Page 90 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 90
Agenţia CTK anunţă că
V IE T N A M U L D E S U D Rezoluţia Consiliului de Securitate M a k a r i o s reprezentanţii C om itetului
de pregătire al m işcării de
„Vrem să avem rezistenţă din Cehia şi al
partizanilor cehi au adresat
în problema acţiunilor armate un stat unit la 23 m artie p rim u lu i se
cretar al C.C. al P.C.C..
Lupte grele în mai şi democratic" care il informează despre
A. Dubcek, o scrisoare în
multe regiuni ale (arii izraelo — iordaniene NICOSIA 25 (Agerpres). — adunarea lor în cadrul că
reia a fost discutată proble
In tr-u n interviu acordat co
respondentului ziarului „Prav- ma candidaturilor in vede
da", preşedintele Republicii rea alegerii unui nou pre
SAIGON 25 (Agerpres). — tăţi de blindate, artilerie, eli Cipru, arhiepiscopul Makarios. şedinte al R.S. Cehoslova
In regiunea deltei flu v iu lu i coptere şi aviaţie tactică. NEW YO RK 25 (Agerpres). lele pierderi materiale ; con fi tolerate şi câ C onsiliul de a declarat că criza din Cipru ce. Reprezentanţii Comite
Mekong. detaşamente ale Luptele au continuat pină la Consiliul de Securitate, ca damnă acţiunea m ilita ră lan Securitate ar avea de studiat trebuie să fie rezolvată pe ba tu lu i dc pregătire au pro
Frontului Naţional de Elibe ora 2 in dimineaţa zile! de re s-a în tru n it din nou dum i sată de Izrael cu violarea fla dispoziţii noi şi mai eficace za în tă ririi suveranităţii ţării, pus ca lista candidaţilor
rare au atacat luni dimineaţa luni. De asemenea, au avut nică, a adoptat în unanim ita grantă a Cartei N aţiunilor U prevăzute de Cartă pentru a a respectării integrităţii te ri pentru această înaltă func
cu rachete şi m ortiere aero loc lupte şi în regiunile din te o rezoluţie în problema ac nite şi a rezoluţiilor privito a evita repetarea unor asemenea toriale şi a neamestecului în ţie să cuprindă pe tovară
portul şi baza m ilitară de la sudul oraşului Saigon. U nită ţiu n ilo r armate care au avut re Ia încetarea focului ; de acte ; cere lzraeluiui să renun afacerile interne. „V rem să şii : Jozcf Smrkovsky, La-
Binh Thuy, la aproxim ativ 80 ţile de infanterie americane loc la 21 martie între Izrael plînge toate incidentele vio ţe Ia acte sau a ctivită ţi con avem un stat unit şi demo dislav Novomcsky şi Lud-
km de Saigon. De asemenea, au fost atacate dum inică la şi Iordania. Rezoluţia, prezen lente survenite cu violarea în travenind rezoluţiei 237/1967; cratic in care c ip rio ţii de ori vilc Svoboda,
după cum anunţă agenţiile de orele 15 de detaşamente ale tată C onsiliului de preşedin cetării focului şi declară că roagă pe secretarul generai să gine greacă şi turcă să trăias
presă, im portantul centru stra K.N.E. Luptele au durat apro tele în funcţie, Otismane Soce asemenea acţiuni de represa urmărească situaţia şi să ţină că laolaltă şi să lucreze în mod
tegic Kontum . situat în regiu xim a tiv 5 ore. Pentru a face Diop (Senegal), deplînge pier lii m ilitare şi alte violări 2 rave la curent C onsiliul de Secu paşnic. Noi nu intenţionăm să
nea septentrională a platouri- faţă puternicului atac al pa derile ele vieţi omeneşti >i gre- ale încetării focului nu pot ritate. ştirbim drepturile cip rio ţilo r
lor înalte, a fost supus dum i trio ţilo r. comandamentul ame turci. D im potrivă, în afară de Jeno Forlc, preşedintele
nică seara unui puternic bom rican a trim is în sp rijin u l tru drepturile generale de care se G uvernului Revoluţionar
bardament cu rachete. Totoda pelor sale artilerie, elicoptere bucură laolaltă cu c ip rio ţii Mimcitorcse-Tărăncsc Un
tă. au fost bombardate aero şi aviaţie tactică. A M M A N 25 (Agerpres). — ambele părţi la ora 13,40 (11,4.0 la sud de Marea Galileei — greci, sinlem dispuşi- să le a gar. a sosit la 25 martie la
drom ul şi cele două tabere ale In tre trupe iordaniene şi iz GMT), a arătat purtătorul de anunţă agenţia France Presse. cordăm şi anumite p rivilegii, Paris, intr-o vizită oficială,
trupelor de infanterie saigo- rael iene s-a produs un schimh cuvînt iordanian. El a m enţio citind un purtător de cuvînt iar in unele domenii un anu l ’c aeroport, J. Foclc şi per
ne2e. situate in apropierea lo de focuri în regiunea văii Io r nat că nu s-au înregistrat al armatei îzraelîene. P o trivit m it grad ele autonomie, al că soanele care il însoţesc, au
calităţii Kontum. La Khe Sanh. haza m ilita ri danului, tim p de 30 de minute pierderi in rîndul trupelor ior purtătorului dc cuvînt. prim ii rui cadru să nu fie în contra fost intim p in aţi dc prim ul
m inistru al Franţei, Geor-
Duminică a avut loc o lupta americană unde sînt încercuiţi — a declarat un purtător de dan iene, care au deschis focul au fost dicţie cu ideca de stat unitar.
deosebit de grea care a durat cei 6000 de infanterişti a fost cuvînt m ilita r iordanian. Par TEL A V IV 25 (Agerpres). - iordanienii. Forţele izraeliene Sînt de părere că tratativele
peste 17 ore, în regiunile de din nou bombardată de uni tea iordaniană a făcut cunos Luni la prinz, intre forţe au răspuns deschizînd la rîn dintre c ip rio ţii greci şi turci,
cimpje situate la 50 km nord- tăţi ale forţelor patriotice, a cut că trupele îzraelîene au izraeliene şi iordaniene a avut dul lor focul. P urtătorul de propuse de secretarul general
vest de capitala sud-vietna- declarat un purtător de cu- deschis focul cu m ortiere la loc un schimb de focuri de cuvînt de Ia Tel A viv a ară al O.N.U., vor duce la rezol
mezâ. In sp rijin u l trupelor a- vînt american. Avioane ame ora 12,45 (ora locală), 10,45 arme automate, tim p de o oră. tat că nu s-au semnalat pier varea paşnică şi justă a aces
merioane care participă de ricane „B-52" continuă să Verticale industriale ce GM T, in regiunea M akhfar in tr-o regiune a văii Beisan, deri de partea izraelianâ. tei problem e'.
cîteva zile la o operaţie de hombardeze poziţiile p a trio ţi hoslovace. Se înalţă nbua Al-Q arn. In valea Iordanului.
.curăţire", au fost trim ise uni lor din ju ru l bazei. fabrică de amoniac şi uree Un alt comunicat m ilita r ior IIIEI
a com binatului de îngră danian arăta că trupele izrae-
şăminte de la Dusla Sala. liene au redeschis focul în a
ceeaşi regiune. „Forţele noastre
au ripostat, iar schimbul de
focuri a încetat complet de
Constituirea Organizaţiei Sta
telor Riverane ale fluviului A gir mar ea crizei ges Pompidou, şi de m inis
tru l
afacerilor
externe,
Colive de M urvillc.
Senegal
politice
CONAKR/Y 25 (Agerpres). In localitatea Labe din
M in istru l afacerilor ex
Guineea, s-a încheiat conferinţa la nivel înalt a statelor din terne nl Danemarcei a a
bazinul flu v iu lu i Senegal. Preşedinţii Guineei, Senegalului, nunţat luni că guvernele
ale flu v iu lu i Senegal şi au adoptat statutul acesteia Pre din Panama Norvegiei. Suediei şi Dane
M auritaniei, R epublicii M alî, care au participat la confe
rinţă, au hotărît constituirea Organizaţiei Statelor Riverane
marcei au adresat Comisiei
şedinte al organizaţiei a fost ales Seku Ture. Conform sta d rep turilo r om ului a Con
European o decla
siliu lu i
tu tu lu i. principalele organisme ale noii organizaţii vor fi ; raţie in care formulează a
C onferinţa şefilor celor patru state membre. Consiliul M i scrie dc acuzaţii îm potriva
nisterial, C onsiliul inter-parlam entar ce va avea un rol con * MARCO ROBLES NU RECUNOAŞTE DEMITE guvernului m ilita r grec.
sultativ. Sediul secretariatului organizaţiei va fi în capitala REA SA DIN FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL TARII
Senegalului. Dakar. O DUALITATEA PUTERII $ TRUPELE GĂRZII NA
Com unicatul dat p u b licită ţii după reuniunea la nivel ŢIONALE IL SPRIJINĂ PE ROBLES.
în a lt de la Labe subliniază că statele membre ale noii or
ganizaţii sînt hotărite să depună toate eforturile în vede C IU DAD DE P AN A M A 25 corespondenţii de presă din
rea intensificării cooperării lor economice, şi, în special, pen (Agerpres). — Adunarea Na Ciudad de Panajna, preşedin L id e rii organizaţiilor sin
tru valorificarea bogatelor resurse naturale ale bazinului ţională a Republicii Panama tele Marco Robles, care a re dicale din Argentina se
flu v iu lu i Senegal. Obiectivele pe care şi le propune O rgani a demis dum inică pe pre fuzat să participe la şedinţa pronunţă îm potriva colabo
zaţia Statelor Riverane ale flu v iu lu i Senegal nu se limitează. şedintele ţării. Marco Robles, Adunării Naţionale, continuă ră rii cu guvernul preşedin
Insă. numai la sectorul economic, ci vizează domenii mai din funcţiile sale şi a ales în să se afle în palatul preziden ÎN G U A T E M A LA se in telui Ongania şi cer Con
i largi. acest post De vicepreşedintele ţial. Intre timp, noul pre tensifică acţiunile partiza nigeria : Localitatea Itu a fost federaţiei Generale a M un
nilor. Cele două m ari miş
Max Delvalle. Hotărîrea a şedinte, DelvaJle, a desemnat cări de partizani „F rontul cii din această ţară şâ sjpri-
fost luată în cursul unei şe pe membrii guvernului său. arm atei revoluţionare” şl .îinc acţiunea lor. în pro
dinţe a parlamentului care, cu Portofoliul afacerilor externe „Mişcarea revoluţionară 13 ocupată de trupele federale vincia Tucuman au fost or
Franţa Pentru elibera 29 voturi pentru şi o abţinere, a fost încredinţat lui Ri.cardo noiem brie", au hotărît re ganizate dem onstraţii de
protest îm potriva
p o liticii
l-a qăsit vinovat pe preşedin Arias Espinosa, care a deţi cent unirea lor in tr-u n front guvernamentale, care a dus
tele Robles dc violare a con
nut pînă de curind postul de
la concedierea unui mare
Congresul naţional al rea poefei pa stituţiei tării, deoarece a folo ambasador la Washington. comun. „S ingurul nostru LAGOS 25 (Agerpres). — anunţat câ noua tentativă a num ăr dc m uncitori.
inde
scop este cucerirea
nigeriens
trupelor federale
In capitala Nigeriei. Lagos,
sit fondurile şi alte privilegii
Observatorii
pendenţei, iar calea spre li
din Ciudad de
Convenţiei cluburilor triote Carmen prezidenţiale pentru a se an Panama consideră că, prin ho- bertate este lupta arm ată” s-a anunţat că localitatea Itu. rle a ocupa oraşul Eket. si
Calabar. a
tuat la vest de
renum ită
pentru
cu lturile
gaja în
activităţi
politice in
— au declarat lid e rii celor
tărirea luată de Adunarea Na
fost respinsă de forţele bia-
sale de cauciuc, a fost ocu
panameză, criza poli
ţională
republicane Soler sprijinul candidatului guverna tică din această tară este de două mişcări. Un pată de trupele federale ni- freze. In cursul atacului au
mental la alegerile
preziden
ÎN
FOTOGRAFIE :
fost scufundate două nave
SANTIAGO DE CHILE 25 ţiale de la 21 mai. Cei 12 de parte de a fi reglementată. El grup de guatemalezi, luptă geriene. A lte două localităţi ale trupelor federale. Cele patru m ari societăţi
PARIS 25. — Corespon (Agerpres). — Un număr de putaţi, reprezentind partidul de subliniază că comandanţii găr tori pentru libertatea şî su — Mbak şi Iko t — la sifcl de producătoare de cupru din
Itu, se află sub controlul tru
dentul Agerpres, A l. C.heor- 31 de deputaţi şi 21 senatori guvernămînt, nu au participat zii naţionale sînt credincioşi veranitatea patriei lor. pelor federale. S.U.A. şi sindicatele m un
ghiu transm ite : La Tou- ai Congresului National din la şedinţă. Preşedintele Robles preşedintelui Robles care se bu Pe de altă parte. postul cito rilo r din această ram u
louse a avut loc cel de-al Chile, reprezentind diferite a fost privat, de asemenea, de cură de sprijin şl în rîndurllo de radio .Vocea B ia fre i” a ră au realizat acorduri pre
X-lea Congres naţional al partide politice, au adresat dreptul de a deţine funcţii unor pături ale populaţiei. LIBAN lim inare p rivind reglemen
Convenţiei clu bu rilo r repu preşedintelui şi guvernului din publice timp de doi ani. # tarea conflictului dc m un
blicane. care, îm preună cu Paraguay o telegramă in ca* Imediat după anunţarea ho- Intr-o cuvîntare televizată că, declanşat cu opt luni
P artidul socialist S.F.I.O. şi re cer eliberarea Imediată din tărirîl Adunării Naţionale. rostită In palatul prezidenţial, Prima etapă în urmă.
P artidul radical, alcătuiesc închisoare a poetci patriote Robles a declarat că nu recu preşedintele Panamei, Marco
Federaţia 9bingii democrate Cormen Soler, a cărei sănăta noaşte măsura luată împotriva Robles, a declarat luni dim i a alegerilor
şi socialiste. te este in pericol. sa şi sc consideră, în continua neaţa că „procedura A dunării
Cu acest p rile j, a fost a Scriitoarea a fost arestată re, preşedinte al ţării, pînă în Naţionale (privind demiterea parlamentare Duminică au avut loc a-
doptată o rezoluţie care a- in anul 1955 şi apoi din nou luna octombrie, la expirarea lui din fu n c ţie — N.R.) nu are legcri pentru dieta provin
firm â .necesitatea unui dia in 1966. In versurile sale, ea mandatului său. valoare". Robles a acuzat opo BEIRU T 25 (Agerpres) — cială din Burgentand şi
log permanent între P a rti a demascat represiunile dic In momentul cînd a avut loc ziţia că l-a judecat „pornind La B eirut au fost publicate pentru consiliul m unicipal
dul Comunist Francez şi taturii lui Stroessner şi a de reuniunea parlam entului, im de la criterii de ordin politic" rezultatele oficiale ale prim ei din oraşul Graz. Rezultate
Federaţia stîngii pentru de scris sărăcia din Paraguay din portante forţe poliţieneşti şj si a cerut poporului panamez etape a alegerilor parlam en le evidenţiază, ca şi Ia ale
finirea bazelor unui oon- timpul acestei dictaturi. Car ale armatei au fost postate în ,,să fie pregătit în vederea u tare care au avut loc dum in i gerile locale din toamna
traot de legislatură”. Fran- men Soler este tratată in în ju n rl clădirii A dunării Na nei reforme a structurii pu că în capitala Libanului şi din trecută, avansul P artidului
cois Mi/tterand, liderul chisoare in condiţii inumane. ţionale panameze. PoJâţia a in te rii" în tară, promiţînd orga nordul ţârii. Au fost desem socialist faţă de P artidul
Convenţiei club u rilo r repu In semn de protest împotriva tervenit cu gaze lacrimogene nizarea dc alegeri „libere st naţi 36 din cei 99 mem bri ai guvernamental populist.
blicane şi preşedinte al Fe tratamentului la care este su pentru a îm prăştia grupuri de cinstite". parlam entului, ceilalţi depu Im ediat după anunţarea re
deraţiei stîngii, a rostit cu- pusă, poeta a declarat greva demonstranţi pro şi contra lui La rîndul lui, vicepreşedin taţi urm înd să fie aleşi la 31 zultatelor. Bruno Kreislcy.
vln tul de închidere. foamei. Robles. tele Max Delvalle, oare a fost m artie şi la 7 a p rilie de cetă preşedintele P artidului so
P o trivit ştâdilor transmise de ales de deputaţii opoziţiei ca ţenii din sudul şi respectiv din cialist, a declarat că, după
preşedinte al Panamei, a pro regiunea orientală a Libanului. cum arată alegerile de du
mis alegeri „drepte şi cinstite, P rim u l m inistru libanez. minică, ca şi cele din toam
care să reflecte dorinţa na A bdullah A l -Yaffi. care a can na trecută. P artidul popu
ţiu n ii" didat la Beirut, şi fostul pre list nu întruneşte asenti
Agendă economică politică care durează de ci mier. Raşid K aram i, şi-au re mentul m a jo rită ţii popu
In felul acesta, după o criză
laţiei, ceea ce, p o trivit pă
înnoit mandatele eu ocazia ac
teva luni, Panama este guver tualelor alegeri. M in istru l de rerii P artidului socialist, ar
nată, începind de duminică, externe, Fouad Butros, şi m i fi dc natură să determine
dc doi preşedinţi. nistrul ju stiţie i, poştei şi tele P artidul populist să progra
Trupe ale gărzii naţionale com unicaţiilor. Rashid Bei- meze înainte de termen a-
legcrî generale pentru Par
doun, au pierdut locurile în
panameze care sprijină refuzul
P L V R I E M P L E O “ preşedintelui tării, Marco Ro- parlament. lamentul federal austriac.
9J de către Adunarea Naţională
blcs, de a accepta demiterea sa
Potrivit unor date statistice, 40 la suta din sa salariaţi numai pentru patru ore sau mai pu au pătruns luni dimineaţa in
lariaţii spanioli muncesc zilnic în mai multe ţin, ei nu-şi iau angajamentele sociale decit pe sediul central al U niunii Na j la
locuri, Sponiolii au denumit acest fenomen „piu* jumătate. Pentru cel care efectuează munca în ţionale, principala grupare po
litică de opoziţie, unde au ope
rîempleo” . De pilda, un profesor de matematică continuare, firmele nu plătesc nici un fel de asi
dintr-o şcoala particulară lucrează după-amiaza gurări sociale. Patronii sini deci obligaţi să co rat numeroase arestări. Potri
In administraţia unui ziar. Funcţionarul unui mi munice autorităţilor numai numărul muncitorilor vit relatărilor agenţiei U.P.I., ic a s x n jT X M
nister obţine pentru cele patru ore cit lucrează care-şi incep munca de dimineaţă. Astfel, s-o după anunţarea dem iterii pre
şedintelui ţârii, Ia Ciudad de
zilnic, cîteva sute de pesetas. Restul de bani ne calculat că patronii işi păstrează 52 la sută din
cesari pentru întreţinerea familiei sole, formată surna pe care ar trebui s-o plătească pentru asi Panama au avut loc ciocniri
din patru membri, el şi i cîştigâ dupâ-amiază Iu- gurări sociale. Acest sistem se răsfringe negativ între sprijinitori ai opoziţiei si
crînd într-un hotel. Un funcţionar comercial lu în primul rind asupra situaţiei salariaţilor. Pen armată Un purtător dc cuvînt
crează dimineaţa intr-o întreprindere, dupâ-amio- siile şi indemnizaţiile de boală sînt calculate al armatei a anunlat că în
za in alta, iar seara ţine contabilitatea unei mici potrivit asigurărilor sociale plătite de către în cursul percheziţie! efectuate la 0 scrisoare a unui marinar
firme comerciale. De obicei, funcţionarii ţin le treprinderi, şi nu pe baza venitului pe care sala sediul „Uniunii Naţionale” a
gătura cu patru agenţii care oferă locuri de riatul il obţine din cele citeva locuri de muncă. fost descoperită o cantitate rip american de pe nava spion „Pueblo"
muncă. Pentru muncitori, situaţia este însă şi mai Daune serioase sînt aduse şi serviciilor de asi arme şi muniţii. Deşi nu s-a
grea. Astfel, un mecanic sau un zidar efectuea gurări sociale, care nu încasează vârsâmintele precizat numărul arestărilor e- „Poarta Indiei" — unul dintre cele mai im portante P H E N IA N 25 (Agerpres). — După cum anunţă A
ză muncă suplimentaro in alte întreprinderi in decit pe jumătate. Aceasta, ca să nu moi vor fectuatc, potrivit unor surse monumente arhitectonice ale capitalei Indiei, construit pe genţia Centrală Telegrafică Coreeană, m arinarul Erl-
timpul său liber sau chiar duminicile şi zilele de bim despre efortul la care este solicitat salaria neoficiale, acesta sc ridică la magistrala Radj-Path. ward Stuart Russel, de pe nava americană spion „Pue
sărbătoare. Aproope nu există muncitor sau func tul care pleacă la munco în zorii zilei, pentru a cîteva sute dc persoane. blo” , capturată în apele teri toi talc ale R.P.D. Coreene,
ţionar in Spania care sa nu muncească cel pu se intoarce acasă seara tîrziu. a trim is o scrisoare senatorului Kechel din statul Ca
ţin 60 de ore pe sâptâminâ pentru o obţine un In marile întreprinderi din comerţ şi industrie lifornia, în care îl informează despre îm prejurările în
venit cit de cit suficient. Astfel, funcţionarul şi s-a introdus de mult sâptâmîna de lucru de 48 care a fost capturată nava. despre captivitatea mem
muncitorul spaniol lucrează un număr de ore de ore, salariile fiind însă cu mult sub nivelul T O K IO 25. — Coresponden triv it raportului, firm ele con b rilo r echipajului şi condiţiile privind repatrierea lor.
mult mai mare decit in oricare altă tară euro preţurilor, angajaţii sînt obligaţi să presteze mun tul Agerpres. FI. Ţuiu, trans J A P O N IA : structoare de nave din Japo Russel recunoaşte câ nava sc afla în misiune dc cu
peană, pentru a-şi putea hrăni familia. Iar aceas că suplimentară acolo unde este posibil. mite : Un grup de experţi în nia au început dc pe acum legere de in fo rm a ţii p rivin d securitatea internă şi apă
ta muncă suplimentară, spaniolul o efectuează Această situaţie este mult comentată in Spa construcţia de nave, reprezen amenajarea a trei docuri uria rarea R.P.D. Coreene şi câ ea nu se afla incidental în
in două, in trei sau chiar in patru întreprinderi, nia in rindurile sociologilor, al medicilor şi in tând m arile şantiere navale şe în care se vor construi su- apele teritoriale ale acestei ţări, ci cu scopul dc a co
fiind ocupat aproape toată ziua. sindicate. Deşi s-au elaborat studii şi s-au ară din Japonia, firm ele construc Petroliere pertancurile petroliere de mite acţiuni ostile.
Fenomenul „pluriempleo" îşi are precedentul tat consecinţele nefaste atit pentru calitatea toare şi institutele de cerce 500.000 tone. Ele vor fi date In continuare, el îşî exprim ă convingerea câ. dacă
intr-un obicei vechi al administraţiei de stat, şi muncii efectuate cit şi pentru sănătatea sala tări care se ocupă de această de sooooo în funcţiune în anul 1971. O guvernul S.U.A. işi asumă responsabilitatea acţiunilor
anume de a angaja salariaţi pentru o zi incom riaţilor spanioli, pînă acum nu s-a întreprins ni problemă, au dat pub licităţii echipă de experţi japonezi în navei, îşi cere scuze pentru actele comise şi dă asi
pletă, de numai patru ore. Şi in prezent, in a- mic concret. Se apreciază că numai schimbări un raport în care se subliniază tocmesc în prezent proiecte gurări R.P.D. Coreene că asemenea acte nu se vor ma<
proope toate instituţiile administrative de stat, adinei in întreaga viaţă socială a Spaniei ar posibilitatea construirii . în de (one pentru realizarea acestor su- repeta, echipajul se va bucura de clemenţă. In caz con
funcţionarii mici şi mijlocii lucrează in acest fel. putea duce la inlăturarea noţiunii de „plurLm- condiţiile tehnicii actuale a u pertancuri. Japonia deţine re trar, cei 82 de m arinari americani vor continua să râ-
Obiceiul a fost larg râspîndît şi in întreprinde pleo" din limbajul zilnic al salariaţilor. Iar ac nor petroliere cu un deplasa cordul în ce priveşte vasele de minâ In captivitate pină ce guvernul S.U.A. va veni
rile particulare, care oferă în permanenţă focuri tualul regim din Spania nu pare interesat să ur traficu lui m aritim In prezent mare tonaj. Recent a fost lan în întim pinarea cererii juste a guvernului R P. D.
cu ziua incompletă. Patronii obţin un avantaj meze acest curs. ment de 500.000 tone. Rapor însă nu există în Japonia nici sat la apă de Ia şantierul Na- Coreene. In încheiere, el îşi exprim ă dorinţa ca între
deosebit din această situaţie, deoarece angajînd C. VARVARA tul arată că aceasta ar duce un port în care să poată acosta gasaki un petrolier de 276.000 gul echipaj să se întoarcă în ţară.
la o îm bunătăţire sim ţitoare a un asemenea vas-gigant. Po de tone.
REDACŢIA Şl A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva.