Page 87 - Drumul_socialismului_1968_03

iijfellfateca Centri ■
fx(3ciît'rîOi:î>
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA1
Consfătuire ANUL 2000

cu lucrătorii Nontori

din comerţ cosmici

Ieri a avut loc la Deva o consfătuire organizata de Consi­
liul popular judeţean, cu lucrătorii din reţeauo comercială a Piesele lansate de pe Pd-
judeţului nostru. Au participat directori ai organizaţiilor mint vor fi montate de
comerciale locale, de la T.A.P.I., şefii serviciilor comer­ „tehnicienii Cosmosuluiu pe
ciale, contabilii şefi, şefi de unităţi, gestionari. mari staţii cosmice. El vor
La lucrările consfătuirii au luat parte tovarăşii loachim deveni membri ai echipaju­
Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, lui, vor face reparaţii si
preşedintele Comitetului eiecutiv al Consiliului popular ju­ montaje, vor descărca ra­
deţean, şi Sabin Boticiu, vicepreşedinte al Comitetului exe­ chete de transport, vor con­
cutiv al Consiliului popular judeţean. strui nave cosmice noi şl
A fost prezentată o informare privind realizarea sarci­ mai mari şi după termi­
| 4 pagini 30 bani nilor din planul de măsuri al biroului Comitetului jude­ narea lor le vor întreţine
ANUL XX. NR. 4114 MARJI 26 MARTIE 1968 ţean de partid şi a planului de desfacere pe perioada Si repara.
1—20 martie a.e., precum şi sarcinile ce revin lucrătorilor Cum vor fi echipaţi a­
din comerţ in perioada următoare. ceşti montori cosmici, ce a-
In încheierea consfătuirii, tovarăşul loachim Moga a parate şi instrumente vor
făcut recomandări privind necesitatea îmbunătăţirii apro­ lua cu ei ? Ce probleme vor
vizionării şi deservirii populaţiei cu mărfuri, o mai bună avea de rezolvat şi cum le
E C O N O M I A D E M E T A L dirijare a acestora spre cumpărători, la nivelul sarcinilor vor rezolva ? de pregătirea
care stau in faţa lucrătorilor din comerţul de stat şi coo­
In afară
peratist, pentru satisfacerea cerinţelor oamenilor muncii.
teoretică în domeniul astro­
nomiei, astrofizicii, geofi-
zicii, radiotehnicii, mate­
maticii tehnice şi altele,
® P rin e p u ra re a şi ca p ta ­ ci. vor trebui să cunoască
amănuntele teh­
in toate
nica modernă a rachetelor
re a g a z e lo r se p o t o o jin e Un eveniment memo­ şi a zborurilor, adică vor
trebui să aibă pregătirea
50 000 tone fie r • Ce rezerve rabil în istoria cosmonauţilor.
Primul şi cel mai impor­
tant. echipament al montă­
ascunde raportul dintre fierul rilor este costumul de cos­
monaut . Cu loa'.c că n dată
cu. dezvoltarea tehnicii ra­
achiziţionat şi cel livrat? şcolii romaneşti chetelor, importanţa costu­
deoarece ca­
melor scade,
binele lor slut bine ermetl-
9 Reducerea consumurilor spe­ zate, costumul de cosmo­
S-au îm plinit 150 de ani de dragostea fierbinte pentru pa­ naut rămînp „salopeta de
!a introducerea lim bii naţio­ trie, devotamentul neţărmurit lucru" a montorilor. Prima
cifice - 12000 tone laminate nale în invăţâm inl, de cind Iată de cauza socialismului, probă practică a unui ase­
Gheorqhe Lazăr d u s bazele simpatia si spiritul dc solidari­ menea costum a fost făcută
în plus • Fiecare kilogram de învătămîntului in limba ro­ tate cu lupl.u popoarelor pen­ in Cosmos de către cos­
tru proqres şi pace. Pariind în
mână la şcoala de la Sf. Savo
a
monautul Leonov,
care
din Bucureşti. inim ile voastre tinere mindria realizat şi prima montare in
metal In circuitul economic rit duminică dimineaţa ptin- de a Ii continuatori ai unor Cosmos. Timp de aproape
Evenimentul a fost sărbăto­
mari înaintaşi ce s-au format
10 minute cit a stal in a-
tr-o adunare lestivă, care a pe băncile acestei scoli şi au far a navei cosmice, el a
avut Ioc la Liceul .,N. Bâl- strălucit în istoria poporului demontat camera de filmat
Au cuvîntul ing. NECULAI AGACHI, cescu”, continuator al tradiţi­ nostru aveţi datoria de o­ aşezata In partea exteri­
director general al C. S. Hunedoara şi ilor şcolii de la Sf. Sava. si la noare, draqi elevi, de a munci oară a navei. Instalaţia de
care au luat parte actuali şi cu rîvnă pentru a vă însuşi climatizare sc afla in „ra­
IOAN NICULESCU, secretar al comitetu­ foşti profesori si elevi ai aces­ temeinic lot ce este mai va­ niţa" de pe spatele cosmo­
lui de partid. tui lăcaş de învătămînt şi ai loros in tezaurul c u ltu rii na­ nautului. Un cablu de sigu­
liceului „Gh. Lazăr". purtător ţionale şi universale, de a vă ranţă, în care sc aflau şi ca­
al numelui marelui dascăl şi preqăli ca continuatori de nă­ blurile electrice ale legăturii
Economisirea şi folosirea tehnologice la toate nivelele, patriot. dejde ai marii opere de în­ telefonice şi diferiţi emiţă­
raţională a m etalului pe toa­ asimilarea unor mărci noi de Participanţii au ascultat şi au florire a României socialiste. tori, fl lega pe cosmonaut
te verigile iproducţiei consti­ oţeluri şi fipo-dim ensiuni de subliniat cu puternice aplauze Să închinaţi tot talentul, price­ dc navă. Prin urmare şi
tuie o im portantă sarcină de laminate, extinderea pe scară mesajul tovarăşului Nicolae perea şi puterea de muncă pro­ acest cablu face parte din
partid, impusă de lărgirea şi largă a tehnologiilor avansate, Ceausescu. secretarul qeneral păşirii scolii şi culturii româ­ echipament.
diversificarea producţiei în in­ debitarea automată a lam ina­ al Comitetului Central al Parti­ neşti, măreţelor idealuri ale Viitorii montori cosmici
dustria construcţiilor de ma­ telor etc. — consumurile spe­ dului Comunist Român, pre­ socialismului şi comunismu­ vor purta încălţăminte spe­
şini, de creşterea continuă a cifice au scăzut sim ţitor. A st­ şedintele Consiliului de Stat al lui". cială cu. talpă magnetică
volum ului construcţiilor şi sa­ fel. consumul specific de me­ Republicii Socialiste România, Mesajul a fost citit de tova­ care le va permite să calce
tisfacerii necesităţilor me­ tal pentru oţelul M artin a fost adresat cadrelor didactice şi răşul Dumitru Popa, membru pe suprafaţa navelor şl sd
reu crescînde ale pro­ redus cu 3 kg/tonâ de lingou elevilor de la liceele „Gheor­ supleant al Comitetului Execu­ stea într-o poziţie stabilă.
ducţiei de bunuri metalice şi pentru blum uri, cu 2 kg'tonâ qhe Lazăr" şi „Nicolae Băl- tiv al C.C. al P.C.R., prim-se- In afară dc costumul de
electrotehnice de larg consum. de ţagle, pentru profile fine cescu". In mesaj se subliniază cretar al Comitetului municipal cosmonaut, „ raniţau de c li­
Râspunzînd acestei sarcini, co­ cu 1,5 kg etc. Evident, toate că „întemeierea" învăţămîntu- Bucureşti al PC,R. si pre­ matizare, cablul de sigu­
lectivul de muncă al combi­ acestea au dus la realizarea lui în limba română repre­ şedinte al Consiliului popular ranţă,, amortizoarele de şo­
natului. a sporit, an de an. unor însemnate economii de zintă un moment de mare în­ provizoriu al m unicipiului Bu­ curi, încălţămintea magne­
producţia de fontă, otel şi la- metal, Ia reducerea, în ultim ă semnătate în dezvoltarea cul­ cureşti tică, echipamentul va cu­
. minate. Numai in 1968. com­ instanţă, a preţului de cost. turii noastre naţionale, o dală Luînd apoi cuvintu.1, acad. prinde cu siguranţă si o
parativ cu realizările anului O analiză mai atentă, pe tot memorabilă in istoria poporului Ştefan Bălan, m inistrul învăţă- staţie energetică autonomă,
ecut, siderurgiştii noştri vor flu xu l de producţie, arată că român. Este exprimată „pre­ mintului, a arătat că această de pildă, baterii solare.
produce în plus 171 500 tone sint încă nenumărate posibi­ ţuirea pe care partidul o acor- sărbătoare conslituje un.paliei Probabil că din echipa-
oţel, 231J10(L_±nne laminate şi lită ţi care nu au fost, folosite •da colectivului de profesor!’ de cinstire nu mjmaî a tradiţi­ GOTTHOLD LEISNITZ
alte im portante cantităţi de î<n totalitatea lor. că nu s-au al celor două licee. întreqului ilor înaintate ale unui vechi
produse siderurgice. închis în întregim e căile pe cofp didactic din patria noas­ asezămînt şcolar, ci si a tre- | (Cor
(Continuare în pag. a 3-a)
Trebuie subliniat că proble­ care se irosesc im portante can­ tră,* tuturor celor care cu mul­ cuiului glorios ăl culturii noas­
ma sporirii producţiei de me­ tită ţi de metal. O statistică în­ tă dăruire şi pasiune îşi înde­ tre. Evocarea celor 150 de ani
tal, integrată cu preocuparea tocmită în sectorul aglomera- plinesc nobila misiune de pe- de fiinţare a unuia din cele mai
de prelucrare complexă şi de re-furnale arată că din cele daqoqi şi propaqatori ai cul­ renumite aşezăminte de cultură
reducere a consumurilor spe­ 979 kg fier achiziţionat pen­ turii si ştiinţei". în limba română — a spus vor­
cifice. s-a reflectat pozitiv în tru obţinerea unei tone He „V ă urăm, draqi tovarăşi, — bitorul — să însemne pentru Pod rulant
ridicarea eficienţei economi­ fontă s-au regăsit în fonta li ­ se spune mai departe în me­ noi. cei de azi, pentru profe­
ce in to t circu itu l fabricaţiei. vrată oţelâriilor numai 936 kc. sa} — să obţineţi noi succese sori si elevi, un imbold in mun­ de mare capacitate
/V. rezultat al com plexului de Diferenţa s-a pierdut ca urm a­ Platform a de încărcare a cuptoarelor M artin este întotdeauna-locul in care oţelarii în ridicarea nivelului ştiinţific că, un îndemn pentru dobîndi- M etalurgiştii de la Uzina
suri pe care le-am luat în­ re a transportului, m anipulăm au ca temă de dezbatere clocotul oţelului cu tot ce înseamnă el. F o to : V. ONOIU al învătămîntului, în activitatea rea unor noi succese care să de construcţii metalice din
că de la începutul anulu- tre­ de instruire si educare a ele­ dea o si mai mare strălucire Bocşa, în colaborare cu cei
cut — întărirea disciplinei (Continuare in pag. a 3-a) vilor, sădind în sufletele lor activităţii acestei instituţii de de la Uzina constructoare de
carte si cultură. maşini din Reşiţa, au reali­
In numele C.C. al U.T.C.. zat un pod ru la n t cu o ca­
tovarăşul Ion Iliescu prim- pacitate de ridicare de 400
Duminică, pe ogoarele judeţului secretar al C C. al U. .T. C„ tone. Acest p rim agregat de
ministru pentru problemele ti­
o asemenea m ărim e reali­
neretului. a înraînat reprezen­ zat in ţara noastră a fost
tanţilor orqanizaţiilor de tine­ proiectat Ia In s titu tu l de
ret din liceele ,,N. Bălcescu" cercetări şi proiectări de
să adăpostească m ă rtu riile re­ S-a lucrat în multe unităti, şi „Gh. Lazăr" diploma de o­ maşini de transportat şi r i­
noare a CC. al UT.C.
dicat din Tim işoara. El este
Cerinţele de ordin cultural re a unor interesante muzee rii unui „Muzeu dacic", care
ale vieţii moderne impun, în­ In anii din urmă — datori­ In încheiere, prof. Ioana prevăzut cu utilaje speciale
tre altele, forme variate de tă interesului sporit al fo ru ­ feritoare la strămoşii noştri, 9 f Cosma, directoarea liceului de ridicat greutăţi pfnă Ia
îmbogăţire a orizontului de rilo r de cultură locale şi cen­ descoperite pe te rito riu l loca­ „N. Bălcescu", a dat citire tex­ 400 tone. Ia o înălţim e de
cultură şi educaţie, de petre­ trale — au fost reorganizate şi lită ţilo r hunedorene. Colecti­ tului telegramei pe care colec­ 33 m, dispozitive de sigu­
cere a tim pului liber, de des­ reprofilate citeva din muzee­ vul de specialişti ai muzeu- tivele de profesori şi elevi aî ranţă şi frine electrohidrau-
Jui definitivează în prezent
tindere. A lă tu ri de cinemato­ le existente. Este cazul M u­ tematica expoziţiei de bază şi. dar s-au înregistrat şi liceelor sărbătorite au trîm is-o lice şi va fi folosit ia m on­
graf. televizor, radio — m ij­ zeului m ineritului din Petro­ Comitetului Central al Parti­ tarea u tila je lo r de mare to­
loace mai „comode" şi mai şani, organizat după ultim ele paralel, pregătesc m ater'alul dului Comunist Român, tovară­ naj ale hidrocentralei de Ia
căutate de marele public — cercetări din domeniul muzeis­ arheologic ce va fi expus. La P orţile de Fier.
muzeele, expoziţiile pe d ife ri­ tic ii, al Muzeului de artă term inarea sa „Muzeul dacic" şului Nicolae Ceauşescu.
te teme, vizitele la monumen­ populară din Orăştie, despre va fi unul din cele mai im ­
portante din tară, referitor la
te şi locuri istorice iţi oferă care se poate spune acelaşi lu ­ perioada istorică respectivă. lipsuri nemotivate
unele satisfacţii de ordin emo­ cru — ambele redeschise in
tiv şi istoric, constituind, în cursul anului 1967. La Sar- M unicipiul Hunedoara be­
acelaşi tim p. un instrum ent de mizegetusa, alături de grăi­ neficiază de un valoros monu­
educaţie patriotică, de in iţie ­ toarele ruine ale A m fiteatru ­ ment istoric şi de arhitectură
re in cunoaşterea !storiei vii lui roman, există un intere­ — Castelul C orvineştilor —
a poporului nostru. sant muzeu arheologic care restaurat aproape în întregi­ 70 de hecţare Trei din noua
păstrează obiecte provenite
Meleagurile hunedorene, a- me de către Direcţia monu­
tit de bogate în vestigii ale din săpăturile efectuate în lo­ mentelor istorice. Cu excepţia a „ • stau pe loc
intr-o zi
trecutului, (sînt stabilite c ir­ calitate şi îm prejurim i. Aceas­ cîtorva săli, in acest edificiu
ca 170 de monumente istorice, tă acţiune de reorganizare, sis­ Aşa s-a petrecut situaţia cu
de arhitectură, arheologice etc.), tematică şi permanentă, este se va organiza şi o expoziţie In unitatea noastră timpul tractoarele aflate la coopera­
în plină desfăşurare. favorabil din ultimele zile a tiva aqrîcolă din Deva. Deşi Aspecte
păstrătoare ale unor valoroase
tra d iţii istorice şi culturale, La Deva se află în Ir-un sta­ Prof. GH. ARMAŞESCU fost folosit din plin — ne-a este necesar ca însămînţările
oferă un cîmp prielnic de in­ diu avansat repararea şi re­ inspector la Comitetul ju ­ informat tovarăşul inq. Carol să fie qrăbite. in plină cam­ din meciul
vestigaţie pentru istorici, et-no- staurarea clădirii „Magna Cu­ deţean pentru cultură şi Koska. tehnoloq şef la LA.5 panie peste „125 cai putere”
şrafi, specialişti în artă popu­ ria", monument de arhitectu­ artă Rircea. Am insâminţat 140 de stau im obilizaţi. La două trac­
lară şi folclor, alături de di­ ră — sediul Muzeului jude­ hectare cu mazăre, borceaq şi toare au survenit defecţiuni Jiul -
verse posibilităţi de organiza­ ţean — în vederea organiză­ (Continuare în pag. a 3-a) ovăz. Din suprafaţa amintită, în timpul lucrului, deşî reali­
70 de hectare au fost însă- zările lor sînt încă destul de
rainţate în cursul zilei de du­ anemice, iar altul nu poale fi Petrolul
minică. utilizat deoarece nu are trac­
La fermele din Deva, Lă- torist.
puşnic şi M intia se lucrează Punerea în mişcare a trac­
la fertilizarea terenului şi pre- toarelor respective nu este o
qătirea patului qerminativ, un­ imposibilitate. Dar cooperato­
de se vor'planta cartofi. Toate rilor din Deva nu le este indi­
mijloacele sint concentrate la ferent cind se va întîmola a­
qrcibirpfl însăraîntării culturilor cest „eveniment".
din prima epocă. Jiul a a r u n c a t în
„Caii putere“
Unde este
încep luptă to a te fo rţele
tractoristul ?
să ruginească
In timp ce pe oqoaiele coo­ şi a c îş tig a t
peratorilor din Şoimus, Do- Unităţile cooperatiste deser­
bra, Lăpuşnic, Roşcani si al­ vite de către S.M.T. Hateq. în
tele. mecanizatorii sc allau la care s-a lucrat la însămînţări
datorie, în ziua de 24 martie în ultimele zile. pot fi numă­
a.c. unul din tractoarele re­ rate pe deqete. Cu toate că in „Direcţia de marş“ a Metalului
partizate la C A P. Beian a stat ziua de 24 martie se putea lu­
ncfolosit. De ce ? Pentru că cra în cîmp cu toate forţele,
tractoristul Laurcan Iacob a . <-au înregistrat realizări abia Hunedoara cere corecturi
plecat din unitate, deşi ştia că ia nivelul a 3-4 briqăzî. M o­
trebuie să lucreze la pregătirea tivul ? Nici pînă acum nu s-au
terenului în vederea însâmîn- asigurat mecanizatori pentru
ţărilor. toate tractoarele In fiecare zi La Lupeni, o evoluţie ce pune pe
Dacă mecanizatorilor Petru aici stau nefolosiţi peste „2 000
Moise, Iosif Răbulca, Traian de cai putere". Dacă se maî în-
Barbu llie Rotaru, Ion Nistor tîrzîe mult cu rezolvarea pro­ gînduri
11 se pot adresa felicitări pen­ blemei lipsei mecanizatorilor
tru modul cum au înţeles să-si nu este exclus ca tractoarele
A pnratajul de măsură şi control existent la turbinele termocentralei Uzinei „V ic­ fac-ă datoria, lui Iacob ce I să înceapă să ruginească. Si
toria" Călun verifică in fiecare moment modul în care funcţionează instalaţia. Cu ajuto­ s-ar putea adresa, în afară e- n-ar fî cazul, deoarece pe o- La Călan, poliţă restantă: F O T B A L U L
rul său operatorul Gheorghe Moţ dirijează cu precizie pulsul agregatului. ventunl de o sancţiune m eri­
tată. din partea conducerii qoare este atît de mult de lu­
S.M.T. Dobra? cru. mai ales acum.