Page 91 - Drumul_socialismului_1968_03

a .u
• lu io i'â O c n i.t;
R e p o rta
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA1
H u n e » J n . ' v A Tovarăşii Nicolae Ceauşescu

ACTUALlTflTEfl şi Ion Gheorghe Maurer au

ECONOMICĂ primit pe dr. Bruno Pittermann

M a rţi dimineaţa, tovarăşii cordialitate şi prietenie, au
Nicolae Ceauşescu, secretar fost abordate probleme ac­
Cu planul trimestri­ general el C om itetului Central tuale ele situaţiei internaţio­
al P a rtid u lui Comunist Român, nale, ale m işcării muncitoreşti
al îndeplinit preşedintele C onsiliului dc şi democratice, precum şi alte
Stat, şi Ion Gheorghe Maurer, probleme de interes comun
membru el C om itetului Exe­ pentru cele două partide şi
Colectivul oţelăriei elec­ cutiv, al Prezidiulu* Perma­ ţări.
trice de Ia Com binatul r 1- nent aJ C.C. al P.C.R., preşe­ Cu acest prile j s-a relevat
derm gic Hunedoara, care dintele C onsiliului de M iniştri, im portanţa u nirii forţelor
produce peste 100 mărci de au p rim it pc dr. Bruno P itter- muncitoreşti, democratice şi
oţeluri speciale, a elaborat mann, m em bru al conducerii progresiste în lupta pentru
ieri, în prim ul schimb de P artidului Socialist din Aus­ înţelegere şi colaborare inter­
lucru, ultim ele tone dc me­ tria, şeful grupului parlam en­ naţională în interesul secu­
tal prevăzute in planul de tar al socialiştilor austrieci, rită ţii, independenţei, păcii şi
producţie pentru p rim ul preşedintele Internaţionalei progresului tu tu ro r popoarelor.
trim estru al anului. S tili­ 'Socialiste, care face o vizită In cadrul convorbirii s a
zarea cu randament sporit ANUL XX. NR. 4115 MIERCURI 27 MARTIE 1968 4 pagini 30 bani in ţara noastră, la invitaţia exprim at satisfacţia pentru c-
a capacităţii cuptoarelor a I.R.R.C.S voluţia pozitivă a re la ţiilo r ro-
permis to p ito rilo r de la a­ La prim ire a participat to­ mâno-austriece şi dorinţa ea
ceastă unitate să dea peste varăşul Ion Pas, membru ol aceste legături să se dezvolte
sarcinile de plan In zi o L a o r d in e a zile i C.C el P.C.R., preşedintele în interesul popoarelor român
cantitate de oţel electric e- I.R.R.C.S. şi austriac, al cauzei păcii şi
chivalcntâ cu m etalul ne­ In cadrul întrevederi', care înţelegerii între popoarele din
cesar pentru fabricarea u a decurs într-o atmosferă de Europa şi din întreaga lume.
peste /10n combine de re­
coltat cereale. M erită evi­ URGENTAREA
denţiate preocupările colec­
tivu lu i dc oţelari pentru r i­ Constituirea Uniunii judeţene
dicarea param etrilor calita­
tiv i ai producţiei. In acest
scop a fost asim ilată re­ LUCRĂRILOR a cooperaţiei meşteşugăreşti
cent o nouă marcă de otel
special, cu caracteristici su­
perioare, destinată fabrică­ Ieri, a avut loc constitu'rca m itetului executiv şi comisia
rii rulm enţilor. IN POMICULTURĂ U niunii judeţene a coopera­ de revizie ale U niunii jude­
ţene a cooperaţiei de consum
ţiei meşteşugăreşti. La lucră­
Instalaţie de anun­ rile adunării au participat to­ Hunedoara.
varăşii Sabin Boticiu. vicepre­ In funcţia de preşedinte al
ţare prin semnale Ne aflăm în perioada cînd şoară mai bine decit în alţi şedinte al C om itetului execu­ U niunii judeţene a cooperaţiei
tiv al C onsiliului popular ju ­
în pom icultură trebuie exe­ ani, se Sntîlnesc totuşi şi u­ deţean Hunedoara, ing. R. Aca- meşteşugăreşti a fost num it
In puţine
nele neajunsuri.
codificate cutat un volum înseninat de locuri s^a reuşit sâ se aplice ţiu, preşedintele Comisiei do tovarăşul Leontin Blăjan.
In încheiere a avut Ioc fes­
lucrări într-un tim p scurt. In
afară de înfiinţarea noilor li­ două stropiri în livezi, dato­ revizie din UCECOM şi Su- tivitatea decernării de ordine
După mai multe studii vezi. se cere ca o parte din ciu Coraan, secretar al Consi­ şi m edalii ale Republicii So­
şi experienţe, specialiştii de forţele u n ită ţilor cooperatis­ rită pe de o parte faptului că liu lu i popular judeţean. S-au
la Staţia de cercetări pen­ te sâ fie m obilizate la între­ ates noile organe: consiliul, cialiste Rom0nia unor coope­
tru securitatea m inieră Pe­ ţinerea p lan taţiilo r existente. (Continuare in pag. a 2-a) com itetul executiv, biroul co­ ratori din judeţul nostru.
troşani au pus la punct un
sistem nou. eficient, de in ­ Aproape fiecare unitate s-a
formare p rivin d prevenirea convins din proprie e x p e r-
avariilor Ia minele de căr­ enţâ de pierderile ce pot fi
bune. Ei au conceput şi cauzate ca urmare a neapli-
realizat o instalaţie specia­ cârii lucră rilo r agrotehnice în La orizontul
lă, caic funcţionează prin livezi. In unele cooperative
emitere şi recepţionare de cum sînt cele dîn Riu Alb,
semnale codificate pînă la Veţ.el, Bejan şa. s-au com­
o distanfă de 10 km. Cu promis pomii de pc suprafe­ 480 se
ajutorul acesteia se anun­ ţe însemnate, piei zîndu-se in ­
ţa la dom iciliu salvatorii vestiţii de sute de m ii dc
cînd se ivesc cazuri de a­ lei. In alte cooperative, ca nasc idei
varii. de pildă la Roşcani, Geoagiu,
Este un m ijloc mai rapid Rişca ele., din aceleaşi m oti­
şi eficient de anun(are de- Răsadurile de roşii tim p u rii, gogoşarî. varză şi ardei, care ocupă aproape 500 mp ve. unele plantaţii an întîr- Pe galeria principală a~
cit cel folosit pină acum. din cei peste 1000 amenajaţi la C.A.P. Sinlaudrci, se dezvoltă în condiţii bune, sînt v i­ ziat intrarea pe rod cu 2-3 ani. lerga, invizibil, aerul. Ne-am
prin telefon, sirenă, sau cu­ guroase. IN FO TO G R A FIE : Vă prezentăm un aspect de la îngrijirea răsadurilor la aceas­ .Stă in posibilitatea u n ită ţi­ apropiat dc colivie. Un se în­
rier. Cînd se emit semnale­ tă unitate. Foto : V. ONOIU lor ca prin acţiunile pe care noi scurt şi aceasta s-a lăsat
le la dom iciliul salvatori­ le întreprind în aceste zile incct, pînă la orizontul 480.
lor, se aprinde un bec ce să contribuie în tr-o măsură Galeriile încrucişate, mişca­
arde in continuu pînă cind substanţială la creşterea ran­ rea aerului, liniştea ce do­
aceştia sînt incunoştinţaţi. dam entului livezilor. Se con­ mină creau o atmosferă a-
în cazul că sînt plecaţi in stată insă că nu există peste parte. Din cind, iu cind, la
capătul celălalt al galeriei
momentul lansării chemării. Cura vom asigura tot preocuparea necesară scâpăra cîte o lumină.
pentru îngrijirea livezilor a fla­
te în producţie şi nici faţă dc Am ajuns la sectorul W.
A treia combină de înfiinţarea noilor plantaţii. *r.;S fr< 5 fr' Oamenii consolidau tavanul
Se ştie că obţinerea unor in vederea unei noi e.ccavări.
tăiat cărbune cca o mai buuă producţii sporite de fructe es­ Mă oşteptam să văd sein-
condiţionată în măsură
te
La mina Paroşeni, hotărîtoare de fertilizarea li­ 5 “ duri, bîrne, topoare, dar a-
ccstca lipseau. Peretele era
r ai tînără exploatare car- vezilor. de aplicarea stropiri­ susţinut de grinzi articulate
niferă din Valea Jiu lui, lor şi tăierilor, săparea in ju ­ şi sttlpi hidraulici. Minerii
soreşte gradul de înzestra­ rul pom ilor şi completarea go­ pregătesc cu grijă momen­
re tehnică a locurilor de lu rilo r. Ce s-a întreprins în tul începerii extracţiei : n-
muncă. A ici s-a introdus in APROVIZIONARE a act.it cens şi ce va trebui fă­ mezesc stratul de cărbune,
aiubteran o combină de ma­ cut ? pentru a împiedica formarea
re capacitate, a treia din D intr-o analiză recentă re­ prafului, pregătesc combina
bazin, destinată mecanizării iese că doar in cileva unităţi, şi jac o ultimă verificare
operaţiilor de tăiere a căr­ respectiv la C.A.P. Bretea a transportorului.
bunelui in tr-u n abataj fron­ populaţiei CU LEGUME Română. Dobra. Orăştie. Jn î- — Acesta este un loc de
tal lung dc 150 m. S-au a­ rea şi Sarmizegelusa. s-a în­ muncă unde toate operaţi­
sigurat, de asemenea, 350 ceput fertilizarea în plantaţii ile se fac cu. ajutorul ma­
stilpi hidraulici şi 1500 Cunoscînd că îngrâşâmintele şinilor — îmi spune şeful
grinzi metalice pentru sus­ influenţează favorabil dez­ de brigadă Ion Popescu.
ţinerea modernă a abataju­ s-au realizat abia 34.00U. Ane­ voltarea pom ilor şi producţia Maşina pe care o vedeţi —
lui. ------------------------------------------------------------------------------ voios se desfăşoară şi construc­ de fructe, este necesar ca in fmi arătă combina cu. cei
ţia solari»lor. mai cu seamă la
P rin utilizarea combinei. cooperativele agricole clin Do- fiecare cooperativă agricolă doi tamburi — face minuni...
Ia mina Lupcni s-a realizat A LEX A N D K U Ş U L U Ţ IU bra. Foit şi Aurel Vlaicu. La cantităţile dc gunoi, azotat şi M-am uitat la avalanşa dc
de la începutul anului şl aceste unităţi se impun mă­ superfosfat. repartizate pen­ cărbune pe care o crea
pină acum un randament preşedintele Uniunii judeţene suri pentru impulsionarea r it­ tru pom icultură, sâ fie folosi­ combina in lungul abata­
mediu, pc post. mai mare m ului lucrărilor. te neînfwziat în acest scop. jului. Bogăţiile pămintului
cu 31 la sută deci! in res­ a cooperativelor agricole de A fertiliza numai 150-200 hec­ erau smulse cu o uşurinţă
tul abatajelor din acelaşi Deficientele ce se intilnesc tare. cit s-a realizat pînă în pe care nu mi-om putut-o
strat. In abatajul doiat a­ producţie în organizarea a ctivită ţii e­ ultim ele zile, înseamnă a lăsa imagina.
m il acesta cu combină, Ia chipelor şi brigăzilor legumi­ pomii de pc alte sute şi m ii Oamenii lui Popescu parcă
mina Vulcan s-a realizat, in cole se resimt îndeosebi la de hectare fără substanţele de cind lumea au fost în­
prima lună după punerea realizarea însăm inţării cultu­ necesare fru ctifică rii. $i toate văţaţi cu această tehnică
acesteia în funcţiune, o v i­ In vederea satisfacerii în- titatea necesară pentru în­ rilo r în răsadniţe. Acolo un­ astea in tim p ce mari cantităţi Gata de drum . Peste cileva zile, cilin d ru pentru bara- modernă. Au devenit obiş-
teză de avansare mai mare tr-o măsură tot mai mare a treaga suprafaţă destinată de munca s-a organizat mai de îngrăşăminte slau neuti­ dop vor poposi In hala oţelăriei. unde vor p rim i preţuirea
cu 22 Ia sută şi o creştere cerinţelor de legume, unităţi­ grădinăritului). Necoi espunzâ- bine, ca de pildă la C A.P. lizate. binemeritată. Aspect de la Fabrica de produse refractare din N. PANAITESCU
simţitoare a producţiei de le agricole cooperatiste din tor se prezintă şi situaţia fer­ Geoagiu, Strei, Orăştie şi al­ Deşi se pare că acţiunea de Baru Mare.
cărbune. judeţul nostru au fost orien­ tiliz ă rii cu îngrăşăminte or­ tele. s-au semănat suprafeţe (Continuare în pag. o 2-a)
răsadniţe. In
însemnate de
tate să întreprindă o serie de ganice. La C.A.P Rapolt, Câs- schimb la cooperativele agri­ stropire a pom ilor se desfă­
tâu, Haţeg şî în alte unităţi a­
Siloz pentru condi­ acţiuni privind extinderea su­ ceastă acţiune este m ult îu tir- cole din Gurasada, Hârău.
prafeţelor cultivate şi creşte­
rea producţiei la hectar. în ­ ziatâ. Leşnic, Rapolt ele. s-an înre­
ţionarea şi depozita­ deosebi, pentru asigurarea în­ A lături de fertilizare, iriga­ gistrat râm îneri în urină la
d e p lin irii planului de liv ră ri ţiile reprezintă un factor p rin ­ pregătirea răsadniţelor şi se­ Pornind de la sesizările adresate ziarului
rea cerealelor s-a dezvoltat sim ţitor baza cipal de producţie Deşi, in- mănatul c u ltu rilo r de legume
tehnico-m aterialâ a Jegumicnl- ir-o serie de unităţi coopera­ După cum se ştie, succesul
In m d n il lu cră rilo r de tu rii. Numai în acest an. s-a tiste cum sînt cele din Dobr.i, în legum icultura este hotârit de unii cetăţeni ai oraşului Deva
investiţii prevăzute pentru pus la dispoziţia cooperative­ Deva, Toteşti şt Sâlciva s-au de activitatea desfăşurată de
acest an, la întreprinderea lor agricole, pe bază ele re­ început lucrările de reamena- cooperatorii care sînt reparti­
agricolă dc stat Orăştie a p a rtiţii, 300 mc cherestea, jare a terenului, există mari zaţi să lucreze în acest sector.
începui construcţia unui 11.000 mp geamuri, 4.501) bu­ râm îneri în urmă. Din cele n-
siloz pentru 500 tone de căţi rame pentru răsadniţe, n- proape 800 hectare, ce se vor Dai- din constatările făcute sc Comitetul executiv al Consiliului popular
cereale. O biectivul a m intit proape 4 000 kg fo lii de polie­ iriga, nu sint amenajate nici desprinde că nu îu toate uni­
va avea in componenţa sa o tilenă, precum şi alte m ateria­ 300 hectare tăţile s-a asigurat o corelaţie
baterie de 5 celule, instala­ le. Nu sînt rezolvate în to ta li­ corespunzătoare între numă­
ţii şi utilaje moderne care Dar. cu toate acţiunile in i­ tate problemele nici in p ri­
rul braţelor de muncă repar­
să asigure mecanizarea şi ţiate, faţă de perioada în care vinţa asigurării seminţelor. In ce vor lucra Ia grădină şi su­ municipal să intervină
automatizarea operaţiilor ne aflăm, în pregătirea bazei multe cooperative se face sim­ tizate în brigăzile şi echipele mai hotărît pentru
ţită lipsa unor sortimente. în­
de încărcare, selectare, (.în­ producţiei legumicole există deosebi a usturoiului. De ace­
tărire şi uscare a produse­ încă o serie de neajunsuri. prafeţele planificate a se în-
lor depozitate. A ici se vor Deşi se ştie că una din con­ ea se recomandă ca, acolo un­
condiţiona şi înmagazina d iţiile esenţiale pentru creşte­ de sînt astfel de cazuri, de­ sămînţa cu legume. Tn locul
însemnate cantităţi de orz. rea producţiei la hectar o ficitu l să fie acoperit in cel form ării de echipe şi brigăzi rezolvarea problemelor gospodăreşti
ovăz şi porumb destinate constituie fertilizarea terenu­ mai scurt tim p prin cumpă­ specializate, în unele unităţi
ca materie primă pentru lui, nu s-au adm inistrat în­ rări de pe piaţă. cooperatiste s-au adoptat so-
fabrica de furaje concen­ grăşăminte chimice nici pe Pentru producerea răsaduri­
trate a întreprinderii. 300 hectare din cele 1278 ce lo r s-a stabilit sâ se amena­ La redacţia ziarului nostru pozitat şi ei în stradă pietriş,
se vor cultiva cu legume (cu jeze aproape 30.000 mp ră­ continuă sâ sosească numeroa­
toate că există asigurată can­ sadniţe, din care, pînă acum, (Continuare în pag. a 2-a) A lţii n-au găsit a lt loc unde
se scrisori ale cetăţenilor din sâ depoziteze gunoiul decit tot
Deva care, preocupaţi de yri- in stradă. De mai m ulţi ani
ja pentru înfrumuseţarea ora­ această stradă, ca şi multe a l­
Mărfurile pentru sezonul cald şului, fac numeroase pi opu­ tele, este ..prinsă* şi „scăpată"
neri. Urmîncl cursul acestor din plan pentru a fi pavată.
în actualitate scrisori, redacţia a organizat O porţiune din stradă, tnce-
un raid pe străzile oraşului
pind de la intrarea din Emi-
Deva pentru a ream inti edi­ nescu şi pînă la casa cu ru\
Intre 21 şi 28 martie are încălţăm inte, confecţii, a rti­
loc la Petroşani in lîln irca cole dc galanterie şi alte lilo r că trebuie sâ se facă sim ­ a fost pavată. De ce oare s-a
reprezentanţilor com erţului sortimente specifice sezo­ ţită prezenţa prin măsuri caic op rit pavajul a ic i? Din a­
de stal şi cooperatist (lin nului cald. sâ se reflecte în aspectul ora­ ceastă stradă se dă în strada
judeţul Hunedoara, cărora Fabricile dc textile. în­ şului. Dai sâ nu anticipăm , ci M inerului. Stradă, e un fel
le-au fost prezentate cata­ călţăm inte şi confecţii vor sâ lăsăm faptele sâ vorbească. de a spune, pentru că i sc poa­
Aşa cum, păşind pragul li­
loagele cu produse ce le o­ trim ite pentru sezonul dc te spune oricum numai stradă
feră industria uşoară pen­ prim ăvară şi vară o gamă nei curţi sau al unei case. îţi nu. .Şi un drum de ţară e mai
tru sezonul cald. in vederea variată dc sortimente cu dai seama cît de gospodar e bun. Pe strada Oituz s-au exe­
slâpînul, tot aşa treclnc! pe
contractării fondului dc caracteristici m ult îm bună­ străzile unui oraş te poţi edi­ cutat lucrări de canalizare, s-a
m ărfuri pentru trim estrele tăţite, modelele incadrin- introdus conductă de apă şi
II şi III. D intre cele 10 gru­ du-sc pe linia modei. Faţă dc fica asupra preocupării e d ili­ cablu electric. A fost săpată
pe de m ărfuri contractate rci mai mici, reprezentan­ lor pentru ca el sâ străluceas­ pe ambele părţi. Acum e nu­
fac parte ţesăturile din fire ţii com erţului manifestă o că de curăţenie. mai gropi şi moi mane de pâ-
dc bumbac, lină, mâlnsc, deosebită atenţie. Slrăbâtînd unele din străzi­ mînt. Pe străzile Pescăruşului
le oraşului Deva râ n iii însă şi V înâtorului s-a transportat
decepţionat de starea deplo­ de mai m ulţi ani piatra pen­
Noi sortimente de conserve pentru copii rabilă în care se găsesc. Stra­ tru pavat. Pe V înâtorului s-au
da Imp. Traian, din plin cen­ făcut trotuarele şî atît. Pe
La secţia dc preparate O mare cantitate din trul oraşului, e complet des­ cind şi pavatul străzilor res­
carne şi conserve din cn- cele circa 3 tone conserve de fundată. Locatarii de pc a- pective ?
drul Industriei cărnii Deva, acest tip. care s-au fa b ri­ ccastâ stradă şi-au văruit Sîntem pe strada Mărăşli
se află în curs de fabrica­ cat pînă acum. au şi fost nul trecut faţadele caselor. A­ care duce în cartierul Gojdu.
ţie zece noi sortimente de expediate u n ită ţilor comer­ cum ele sînt stropite cu noroi Trotuarul din stînga, proaspăt
conserve. Acestea sint des­ ciale din întreaga ţară. De pînă la acoperiş. asfaltat, a fost spart pe o por­
D irija tă de pe postul de comandă, rajn va executa, do­ tinate copiilor de peste t> menţionat că noul produs Pe strada E. Vâcârescu, con­ ţiune de cîteva sute de m etri
cilă, comenzile. Metalul incandescent trecut prin cilin d ri ca­ luni. fiin d preparate pc se bucură dc aprecierea structorul caselor proprietate pentru că s-a „u ita t" sâ se fa­
pătă noi forme. bază de pircuri din carne unanimă a m icilor consu­ personală şi-a instalat diverse că înainte cablarea pentru te­ Strada îm păratul Traian. Mostră a ceea ce nu trebuie
Caja f a lam inorului de 800 mm din Hunedoara. de pasăre şi mînzat, cu d i­ N. BADIU să fie o... stradă.
ferite adaosuri. matori. magazii, a depozitat diferite
materiale. U nii cetăţeni au de­ (Continuare în pag, n 2-a)