Page 89 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 89
Marţi 26 martie 1968 DRUMUl SOC! AUSMUIUI 3
E C O N O M I A Moiitori cosmici
(Urmare din pac. 1) rccţici, precum si deplasa
rea necesară pentru asigu
DE aşa-numitvl „pistol en reac rarea echilibrului. Ele slut — M ai ştiut să-l jierbi. precizeze despre ce fel de ca
ment nu va mni face parte
legate de dispozitive pen
cosmonauţii
tru măsurarea distanţei şi
ţie", deoarece
nn au putut Să-l utilizeze aparate care determină po In loc de — Poate Dar Ştefan Cindac litate e vorba, pentru cn, in
cu folos — cosmonautul a- ziţia in spaţiu. Inexactita şi fAtdnvic Talnadi ? Mici ci vitrină, sc găsesc două scaune
merfenn Whitc, de exem tea aprecierii distanţei a n-au ştiut să-l fiarbă ţ urate, decolorate de soare şl
Am fost nevoit să mă las
plu, se răsturna foarte, des dus piuă acum la greşeli. reclamă convins. Păcat Mi-ar fi plă pline de praf.
M E T A L ţl numai cu ajutorul ca Astfel, cosmonauţii a m e r i cut să scriu al(/el...
cani au făcut greşeli suh-
a putut ajunge la
blului
nava sa oprecimd de. cinci ori dis SIMl'.RlA ide la .4. Nirn-
In prezent, sc încearcă tanţa. lescu). Eram liniarii să fac o La drum cu
-cntnri cu rachete rare vor Mont or ii rnr purta ru ci hună reclamă unităţii dc des Coledie
putea ţi dirijate cu ajuto Sl toate aparatele si instru facere a produselor agricole t
rul unei bare de comandă, mentele necesare asamblării organizată, sâptămina trecuta primăvara
precum si „rănile" cu mo sau demontării pieselor în originală
(Urmare din pag. 1) derea folosirii plăcilor termo- tor. Im.prcunn cu raniţele vederea reparării maşinilor in localitate dc I A S. Hir-
izolante combinate cu prafuri ic climatizare, acestea for şl aparatelor Deocamdată c.nn O iniţiativă meritorie (XIPENI (de la E. Popa).
termogene şi termoizolante. mează asa-numitnl sistem nu se ştie încă ce instru Dar tocmai citul .să transmit OlfAŞTlE (dc la N Păuni Zi plină dc primăvară Du
Jârgirea utilizării aliajelor dc manevrare. mente vor fi acestea şi cum aceste ripduri, m-a oprit Oc- te seu) Măiestria a zeci dc fo minică pe Valea (grafitului. in
şi depozitării necoi espunzătoa- complexe şi creşterea cantităţii vor fi ele construite. Cama taviau Podrc.anu, simerian şi tografi s-a sirius intr-un pa apropierea albiei Jiului, an
re a minereurilor de fier. nerc- de oţel purificat cu insufla- Sc lucrează deja sisteme lor merge de. la maşini de dinsul. nou. Fotografii mari şi mici. ieşit minerii cu familiile. în
ciiperăm prafului, atît la a rea argonului prin cărămizi de ajutaj, montate in cos sudat, utilizlnd energie so — Stai. Priveşte şi pe ur Dc la cele de 6/9, piuă la a- că nu la Iarbă verde, dar par
glomerare, cît şi la furnale, poroase. Numai introducerea tumele cosmonauţilor, care lară, concentrată Intr-un mă zii la telefon... crlca pe care abia Ic. vezi cu că o doresc să apară mai re
rnr fi reglate
automat de
trecerii metalului în /gura plăcilor termoizoluntc va r i punct cu ajutorul unor — Vnrt laplc ! ochiul liber. Toate au fost pede Petre Constant in şi Sn-
datorită încălcării tehnologii dica procentul ele scoatere cu un mecanism electronic. Cn oglinzi speciale, piuă la a- — E alterat. I.-am cumpărat strinsc cu multă „grijă" şi a- moilă Petre cu alţi ortaci au
ajutorul unor mici
maşini
lor şi altele. 3-5 la sută. electronice ele. calculează paratc cu raze electronice, în ziua dc 23 martie din n- fişalc la panoul cu fruntaşii apucat pe Valea lirăii iu sus.
Cu toate progresele făcute Legat de producţia de la rapid si sigur schimbarea pistoale cu laser şi chei de acest magazin, l-am fiert ime întreprinderii dc industrie lo Fraţii Emil şi loslf Flllop, du
in olelârn, pierderi însemnate minate ne vom preocupa necesară sau dorită a dl- piuliţe. diat şi a ieşit.,, briuză. cală Orăşlic. pă ce şi-au curăţat bine armele
de metal se produc din cauza să îmbunătăţim regimu Nu ştim ce părere are co dc tunătoare, au luat pieptiş
perforărilor de oale şi pra- rile de încălzire prin introdu mitelui sindicatului de aici, muntele spre Straja. Doar, doar
ş'uri, turnării unor lingouri in cerea unor instalaţii automati care se ocupă cu populariza vor cina ceva vinat la proţap.
complete, solidificării otelului zate va creşte cantitatea de rea fruntaşilor, dar nonă nu Alţii cu schiurile la spinare
in oale. lipsei aparaturii ne metal frezat la cald şi cojit Vă Informăm ne-a plăcut de loc. Poate vor făceau slalom printre cei doi
cesare epurării gazelor şi, In pe maşini de mare productivi reuşi să schimbe aspectul a- vînălori. Inginerul Fisguss lo
‘ penal, prin producerea unor tate. vom introduce procedee cestci originale colecţii (Mu slf, cu nelipsitul aparat de fo
rebutul i La cele trei otelăni, noi de curăţire în flux cu despre: mai sint fotografi în Orăştic ?). tografiat la umăr, se grăbea
in prunele două Juni din a flacără şi de sablare cu alice. Cu acesta ocazie, poate se vor să prindă ultimele secvenţe
cest an, rebutul s-a cifrat la La toate liniile de laminoare girnli să schimbe şi articolele de iarnă de pe cărările mun
>14 la sută la O.SM. I. 1,!M se vor extinde in continuare dc la gazeta dc perete, care ţilor. Zile de primăvară /şl
la sută la oţelăna electrică şi tehnologiile avansate de ajus Filmele au împlinit venerabila t îrstă
C f>!) la sulă la otelâria JI. Har, tare a laminatelor prin m ări de., un an. N-ar strica dacă etalează atracţiile irezistibile.
in acest sector de activitate, rea şi modernizarea actuale s-ar arunca privirea şi asu Fiecare, după plăceri şi preo
lipsa de preocupare pentru c- lor ajustaje. prin introduce pra vitrinei dc calitate. Să se cupări, Ic trăieşte din plin.
conumisiren metalului îmbracă rea de utilaje care vor contri vacsraţei
şi alic aspecte. La ambele o- bui la eliminarea defectelor
felâj/i Martin, din cauza ne- in diferite stadii de fabrica
rcspectărn temperaturilor de ţie. Tinîncl seama de cerinţe întreprindere.» cinema
turnam s-au solidificat pe oa le crescînde ale beneficiari tografică Deva oferă şcola Volum inaugura! de folclor literar
le aproape Rbtl tone o(el, iar lor noştri, vom lărgi gama de rilor, in vacanţa dc prim ă
prin turnarea unor lingouri lipo-dimensiuni dc laminate vară. un bogat şi variat
incomplete s-au pierdut circa program dc filme artistice A ieşit de sub tipar volumul inaugural de folclor literar,
.;>(» tone. Numai pun elim ina executate în toleranţe rcstrîn- şi documentare. Pentru c- editat de cercul ştiinţific de folclor al Universităţii din Ti
ră cauzelor enumerale. s-ar se Icvii din oraşele Deva, Pe mişoara, condus de conf. Eugen Todoran, decanul Facul
fi economisit cel puţin (>000 to Jn cursul acestui an vom troşani şi Hunedoara se or tăţii de filologie, şi lectorul Gabriel Manofescu, de la ca
ne oţel. asimila şi introduce în fabri ganizează spectacole spe tedra dc folclor. Primul număr inserează pe aproape 500
de pagini lucrări de artă literară, de istorie folcloristică,
Ke/erve insemnale privind caţia curentă noj profile la ciale. Astfel, fa cinemato culegeri şi evocări semnate de Mihai Pop, Ov. Papadima,
economisirea şi gospodărirea minate din oţeluri cu caracte grafele „Patria" (I)cvn), ,,7 I. C. Chîţimia, G. Ivânescu, G. I. Tohâneanu, Mihai No-
judicioasă a metalului pot îi ristici superioare care vor Noiembrie" (Petroşani) şl vicov şi de alte personalităţi ale vieţii literare româneşti
valorificate prin dozarea co permite reducerea consu „ Placăm" (Hunedoara), vor contemporane, lucrări referitoare la noile metode folosite
rectă a şarjelor, montarea co- mului specific la eceste fi programate zilnic mali- în cercetarea structurii basmelor, a obiceiurilor şi practi
respunzăloare a ansjmblelor produse cu 8— 12 la su ncc, iar in resluf localităţi cilor folclorice, a originii şi tipologiei unor străvechi obi
de turnare, respectarea tem tă. De asemenea, vom adop lor, în fiecare simbătă şi ceiuri intilnite in zonele folclorice din sud-vestul ţârii. Vo
peraturilor de turnare la oţc- ta un nou profil pentru susţi duminică. Studenţi ai anului I mine, (le la I.IM. Petroşani, la lucru in laboratorul de minc- lumul cuprinde, totodată, lucrări despre poemele emines
lării şi de încălzire la lami nerea galeriilor miniere, şi se Iată cilcva din filmele „ v Foto : COKNKL DUM ITRU ciene de inspiraţie folclorică, doine transilvănene, pro
noare, extinderea laminăm în va fabrica un nou profil de artistice programate special
toleranţe re.strînsc. introduce talpă a şenilei specific carac pentru şcolari : „Dacii", verbe, colinde şi balade culese de pe valea Inferioară a
rea noilor realizări ale ştiinţei teristicilor tractorului de 40 „Răpirea fecioarelor", „De Mureşului şi de pe valea Bistrei.
C M*. Ambele voi coiul iute la trei ori Bucureşti", „Moş lectiv de la muzeul din De
şi tehnicii înaintate.
reducerea greutăţii specifice, Genlă", „O clasă neobiş va pregăteşte un studiu re
In cadrul activităţii m u lti la economisirea unor impor nuită”, „Păţaniile lui Tolca T E Z A U R U L feritor ln situaţia social-econo-
laterale desfăşurate in combi tante economii de metal în K linkvin". mică şi politică în comitatul
nat, pe linie de cercetai e şi de întreprinderile beneficiare. In Pentru şcolarii din me Hunedoara în sec. X V III (Va
organizare superioară a pro fata colectivului nostru stau diul rural sc organizează, lea Mircea. Găinam Vasule.
ducţiei. au fost create condiţii sarcini deosebit de importan la aproximativ 00 dc cine- Bălan Troian). Actul U nirii T.4.P.LV Hunedoara
materiale şi s-.in elaboiat mă te în ceea re pliveşte econo malografc săteşti, progra Transilvaniei cu România şi
suri pentru dezvoltarea şi lăr misirea metalului. Pentru a da me dc filme cu subiecte erecţiilor muzeale ecoul lui în presa hunedorea-
girea posibilităţilor de intro mimai un exemplu, în sectorul adecvate virslci elevilor. nă a vremii constituie obice
ducere a tehnicii noj în toate de laminoare consumurile spe Numeroase filme vor fi iul unui studiu elaborat de to A N G A J E A Z A :
sectoarele combinatului ICI e cifice vor trebui reduse cu însoţite dc simpozioane, varăşul Andriţoiu loan. M u
vizează atît sporirea produc 12.000 tone faţă de realizările concursuri, discuţii şi alte (Urmare din pag. 1) ln cercetarea ştiinţifică. în zeul mineritului din Petroşani
ţiei. cit şi creşterea nivelului anului trecut. manifestări pregătite anu numeroase localităţi din Ju cercetează aspecte de evoluţia — un şef laborator îngheţată pentru oraşul Hune
deţ s-au efectuut, de-alungul
me pe marginea unor pro muzeală cu conţinut istoric tehnicii mineritului. în Valea
ei calitativ. Rezultatele înscrise in pe ducţii ale Studioului cine anilor, rodnice săpături arheo doara ;
Refermdii-ne numai Ia sec-, rioada care a trecut din acest matografic Bucureşti. Nici ce va ilustra, ca problemă logice. Rezullaţele , acestora Jiului, domeniu mai puţin ex
to ruC jurnalc. afectarea ţinui, an scot în evidenţă grija ma principala, evenimentele is s-au concretizat prin studiile plorat pină în prezent. — un şef laborator îngheţată pentru oraşul Câlanf
preşcolarii nn au fost ne
depozit, şi mijloace corespunză nifestată de muncitori, tehni glijaţi. Pentru ei s-a pre torice legale de figura legen publicate şi plin îmbogăţirea In ultimul timp sc constată
toare pentru stocarea şi ma cieni. maiştri şi cadrele de gătit o suită dc filme, dc darului loan de Hunedoara. exponatelor din muzee. Da o creştere n interesului pen — un bucătar pentru restaurantul C orvinul Hune
nipularea minereurilor, intro conducere In aplicarea cu per Oraşul Orâştie — aflat in că am menţiona numui punc tru vizitarea monumentelor doara.
ducerea transportului concen severenţă a celor ma» utile desene animale. preajma cetăţilor dacice Cos- tele din ju ru l oraşului Deva, istorice, arhitectul ale. a mu
tratului pe benzi şi înzestra măsuri pentru a mări eficien Icşti, Grădişte, Blidarii — es- unde s-au descoperit urme şi zeelor. caselor memoriale, in Solicitanţii sc pot adresa Direcţiei T.A.P.L, cu se
rea ayregatelor cu instalaţii ţa in această direcţie. Lste de le lipsit în prezent de un m u aşezări ale dacilor şi romani teres legat şi de dezvoltarea
de capi arc şi epurare a gaze datoria tuturor factorilor ra zeu istoric, care să ofere tu lor. ar trebui să pomenim de turismului. Din acest motiv diul în Hunedoara, str, George Enescu nr, 17, telefon
lor în vederea reţinerii între re concură la desfăşurarea 0 noua formaţie riştilor, înainte de a ajunge aşezarea dacică de la Cozia, s-a impus luarea unor măsuri 2100.
gii cantităţi de metal, la nive procesului de gospodărire ra să viziteze acesle importante cele romane de la Micla (Ve- de popularizare. Se continuă
lul producţiei (Im acest an ţională a metalului ca. aşezări străvechi, o imagine ţcl) şi Deva (.V illa rustica” ). acţiuni de fixare a panourilor
oot conduce la realizarea unei în continuare, să mobi artistică cît de succintă asupra Săpăturile au fost efectuate de pe şosele şi la obiectele res
Intr-un
economii de cca 50.000 tone lizeze toate ies urse le. să civilizaţiei dacilor. îndepăr către Muzeul judeţean sub su pective se editează în arest
viitor
prea
nu
fier. Lslc necesar însă. datori fructifice toate posibilităţile, tat va trebui organizată, pravegherea dr. docent Oc- an rUeva pliante color, este
tă importanţei economice şi so să întărească spiritul de răs Din iniţiativa organizaţiei într-una din clădirile a- lavian Floca, Valea Mircea şi in curs de execuţie ex
ciale a problemei, cu şi orga pundere la fiecare loc dc mun l ’.T.C. şl a comitetului sindi decvatc acestui scop, o secţie Li viu Mârghitan iar rezulta poziţia volantă „Monumen
nele exterioare să acorde spri că Organizaţiile noastre de calului, la fabrica de con <lc istorie alături (ie actualul tele lor vor fi consemnate în tele naturii" — editată
jinul necesar prin alocarea partid, dc sindicat, U.T.C. şi serve din Haţeg a luat fi muzeu, care să adăpostească studiile şi comunicările ce se de Comitetul Judeţean pen Trustul 5 consfrucfii
fondurilor necesare şi procu conduceri le tehnice pe toate inţă n nouă formaţie — bri pe lingă epoca dacilor şi m ăr vor elabora. tru cultură şi artă şi M u
zeul din Deva. In
domeniul
rarea instalaţiilor in timp u- verigile vor trebui să creeze gada artistică. înşiruită dc • turii ale rolului pe care l-a Notabile sint şi cercetările
un asemenea climat, incit pro efectuate în teren de către co popularizării monumentelor de montaj Braşov şantierul
t:l. In reducerea pierderilor de blema economisii ii şi valorifi Alexandru Chtriţd, brigada | jucat Oiâştia ca vechi centru lectivul de la Muzeul de artă orice untură, mai sint încă de
metal un rol important revi căm superioare a metalu a prcienlat numeroase spec cultural, cu o vie activitate populară din Orâştie. In co ficienţe. Se impune a edita
tacole, care s-au bucurat dc
ne şi colectivelor de muncă de lui să constituie unul din o- succes la Haţeg, Zeicani, publicistică, fnvăţâmînt. tipă laborare cu specialiştii''dc la broşuri, plinrde etc. în măsu 503 Hunedoara
rituri etc. Organele adminis
)a sectorul furnale. Va trebui Ldcctivelc principale ale ocli- Păuclueşli şi Jn alte locali traţiei locale vor trebui să Muzeul Bruckenthal din Sibiu, ră mult mai mare, care să fa
vitâţii. Inţcleguwl aceasta ca vor fi elaborate studiile '„Ţe că cunoscute marelui public
spor i lâ preocuparea pentru un proces continuu, ca o cau tăţi lniţcgaiie. sprijine această acţiune. săturile şi cusăturile ţărăneşti şi colecţiile de valoare exis Crisfur— Deva
conducerea corectă a procese ză a fiecărui salariat în par MARI A nARA Cu un trecut istoric bogat din zona Orâşliei" şi „Brode tente in muzee (arheologie, nu
lor tehnologice, pentru opti te, vom crea condiţii prielni In evenimente de seamă şi un riile pe piele" din aceiaşi zo mismatică. istorie etc).
ce sporirii eficienţei in întrea profil etnografic deosebit dc nă. Cercetările se vor concre Se întîmpinâ o seamă dc
mizarea regimului zgurilor, zonele învecinate, „Tara Za-
ga activitate economică a com tiza şi prin alcătuirea unor greutăţi în ceea ce priveşte Angajează :
menţinerea orificiilor de eva binatului. Sărbătoarea randului", cu zona m oţilor expoziţii volante din mate reparaţiile şi restaurările la
cuare a fontei la lungimi co crişcni, nu beneficiază In mo rialele respective, caic vor unele monumente. Kxeculnn-
mentul de faţă de nici un m u lul acestor lucrări, trustul de
respunzătoare ele. Nota redacţiei : fruntaşilor zeu In oraşul Brad va trebui circula in cadrul judeţului şî construcţii, nu respectă ter
Pentru imbunălâţirca in con- găsită soluţia dc a amenaja chiar în ţară. Nu sint neglija menele prevăzute în contract, — DACTILOGRAFE, cu îndeplinirea
Imiiare a calităţii uleiului şi O dată cu publicarea acestui un muzeu etnografic sau is te nici cercetările de folclor, iar echipa specializmâ în ase condiţiilor prevăzute în IT.C.M. 1053/1054 ;
articol, ziarul „Drum ul socia Zilele Irenifc, sala clubu toric. împreună cu Institutul de et
luminatelor, pentru reducerea nografie şi folclor din Bucii- menea lucrări nu a fost nici
lismului" organizează o largă lui l ’/inel dc reparaţii ma Completînd scrin reprofilă pină în prezent creată (deşi,
consumurilor Specifice de me- dezbatere în legătură cu eco terial rnlnnl din Slmerla a rilor şi organizării unor mu rpşli, se preconizează o cerce în fiecare an se investesc su — ELECTRICIENI autorizaţi pentru
lal in cele două mari sectoa nomisirea şi valorificarea su cunoscut o vie animalic. In zee, trebuie menţionai faptul tare largă, cu înregistrări pe me pentru retuşâri şi de fiecare lucrări întreţinere şantier ;
benzi de magnetofon, culege
re de activitate ale combina perioară a metalului. Invităm prezenţa unei numeroase a- că la Deva, în clădirea din re dc texte şi melodii ctc. în dală se semnalează aceleaşi
pe această cale pe activiştii dc sislenţe a avut loc sărbă
tului atenţia noastră va fi în vecinătatea „Magnei Curia'’, zona cetăţilor dacice, din Mun greutăţi în ceeu ce priveşte e-
partid şi de sindicat, lucrăto toarea fruntaşilor Cu aceas — Contabil I financiar cu studii medii,
dreptată în direcţia măririi rii clin serviciile de cercetări, tă ocazie, 168 salariaţi au supusă în prealabil unei sub ţii Orăştiei şi Valea Mureşu xecuţîa !), In asemenea con
procentului de scoatere, dim i inginerii, economiştii, maiştrii, primit Insigna dc frnnlaşi şi stanţiale transformări, se va lui. Cercetările dc arhivă, nu. diţii, este întirziatâ valorifica cu vechime minim 7 ani în munci econo
nuării cauzelor care provoa pe tehnicienii şi muncitorii dilorde stimulente malerlale. organiza o secţie de ştiinţe na inismntîce, de ştiinţele naturii rea colecţiilor muzeale, prin mice şi financiare cu salarizarea intre limi
fruntaşi din industria siderur drcpl preţuire a muncii de
că rebuturi, obţinerii unor turale, singura de acest fel etc. vin să completeze sfera lipsirea publicului, a turişti
gică să împărtăşească din ex puse in anul 1967. in în tele 1.175 — 1.400 lei.
produse cu caracteristici fi- perienţa lor, să critice stările cheiere, formaţia dc estradă din judeţul Hunedoara. cercetărilor ştiinţifice. Un co- lor, dc posibilitatea de a le
zico-chimice şi mecanice la un de lucruri negative, să facă a clubului a prezentat nn vizita.
nivel superior. In acest sens propuneri în legătură cu va frumos program artistic.
lorificarea superioară a meta
alcnţia noastră va fl îndrep
lului, gospodărirea lui ju d i I. COJOC ARU
tată spre optimizarea dimen cioasă pe toate treptele pro Simeria
siunilor maselotierelor, extin ducţiei şi consumului. R E Z U L T A T E L E con
cursului excepţional Pronoexpres H U N E D O A R A
FAZA 1 IBILFTE N l)E 30 LEI)
NUMERELE ClSTlGÂTOARE A N U N Ţ A
Exlreqerea 1 : 34 35 42 17 23 H 25 43 2H
Exlraqerea a Il-a : 27 41 26 42 44 lt) 33 17 i n
Extraqcrca a lll-a : 27 21 2 32 23 43 35 15 .33
Exlraqerea a I V-a : 12 43 43 13 1 22 71 14 23 cft inccpind cu data dc 1 aprilie 1968 da în mandat
CATEGORIA I. 6 nnmrro din cele 3 extrase Ia una din
role 4 extrageri (l-n IV-a). „Renanii 16" in număr nelimitat. conform Ord. M.C.I. nr. 300,1967 următoarele unităţi :
FA7.A A II-A IBII FTE N l)F 33 f.n ŞI M DE 18 I El|
1. Restaurantul Metalul
Exlraqerea a V a : 33 45 3 20 12 30 l 23 18
T:xlraqerea a Vl-a : 4 25 .34 22 33 5 26 37 13 2. Restaurantul lacto-vegetarian
Exlraqerea a Vll-a : 35 13 5 25 1 ?3 23 2R 8
3. Ospătărla
CATEGORIA A II A 6 numere din cele 3 extrase la una 4. Bufetul Ciuperca
din cele 3 extraqeri (a V-a a V ||-a) „Skoda" 1333 M fi. In
număr nelimitat. 5. Centrul de răcoritoare G. Enescu
6. Centrul de răcoritoare Dacia '
EA7 A A III-A intf.FTF N DE 33 IEI, M DE IR LE! Şl fl DE
9 LEI 7. Bufetul Mureşul
8. Bufetul Calau Băi
Fvlraqerea a Vtll-a : 30 22 23 43 31 <) 41 47 10
Exlraqerea a !X-a : I I 15 10 3 27 18 3R 43 3 9. Bufetul Strcisingcorglu
CATEGORIA A III-A 6 numere din rele 3 extrase la 10. Bufetul Minerul Ghclar
una din cele 2 extraqeri (a YIII-a sau u lX-a) „Renault Gor- 11. Bufetul Iiăşdat
rlini" în număr nelimitat.
LA7 A A IV-A (RII ETE N DE 33 t.Ef, M DE IR LEI. B DE
9 LEI ŞI A DE 3 LEI| Pentru informaţii suplimentare soliei ton | ii se pot
Exlraqerea a X-a: 18 23 3 23 fi 11 33 2 43
adresa Direcţiei T.A.P.L., Hunedoara, str. G. Enescu nr.
CATEGORIA A 1V-A 6 numere din cele 3 extrase la ul
tima exlrariere [a X-o) „Tiahant 601“ în număr nelimitat. 17, telefon 2100.
Fond de prem ii: 3 204.765 lei.