Statele Unite mişcarea re dicatul învăţătorilor din Okla- litară din Grecia a fost o ţiilo r au dat explicaţii asupra m ultilateral, în tim p ce Fran organizaţii. „Fiecare capitală la-
U.R.SS. — Avionvd AN-14 cvi denumirea „P riolka" (A l vendicativă a cadrelor didac homa, cu peste 25.000 dc mem „operaţiune americană, ela poziţiei lor în cadrul reuniu ţa propune ca discuţiile să tino-americanâ, continuă Murei,
bina) se construieşte în oraşul Arscnr.v (Extrem ul Orient) la tice ia amploare. Greviştii cer bri, a anunţat pentru săptămî- borată de CIA". Fără spriji nii, M inistrul de externe a) fie bilaterale. In legătură cu condamnă O.S.A. care s-a do
uzina constructoare de maşini „Progres". ,,Pcio)ka“ rezol sporirea fondurilor alocate dc na viitoare o grevă de o zi. nul S.U.A., junta nu ar fi pu Franţei, Couve de M urville, a această afirm aţie a m inistru vedit un organism nefolositor,
vă una din cclc mai grele probleme ale aviaţiei — stabili quvern necesităţilor învăţă- La Albuquerque (statul New tut pune mina pe tancurile declarat că corespondenţii de lui de externe francez, agen învechit şi care nu se bucură d«
rea legăturilor aeriene dintre aşezările care nu posedă nero- mîntului şi maţorarea salari Mcxico) cei 1.500 de învăţă N.A.T.O., răpi pe primul mi presă au exagerat afirm înd câ ţia France Presse remarcă fap nici un sprijin din partea po
droamc. Excelentele calităţi de decolare — aterizare şi şu- ilor. Autorităţile din Piltsburq tori, care timp dc o săptăminâ nistru, şantaja pe rege, tero între R. F. a Germaniei şî tul câ Franţa se opune unor poarelor din America Latină".
siul de inaltă carosibilitatc dau posibilitatea avionului să (stalul Pennsylvania) au (ost s-nu aliat în grevă au revenii riza ofiţeri superiori şi aresta Franţa au izbucnit iarăşi tratative prin interm ediul Co
decoleze şi să aterizeze pc ci mp. l>e pămînt desfundat, pc nevoile să închidă II scoli, vineri în clase în timp ce Fe mii de cetăţeni — se subli neînţelegerile referitoare la misiei CEE, deoarece nu do
nisip, zăpadă — pe orice platform ă. El poate fi folosii pen undo învaţă 18000 de elevi. In deraţia învăţătorilor din San admiterea Angliei în Pia reşte să confere in felul aces
tru explorări geologice. în aviaţia sanitară. „Pciotka" csie Stalul Florida. 22 000 dc învă Francisco, care numără 1 500 de niază in articol. Din cauza a ţa comună Singura deo ta un caracter supranaţional Preşedintele Republicii Popu
ceasta, starea de spirit anti-
utilată cu toate cele necesare pentru zboruri pc v r e m e proas- ţători se allă în grevă, iar cei membri, a anunţat că va or americana din Grecia s-a in sebire între poziţiile celor acestei comisii. lare a Yemenului de Sud, Kt k-
1ă atlt ziua cît şi noapten. aproximativ o jumătate dc mi ganiza o grevă săptămîna v i tensificat. două ţâri, a spus el, este nu M in istru l de externe vest- tan Al Shaabi, — anunţă a
Reuter — a respins
genţia
Hon dc copii din acest stat nu itoare. mai în problema caracterului german, W illy Brandt, şî-a ex protestul guvernului britanic in
prim at speranţa câ „m icile di
vergenţe" vor fi înlăturate. El legătură cu demiterea a 32 de
şî-a exprim at, de asemenea, ofiţeri britanici, angajaţi ca «<-
speranţa câ Anglia nu va reac perţi în armato yemenită. El o
emisfera sudică sînt peste 20 te. Sectorul in ve stiţiilo r de ca situaţia de astăzi cînd prin ţiona pinâ cînd „cei şase" vor menţionat, referindu-se la o de
de state, multe dintre ele slab pital american în America La „A lianţa pentru progres", in ajunge la un acord asupra a ti claraţie a Ministerului de Extof-
dezvoltate şi câ p ro fitu rile ob tină este dominat de m arile teresele m onopolurilor am eri tudinii lor comune faţă de ne ol R.P.Y.S., câ demiterea
ţinute de S.U.A. depăşesc de monopoluri. Datele statistice cane sînt „apărate" cu tot ze candidatura acesteia. ofiţerilor britanici constituie a
citeva z.eci de ori cele 70 de sînt grăitoare în acest sens. lul necesar, ceea ce îi face să Agenţia UPI subliniază câ problemă internă a statului >#•-
milioane, atunci această sumă In ţările latino-americane ac declare că program ul repre la această ultim ă reuniune a menit şi că guvernul britanic
apare de-a dreptul jalnică. ţionează peste 3.000 de com zintă „cel mai mare succes al C onsiliului M inisterial al CEE n.u .° îe nic' un drept să inter
Dar iată câ „A lianţa pentru panii americane. D intre aces politicii americane în America divergenţele au avut un carac vină în această chestiune.
progres" a fost creată, şi atît tea. 300—360 obţin jum ătate Latină". ter politic. Astfel, Ita lia a o
presa cercurilor oficiale latîno- din pro fitu rile directe sau in „Lichidarea m izeriei" — u pus vetoul său tratativelor cu
„ Adevărului nostru roman este prezent in glasurile buit aproape cu nim ic la r i umericnne şi bineînţeles cea directe din această regiune nul din scopurile „A lianţei Algeria, care este sp rijin ită de
celor care ridică un clocotitor protest pentru câ văd dicarea Am ericii Latine pe nord-amerieanâ au început sa (în 19G5 acestea erau de 11.fl pentru progres", rămîne o li Franţa, în tim p ce Olanda s-a Treî mii de indieni din Costa
seva şi singcle întinselor noastre pum inturi curgînd pragul civilizaţiei nord-ame- Irîm biţcze despre „noua eră”, m iliarde dolari). Prin interm e teră moartă. Venitul anual pe opus continuării tratativelor Rica — aproape toată popu
spre m ări. spic a Îmbogăţi metropolele străine". ricane Evident, form ula „A despre ..epoca egalităţii şi fră diul com paniilor. S.U.A. deţin cap de locuitor la jum ătate din cu Spania. M inistrul de exter laţia indigena — au format o
(M1GUKL \NG EL ASTURIAS) lianţa pentru progres" fără re ţiei". Suportul m aterial al n- poziţiile-cbcîe din economia angajaţii latino-am ericani este ne italian, A m intore Fanfanî, organizaţie care va încerca să
zultate practice nu poate trezi cestci a firm a ţii ? Acordarea m ultor ţâri lalino-americanc. de.. 120 dolari, adică preţul ar fi declarat câ se opune ori ° ţ J‘g« guvernul să le acorde
entuziasmul in rîndul latino- unor sume care între 1961 — iar m onopolurile obţin un pro a două costume de haine din cărui progres pe planul rela pămînturi, rezervaţiile lor fiind
In u ltim ii ani un loc im por pentru progres" — programul amerîcanilor, mai ales că pro 1DGG au oscilat in ju ru l a G,5 fil anual de 3,0 m iliarde do stofă obişnuită P o trivit date ţiilo r externe ale Pieţei comu ocuDate de albi.
tant în presa latmo-america- american cel mai impresio gramul in iţia t de preşedinte m iliarde d o la ri... pe hîrtie. In lari. Numai grupului Rocke- lor oficiale, num ărul şomeri ne pînă la rezolvarea satisfă Hi cer, de asemenea, guver
nâ l-au ocupat articolele des nant. la prima vedere, după le Kennedy a căpătat cu tim lapt a fost acordată mai pu feller îi aparţin 23 milioane lor a crescut de la 2 m ’lioa cătoare a problemei candida nului îmbunătăţirea asistenţei
pre programul „A lianţa pen planul Marshall — a creat u pul un caracter tot mai pro ţin de o treim e din această su ha dc pămînt arabil, ca să nu ne in 19G0, la peste 3 milioane tu rii britanice. medicale, a comunicaţiilor şi a
lru progres". A tît pentru in i iluzorie imagine a ceea ce în nunţat m ilita r şi antidemocra mă în tim p ce dobînzile pe mai vorbim de întreprinderile in 19GG. In realitate, num ărul Eduardo M artino, însărcinat cordarea de fonduri pentru fi
ţiato rii lui. cit şi pentru cei că accepţiunea americană în tic. care ţările latino-americanc bancare, industriale şi comer lor este de citeva ori mai cu afacerile externe al Comi nanţarea unor proiecte agricole.
rora le-a fost impus, cauzele seamnă bunăstarea m ateriali Străbunii „A lianţe i" an fost trebuiau să le plătească State ciale, care împînzcsc ţările la- mare. siei CEE, a declarat că aceas
pentru rare se acordă atita zată în citcva milioane dolari „Legea cu privire la asigura lor Unite pentru creditele p ri tino-am cricanc Avînd în ve Rezultatele „A lia n ţe i". la tă comisie nu se va mai ocu
importanţă program ului, slut care aveau ca scop „grăbirea rea securităţii reciproce", cu mite s-au ridicai, mimai în dere amploarea pc care o lu a stadiul actual de aplicare, re pa de problema candidaturii Starea sănătăţii lui Philip
deosebit de serioase. Pentru procesului de dezvoltare din caracter m ilita r §i o seric dc 1967. la 2 m iliarde dolari. In se mişcarea de eliberare naţio prezintă o oglindă nu numai britanice, in tru cît C onsiliul Blaiberg, pacientul ’ căruia i s-a
beneficiari (citeşte SU.A.), punct de vedere economic şi programe disparate de „a ju urm ătorii 10 ani. ele vor tre nală şi tot uîni desele proteste a subdezvoltării ţâ rilo r latino- M inisterial s-a încheiat fără grefat inima la spitalul Groote
„A lianţa pentru progres" a de social pentru ca vecinii sud- tor" economic. bui să restituie cea mai mare îm potriva dom inaţiei monopo americane şi a însuşi eşecului să-i dea vreo directivă în Shuur din Capetown, continuă
venit un mare business. im* amerieani să fie aduşi la n i „Legea" a pus bazele „ajuto parte a îm prum uturilor, la ca lu rilo r americane, Rockefclle- acestui program, ci şi a poli această privinţă, precizînd nu să se menţină bună. Joi, el a
pentru „beneficiarii" dc la velul secolului X X american". în lu i" american câtie ţările re se vor adăuga, fireşte, do- ni au cerut guvernului să ia ticii W ashingtonului de „a ju mai câ va relua discuţiile în fost vizitat de soţia sa, care a
suri dc Rio Grande o dezamă Au trecut 7 am, dar pumnul latino-americane, în sumă dc hînzile La aceasta trebuie să măsuri serioase pentru „apă tor" acordat ţâ rilo r în curs de această problemă în cursul declarat ziariştilor : „Niciodată
gire amară. de dolari aruncaţi înlr-o marc 70 milioane dolari anual. Da adăugăm p ro fitu rile însemnate rarea" intereselor americane în dezvoltare. viitoarei sale reuniuni din nu l-am văzut aşa de vioi. Se
Elaborată în 10G1, „A lianţa a subdezvoltării nu a contri că se ia în consideraţie că in obţinute din investiţiile direc- străinătate. Astfel s-a ajuns la IL E A N A CHIRTU m artie sau aprilie. bucura ca un şcolar'4.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Z IA R U LU I: *tr. Dr Petra Grota ar. 35. telefon 12 75, 15 85, 23 17. - (TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva 44.065