Page 92 - Drumul_socialismului_1968_03

DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 27 m artie 1963
2

CC SC ASCUNDE
FESTIVALUL

in SPATCIC unui Milion

TINERETULUI

An dc an Uzina „V iclo ria " lucrările cuprinse în plan au sarcinilor, va influenţa neqa-
Câlan işi sporeşte ovu|ia prin documentaţia şi linanlarca asi- t) v realizările celorlalte tri­
noi lucrări de construcţii şi qurată, creînd, din acest punct mestre ceea ce, fireşte, nu e
HUNEDOREAN dolări de ulilajc. Penlru anul dc vedere, condiţii bune de de dorit. condi­
Pentru a crea toate
lucru constructorului.
de investiţii
în curs planul
cuprinde lucrări de peste 26 N ivelul rezultatelor obţinute ţiile de realizare a planului
milioane lei Au fosl prevăzute putea (i însă şi mai bun, dacă de investiţii, beneficiarul va
P la iu rile Hunedoarei vor şurare a întrecerilor sporti­ obiective de mare importantă in procesul de muncă erau an- trebui să rezolve in intre-
cunoaşte în această prim ă­ ve, in cursul lu n ilo r m ar­ penlru uzină, care \prin pune­ qrenate toate torţele de care qime problema amplasamente­
vară acea anim aţie speci­ tie şi aprilie, organizaţiile rea lor în funcţiune vor con­ dispune atit beneficiarul, cit şi lor, care la ora actuală nu
fic tinerească. în care cin- U.T.C., cu s p rijin u l organe­ tribui la creşterea volumului constructorul. Ponderea' lucră­ sint asiquratc In nivelul pla­
tecul şi jocul, întrecerea lor locale, vor desfăşura o producţiei, alîl din punct de rilor de i nvestî Iii o delîne nului. Ştiută fiind Importanţa
sportivă, adună la „ram pa" largă acţiune de muncă vedere cantitativ, cit si calita­ I C S. Hunedoara Dacă în pri­ pentru economia naţională a
Festivalului tineretului hu- patriotică în vederea ame­ tiv. Majoritatea lucrărilor din mele luni ale anului ritm ul lu­ punerii In folosinţă a tuturor
nedorean m ii de partici­ najării bazelor sportive ne­ planul anului 1068 sint in crărilor a fost mulţumitor, nu lucrărilor de investiţii Inlr-un
panţi. cesare continuare din anul 1967, care acelaşi lucru se poate spune termen cît mai scurt posibil,
Organizat din in iţia tiva Desfăşurarea Festivalului au termene de punere in func­ despre el şi acum, deoarece ar li bine ca beneficiarul să
C om itetului judeţean H u­ tineretului hunedorean, atît ţiune anul acesta. Realizările I C.S H, şi-a retras o parte din nu-şi creeze rezerve pentru
nedoara al U.T.C., în cola­ pe linie cultunal-artistjcâ. trim estrului I, pină la dala de forla de muncă de Io lucrările perioadele viitoare — în In­
borare cu Com itetul jude­ cit şi sportivă, este eşalo­ 20 martie ac., depăşesc cilra contractate cu uzina. Din a- tenţia de a îndeplini pionul în
ţean de cultură şi a r­ nată în două etape. Intre planificată cu aproape 1 mi­ ceaslă cauză stadiile lizice ale fiecare trimestru — ci. dacă
tă. C onsiliul judeţean al 15 aprilie şi 20 mai la n i­ lion de lei, creînd astfel pre­ lucrărilor sint parţial res­ este posibil, lucrările să fie
U.G.S R , Consiliul judeţean velul comunelor se vor misa îndeplinirii inteqrale a tante. Ncrealizarea stadiilor fi­ terminate şi puse in funcţiune
pentru educaţie fizică şi prezenta fo rm aţiile a rtis ti­ sarcinilor de investiţii anuale. zice proiectate a dus la ne- intr-un tim p.cît mai scurt Bine
sport, Uniunea judeţeană ce ale căm inelor cultura­ S-au recepţionat în luna mar­ montarea in termenul planifi­ ar fi ca planul de investiţii să
a cooperativelor agricole de le din fiecare sat aparţină­ tie unele lucrări care aveau cat a unor utilaje în valoare fie realizat în primele trei
producţie şi Uniunea jude­ tor. In aceiaşi perioadă se termen de predare în trimes­ de 400.000 Ici. Dacă IC S H trimestre ale anului I
ţeană a cooperativelor meş­ desfăşoară faza orăşeneas­ n i trul II şi. respectiv, IV ac. va menţine în continuare un
teşugăreşti, Festivalul tine­ că. la care participă cele . # <* */.x *w*+> De remarcat faptul că toate efectiv redus faţă de nivelul A. MOLDOVAN
retului hunedorean se des­ mai bune form aţii ale clu­ t* <&$ >*»**
făşoară cu începere de la b u rilo r sindicatelor, caselor
15 m artie pînâ la 7 iulie, de cultură, elevilor şi stu­ r a s r a j ţ j t w i - j
y *»<►« !<
antrenînd tin e rii la între­ denţilor Cea de a doua e­
ceri cultural-artis-tice şi tapă a festivalului (20 mai > ta* , : : Urgentarea lucrărilor
sportive. La aceste întreceri -15 iunie) se va desfăşura .•*#*» ; »*<>•$ ; <",
vor participa toate genuri­ pe zone folclorice. La H u­ H
le de fo rm aţii artistice din nedoara, pentru Z/Ona pădu- :::
cadrul căm inelor culturale, renilor. Brad pentru Za- f t t t P % r <-y‘#\<<7Jf\< -> '■' *•« »•••<; *•
caselor de cultură şi clu ­ rand, la Haţeg, zona T ării **!<!& ţ , #$*«(«'', ft$S*v<* V ' * ' m pomicultura
b u rilo r m uncitoreşti, precum Haţegului, Petroşani pen­ W 8 T i r r t r - " : ■
şi ale elevilor şi studenţi­ tru Valea Jiului, urm ind ca
lor. Repertoriile acestor form aţiile din zona folclo­ (U nnare din pag. 1) re ca activitatea brigăzilor însă. lucrarea fiind executa­
form aţii vor fi axate. în­ rică a Văii M ureşului să filo-sanilare să fie urm ărită tă abia la 2000-3000 ponn.
deosebi, pe valorificarea se întîlneascâ la Deva. O- ■**»< acţiunea nu este sp rijin ită îndeaproape de către specia­
folclorului hunedorean. pe răştie şi IIia. Cele mai bu­ l l l ^ p ^ » ! peste tot de conducerile coo­ liş tii de la centrele de pro­ Necorespunzător se prezintă
bogăţia şi farmecul cînte- ne form aţii selecţionate vor perativelor. iar. pe de a)1ă tecţia plantelor şi din unită­ şi situaţia în fiin ţă rii noilor
cului şi jocului, avindu-se participa la finala Festiva­ parte, nici oamenii din b ri­ ţile de producţie. plantaţii pe cele 269 hectare
în vedere şi prezentarea ce­ lulu i tineretului hunedo­ H găzile fito-snnitare ale S M T.- planificate. Cu toate că tim ­
lo r mai frumoase costume rean. care va avea loc la ^**5T **• L -» 1 ?,&«>• u n lo r nu depun suficient in­ Tăierile de reîntinerire, re­ pul este destul de înaintat,
populare. Hunedoara în ziua de 7 iu ­ «*»*»- * M lâ h ă m £ n teres în aplicarea corectă a lu ­ generare şi form are a coroanei plantatul pom ilor nu s-a în­
In cadrul program ului lie. crării. In cele mai m ulte ca­ sint considerate in multe uni­ ceput decît în cîteva coope­
festivalului, un loc de Acţiune de anvergură, tăţi ca un „apendice" al po- rative. Din cauza slabei or­
seamă îl ocupă m anifestă­ Festivalul tineretului hune- zuri, v irfu rile pom ilor, unde m icu ltu rii. Numai aşa se ex­ ganizări a m uncii, la coope­
rile ou caracter distractiv. dorean pune în faţa orga­ se găseşte focarul d£ boli şi plică de ce pînă la începutul rativele agricole din Hârău,
Vor fi organizate jocuri şi n iza ţiilo r U.T.C., a form a­ La F. C. Orăştie au in tra t in fabricaţie în acest an numeroase produse. P rintre dăunători râmîn nestropite, acestei decade s-au aplicat tă­ Ohaba. Şei el, Foit etc, din
concursuri distractive, fina­ ţiilo r artistice de am atori ele se numără şi sortim entul num ii navele pentru transportul pîinii. Pină în prezent au ceea ce diminuează m ult efec­ ieri la mai puţin de 5.000 toamna anului trecut şi pînă
lizate în carnavaluri, ba­ dc toate genurile, în faţa fost fabricate din noul produs peste 25.000 bucăţi. Fold : V. ONOIU pomi şi acestea numai la Ia data cînd se puteau deja
lu ri şî seri de dans pentru sportivilor, sarcina pregăti­ tul acţiunii. Iată de ce se ce­ C A P . Peşteana şi Deva. In planta pomii, nu s-a găsit
tineret. Desfăşurat de pre­ rii temeinice a fiecărei legătură cu acţiunea a m in ti­ t«mp pentru a se face gropile
ferinţă în aer liber. Festi­ m anifestări. participarea tă. de curind a avut loc la necesare (!). Pe lingă lipsa
valul tineretului hunedo­ largă a tin e rilo r din fabrici Staţiunea agricolă din Geoa- gropilor, pină în ultim a vre­
rean va fi un bun p rile j de şi uzine, din in stitu ţii, de (Urmare din pag. 1) giu, un schimb de experien­ me au existat unităţi ca de
punere în valoare a cadru­ pc ogoare, din şcoli şi cen­ ţă. Dar în puţine cooperative pildă la C A P . Valea Sîn-
lui natural adecvat din tru l universitar Petroşani şi el un şanţ prin m ijlocul zo­ Pentru rezolvarea problemelor inginerii au trecut In m ateria­ gcorgiului. Ruşi şi Sarmise-
lefonie
Electi om ontajul sapă
fiecare localitate. Acoio un­ la întrecerile de pe scene­ lizarea in d ica ţiilo r şi conclu­ getuza, unde nu s-a procurat
de comunele şi oraşele sint le aşezămintelor culturale nei verzi din faţa com plexului ziilo r desprinse, deşi lor le re­ m aterialul sâditor
legate de trecutul glorios şi terenurilor de sport Es­ alim entar, pentru că şi dum­ vine o mare răspundere faţă Deoarece acum o parte din
al poporului nostru, festi­ te o acţiune a tinereţii, a nealor ou „u ita t" să introducă de redresarea situaţiei livezi­ forţele cooperativelor sînt
valul este un bun prilej entuziasm ului specific tine­ Gojdu, după ce a fost asfal­ gospodăreş lor. disponibile, se impune ca in
un cablu eleolric. Strada E.
de evocare istorică, de cu­ rei generaţii, care va ridica Destul de anemic s-a tre­ fiecare unitate acestea să fie
noaştere a străbunului pă- pe o nouă treaptă a ctivi­ tată, a fost tăiată in mai multe cut, de asemenea, la săpatul m obilizate la urgentarea lucră­
m înt hunedorean. tatea cultural-ortistică şi locuri pentru că s-a „u ita t" iar cînd nu plouă, de praf preşedinţii şi secretarii comi- la loc Popovici Cornel, şeful in ju ru l pom ilor şi la com­ rilo r in pom icultură. Sub în­
In tim pul desfăşurării sportivă de pe plaiurile hu~ şi aici să se introducă nişte tu ­ Faptul că problemelor p ri­ ictelor dc locatari de la blo­ serviciului adm inistraţiei lo­ pletarea golu rilo r în planta­ drumarea şi cu sp rijin u l spe­
cia liştilo r din cooperative, al
festivalului, tin e rii se voi nedorene buri de canalizare. vind gospodărirea şi înfrum u­ curile din centrul oraşul.:* La cale de stat, a cerut însă com i­ ţii. La cooperativele agricole aparatului direcţiei agricole şi
întUni în întreceri cuprin­ Starea bună a străzilor, cu­ seţarea oraşului li se acordă aceasta şedinţă, care a lost tetelor de locatari să facă re­ din Unirea, Ruşi, Dobra, O- uniunii cooperatiste este ne­
zând nouă discipline spor­ V IO R F L JIA N U răţenia lor, a trotuarelor şi prea puţină im porlanţă rle că­ organizată de Com itetul exe­ ferate în care să arate cine şi cesar să se depună e fo rtu ri
tive, printre care atletism, secretar al C om itetului a aleilor dintre blocuri dau tre com itetul executiv al Con­ cutiv al C onsiliului popular cînd a tăiat aleile asfaltate, lâştie, Geoagiu ş.a. zeci de sporite în scopul asigurării
ciclism, volei, handbal şi judeţean Hunedoara al un aspect atrăgător oraşului, siliu lu i popular m unicipal, ,1 m unicipal şi unde se puteau clc. etc. etc. pentru că dinşii, m ii de pomi aşteaptă să. Jie creşterii capacităţii producti­
altele. Pentru bun? desfă- U.T.C. . cunoaşte opinia unei . mari. chipurile, numai pe baza u­ m obilizat solul în ju n ii loiv
b a r ele ne fiin d curăţate, cînd reieşit în mod pregnant şi la ve a livezilor, pentru' ca ‘iiîves-
părţi a populaţie; oraşului, nor asemenea referate sem­ pentru a le spori capacitatea tiţ.iile destinate pom ieulturi!
plouă avem parte de noroi, şedinţa din 21 m artie ac., cu propunerile şi sugestiile pri­ nate de preşedinţii com itetelor să fructifice din plin.
vind gospodărirea şi în fru m u ­ de blocuri pot să-i oblige pe de rodire. Sc acţionează lent
seţarea oraşului, n-a participat cei în cauză să refacă asfal­
nici un membru a! com itetu­ tul ?!
lui executiv, directorul sa.i in ­ Dorim cu toţii ca Deva. re­
ginerul şef al f.G.O. Au venit şedinţa judeţului, să fie unul
trei salariaţi de la serviciul dintre cele mai bine gospodă­
S T A Ţ IU N E A N E O LITIC Ă T U R D A Ş adm inistraţiei locale de stat. judeţ, să constituie un model
rite şi mai frumoase oraşe din
care au spus participanţilor
la discuţii că ei şi-au notat
problemele ridicate şi le vor de urbanistică şi spirit gos­
podăresc. Şi, de ce n-arn as­
„aduce la cunoştinţa" organe­ pira ca oraşul nostru să se nu­
--------------- Pledoarie pentru reluarea---------------- lor lor superioare. M ajoritatea mere printre cele mai frum oa­
celor care au luat cuvîntul
şi-au exprim at insatisfacţia că se. mai bine întreţinute şi
gospodărite oraşe din ţară ?
Istoria patriei noastre îşi arc portant de elemente de cultură şi la această şedinţă au fost Cetăţenii oraşului vor răspun­
atestate concludente izvoare, investigaţiilor spirituală. Statuetele din lut, ridicate aceleaşi probleme ca de, nşa cum au făcut-o în to t­
ce vorbesc de existenţa popo­ reprezentînd idoli leminini, a- şi cu 4 ani In urmă ! Şi atunci deauna, la orice in iţia tivă
rului nostru încă din cele mai nimaie domestice si îndeosebi care-i raţiunea organizării u­ care are drept scop înveşmîn-
străvechi timpuri. Datorită a- cele trei amulete (medalioane) nor asemenea şedinţe care îarea oraşului lor într-o haină
vin tu lu i luat de ceixretărilc arheologice recent descoperite în vecină­ sfirşese fără nici un rezultat nouă. frumoasă.
arlieoloqice în ultima vreme, tatea Turdasului, admit presu- practic ? Formele simple de Dar să nu se uite că aceasfa
datele pe care le deţinem des­ punereo că societatea lurdă- lucru, operativitatea, spiritul nu este o campanie, o proble­
pre orînduirea comunei pri­ 1875. in pârlea de hotar a Tur* acesta s-a produs cu 5000-2000 şeană se alia pe o treaptă ase­ de in iţia tivă lipsesc. In şedin­ mă de sezon Se cere ca în toa­
mitive s-au îmboqăţit consi­ dâşului. la locul numit „La de a iii Înaintea erei noastre, a­ mănătoare de dezvoltare cul­ ţa respectivă s-au ridicat pro­ te anotim purile, oraşul să stră­
derabil si merită a fi cunos­ luncă", s-au semnalat piese şi dică la jumătatea epocii neo­ turală cu cele mai avansate bleme privind refacerea alei­
cute, mai cu seamă câ pe vestiqii arlieoloqice aparlină- litice. populaţii din lumea micenionă lor care au fost „tăiate". Oa­ lucească de curăţenie, să ofe­
teritoriul judeţului nostru se toare orinduirii comunei p ri­ Invcsliqalii arhcoloqice mai şi a O rientului Apropiat. menii au cerut să fie obligaţi, re cetăţenilor săi prilej de sa­
qăsesc multe localităţi ce vor­ mitive. recente au adus noi date. care Dacă adăuqăm la cei 5000 de cci în cauză, să refacă asfaltul tisfacţie şi mîndrie.
besc despre acest Irecut mi­ O seamă de colecţionari par­ au îmboqăţit slcra cunoştinţe­ ani din neolitic — î.e.n. — pe
lenar. ticulari au adunat, in decursul lor noastre privitoare la carac­ anul 1966 al erei noastre, vom
Trecutul localităţii Turdaş anilor, obiecte qăsite ocazio­ teristicile milenarei culturi avea cifra dc aproape 7000 de
se pierde în adîncul vremu­ nal pc suprafaţa aşezării şi. lurdăsene S-a dovedit că aşe­ ani de locuire la Turdaş. de
rilor. pentru că aici s-a des­ uneori, au întreprins „săpă­ zarea de-la Turdaş ocupa o su­ Io primele începuturi, pînă in Cum mm asigura o mai
coperit una din cele mai bo- turi" ol căror unic scop era prafaţă de Icren dc citeva hec­ zilele noastre, oqlindind ală­
qate şi interesante staţiuni obţinerea unui număr cit mai tare, ceea cc reprezintă o ra­ turi de alte vestiqii istorice,
neolitice din ţara noastră. mare de obiecte, fără a se ritate loţă dc întinderea ce­ continuitatea de viaţă socială buna aprovizionare a
Adăpostită inlr-una din culele lace observaţiile ştiinţifice ne­ lorlalte aşezări din acea arie pe aceste străvechi melea-
meendrelor Văii Mureşului, cesare documentării. de cultură cunoscute pînă în quri.
prim itive populaţiei oi legume
staţiunea neolitică de la Tnr- Cercetări arlieoloqice mai stadiul aciuai al cercetărilor. Staţiunea neolitică de la Tur­
daş se află aşezată pe lerasa ample, dar nu pe deplin în Inlreoqo staţiune neolitică dc daş, alături de alte aşe­
a H-a a acestui riu. cu o a lti­ conformitate cu cxiqenţa ne­ la Turdaş prezenta aspectul zări ale comunei
tudine relativă de 12-14 m. cesară în lucrările dc acest unei mari localităţi compuse din judeţul nostru, constituie
între satul Turdaş si qara sa­ qen. s-au elecluat Ia începutul din locuinţe dc suprafaţă. A- o mărturie vie că pe aceste (Urmare din pag. I) najarea lui pentru irig a ţii. Pa­
tului veacului nostru. In cele patru ccaslă zonă a (osl preferală locuri au existat aşezări ome­ ralel cu aceasta este necesar
secţiuni trasate, narelele cu de omul neolitic, deoarece con­
Poziţia ce o ocupa aşezarea neşti încă din epoca pietrei să urm ărim valorificarea în
cursul Mureşului, s au desco­ diţiile naturale ii ofereau cele Iuţii de compromis, existînd
omenească neolitică de la Tur- mai prielnice posibilităţi de e- şlefuite. Cu toate acestea, con­ tendinţa de a repartiza •‘ul- bune condiţii a legumelor de
das era lavorabilă activităţii perit. după aprecierea celor ce xislenţă materială. In acest siderăm că încă nu a (ost pe lu rile de legume pe m em brii prim ă apariţie şi îm bunătăţi­
au luat parte la lucrări, trei
economice a vechilor ei locui­ straturi de cultură a aşezării de sens sint concludente obiectele deplin explorată această aşe­ brigăzilor dc cimp. If.stc de rea organizării a ctivită ţii b ii-
tori. Valea Mureşului oferea qăsite în număr mare, core a- zare străveche şi că — . după aşteptat ca în fiecare coopen- . g ă/ilo r şi echipelor legumico­
posibilitatea pescuitului, lunca la Turdaş. dovedind încă de a­ Părerea noastră — dacă se va le. U rm ărind îndeaproape
tunci îndelungata existenţă în lestă o boqată activitate eco­ tivâ să fie reanali/ate de u r­
Mureşului o cit de prim itivă vreme a civilizaţiei neolitice. nomică sl socială Intensa lo­ cerceta în continuare, se vor genţă posibilităţile de organi­ traducerea în viaţă a obiecti­
cultură a pămintului Pădu­ cuire, atît in timp cît şi in spa­ putea pune in lumină noi şi zare mai judicioasă a muncii, velor am intite, cooperativele
rile. ce acopereau ramurile su­ Deosebita importantă a aşe­ ţiu, o relevată de uneltele de noi dovezi arlieoloqice şi ştiin­ concomitent cu îm bunătăţirea agricole din judeţul nostru îşi
dice ale munţilor Metaliferi zării de la Turdaş, pentru is­ muncă si abundenta ceramicii, ţifice. De aceea e ncceesar ca form elor de cointeresare ma­ vor spori contribuţia la apro­
străjuiau nordul aşezării ime­ toria comunei prim itive a pa­ aşezarea neolitică de la Tur­
triei noastre, a fost relevată de ceea ce ne face să credem că terială şi încadrarea lor în in­ vizionarea populaţiei cu can­
diate dc lînqă valea Mureşu­ aici au existat centre de daş să (ie ocrotită de apele dicaţiile elaborate de Uniunea
lui. sau ale dealurilor piemon- academicianul Constantin Dai- meşteşuqari care produceau o Mureşului. iar Comitetul de Naţională a Cooperativelor A ­ tită ţi tot mai mari de legu­ Nu va trece m ult şi turbina îşi va avea locul ci în n-
lane din sud. dind posibilita­ covîclu. care consemna în varietate dc unelte din piatră, cultură si artă — prin colec­ gricole de Producţie şi Con­ me şi voi creşte totodată sur­ ccastfi imensă halit a term ocentralei M intia. Fotoreporterul
tea cistiqării existentei prin lucrarea ,.1-a Tronsilvanie dans os si ceramică. Săpăliqilc din siliul Superior al A gricu ltu rii. sele de cîştig ale u n ită ţilo r şî nostru a surprins pe peliculă un aspect dc la montarea plă­
vin-al. l‘anlichite'\ apărută în 1938. că coarne de cerb denotă intensa tivul ştiinţific al Muzeului ju ­ Conducerile cooperativelor nu cooperatorilor. cilor dc bază ale turbinei nr. 1.
Arqila. existentă peste lot in printre grupurile de civilizaţie practicare a cultivării plante­ deţean Deva — să facă în datoria ca pînă la începutul
jurul aşezării, a p rilejuit dez­ din epoca neolitică, cea mal lor, în special a o lu lu i co­ continuare investiqaţii ştiin ţi­ lu n ii mai să stabilească d e fi­
voltarea Interesantei -ceramici, Importantă pare a II qrupul mun (Triticum vulqare). Fu- fice. pînă la epuizarea tuturor n itiv sistemul de lucru şi dc
iar roca dură-vulcanîcă sau Turdaş din districtul Hunedoa­ saiolcle, qreutăţile de lut pen­ retribuire în sectorul legum i­
cristalină, din munţii odaţi în rei, pe Mureş — cel mai vechi tru războaiele de lesut si documentelor ce se vor qăsi col Ce~afi zice dacă am tăia
apropiere, constituia materia grup de civilizaţie — se pare qreutătile pentru plasele de în această staţiune atît de im­ cărbunele in straturi din-
Se cere, totodată, ca între­
primă pentru confecţionarea in Transilvania, celebru prin pescuit, dovedesc că aceste o- portantă penlru istoria pa­ prinderea de legume-fructe să La orizontul 480 tr-o singură dală ? — le-a
armelor si uneltelor. idolii de pămlnt sl os, sl ce­ cupatii au cunoscut o destul triei. depună eforturi stăruitoare în zis el. Noi tl tăiem de două
Colecliile de unelle şi vase ramica sa". de mare dezvoltare. ori şi pierdem prea mult
qăsite în staţiune sînt docu­ Pentru determinarea în Omul de la Turdaş, pe lînqă Prof. VASILT! RADU vederea acoperirii şi depăşirii timp Dacă-l tăiem dln-
mente ce dovedesc că aparţin timp a apariţiei acestui qrup aptitudinile sale mestesuqă- cu cel puţin 10 la sută a sar­ tr-o dată, reducem manopera
epocii neolitice, de pe la anul de civilizaţie, academicianul activist al Comitetului judeţean cinilor de contractare, cu res­ se nasc idei la jumătate şi facem să
4 000 î e n. încă de prin anul Constantin Dalcoviclu arată că reşti, poseda şi un volum Ira- Hunedoara al P.C.R. pectarea strictă a sortim ente­
lor stabilite. Aceasta cu atît geamă şl transportorul că­
mai m ult cu cît. in prezent, lind cărbune.
există nerealizâri însemnate la (Urmare din pag. I) pescu a extras peste 16 000 ...In altă zi, prim-maislrul
râdăeinoase, tomate şi ceapă. tone cărbune La aceasta miner Sintu Loghin, după
Stadiul în care se află pre­ unite cuvintele Combina sc mai înscrie şi reducerea îndelungi căutări, a venit cu
gătirea bazei producţiei legu­ I.K-S2 S", „h-aveza V.S.H.", la jumătate a consumului ideca să sc treacă la podirea
micole din acest an, nu erte ,,transportor T.R-T‘, „stil pi specific de material lemnos. abatajului cu plasă meta­
de loc m ulţum itor. El ritEcă in hidraulici G.S.-45 AL..". Şi ..Intr-una din zile, in lică. Acest procedeu e folo­
faţa U niunii cooperatiste ju ­ ci ud. te gindeşti că nu moi pauza de prinz, şeful de bri- sit şl in alte mine. încercă­
deţene o serie de sarcini noî. de citeva luni au fost do­ qadă a zăbovit mai mult in rile făcute i-au convins pe
Pentru rezolvarea lor. va tre­ tat i cu asemenea tehnică ! jurul combinei Din cînd în oameni că se poate aplica
bui ca, împreună cu Direcţia cînd, işi da cile un bobi mac şi aici.
A lă fu ii dc vecinul oraş Dar, la cursurile dc ridica­
agricolă, să ne preocupăm in in cosorocul şepcii Ortacii
Călan s-a ridicat in anii din continuare dc sprijinirea coo­ re a calificării se ini'-aţă. Se Prin urmare, oamenii din
urmă noul oraş muncitoresc. perativelor în impulsionarea învală metode de lucru, sc s-au uitat la el. Şeful naşte abatajul trei caută cărbune,
A liniate cii la paradă, blocu­ acţiunilor rămase in urmă. Es­ in va fă despre ininuirca a- o idee, a zis unul dintre dar caută şi idei Pic se nasc
rile vorbesc despre confor­ te vorba îndeosebi de amena­ qregalelor. Şi rezultatele ei in glumă. După pauză acolo, în inima pămininlui.
tul asigurat sidcrurgişlilor jarea şi însămînţarea în răsad­ muncii confirmă priceperea s au strins în jurul combi­ Se nasc din dorinţa de a-i
care locuiesc aici. minerilor. In lunile ianuarie nei de parcă atunci ar fi vă­ smulge cit mai mult căr­
niţe, construirea solariilor. Şi februarie. brigada lui Po- zut-o prima dată bune
fertilizarea terenului şi ame­