Page 95 - Drumul_socialismului_1968_03

FROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I In c a m p a n ia a g r ic o lă

SÂ F O LO S IM D IN P L IN

T IM P U L P R IE LN IC

« n n M H H H H K B n H

T im p u l-d in ultim ele zile a cheiat însâm inţatul cu ltu rilo r
fost deosebit de favorabil pen­ din prim a epocă. Constatările Cu toate
tru executarea lu cră rilo r agri­ făcute ieri în teren denotă
cole în cîmp. Au existat deci lucrările la zi
condiţii ca prin tr-o organizare insă că în unele cooperative,
judicioasă a m uncii să fie în- .startul este destul de anemic.
Tn agenda a ctivită ţii coo­
In căutarea seminţelor peratorilor, lucrările agri­
din campania
cole
de
prim ăvară ocupă un loc dc
4 pagini 30 bani seamă, Ln cooperativa a­
ANUL XX. NR. 4116 JOI 28 MARTIE 1968 — Nu putem realiza supra­ hectare ocupată cu griu nu gricolă dc producţie din
feţele prevăzute în plan. de­ s-au adm inistrat încă îngrăşâ- Totcşti s-a transportat şi
oarece nu avem seminţele ne­ m inteie suplim entare Dacă adm inistrat în cîmp can­
cesare, spunea tovarăşul Ni- mai am intim că acţiunile de titatea dc 1U20 tone cunoi
colac Henţn, preşedintele coo­ întreţinere a ogoarelor dc de grajd, iar pc alte 100
R ealizarea ritm ică „SĂRUTARE, perativei agricole din Bampo- toamnă şi fertilizarea terenu­ mice. La această coopera­
hectare îngrăşăminte -du­
toc. Ni s-au repartizat canti­
lui sînt m ult rămase în urmă.
tăţi mai m ici faţă de ceea ce avem o imagine clară asupra tivă s-a term inat insăm in-
ne-am planificat noi, îndeo­ „ritm u lu i de melc" în care .se ţiitu l a 5 lia dc ovăz, 2 ha
sebi la borceag.
desfăşoară lucrările din cam­
cu sfeclă furajeră şi 20 dc
a planului de investiţii UMBRĂ de orice temei. E posibil oare pania de primăvară. ha cu trifo i în cultură as­
Explicaţia ni se pare lipsită
cunsă.
La deficienţele organizato­
să nu ştii decit în ziua semă­
VECHE...!“ natului de ce cantitate de să- rice îşi aduc partea de contri­ rii Lucrările sint avansate şi
ieri
buţie şi mecanizatorii,
la C A.P. Strei. Cooperato­
mînţâ este nevoie ?
unul din tractoarele reparti­
term inat
dc aici
au
De asemenea, m otivul
in­
sarcina m ajora in urmă, trecind pe la mă­ vocat de inginerul L iv iu Cis- zate unităţii, fiin d defect. însăiuinţările din prim a c-
Cu mai bine de un secol
Fără îndoială că stadiul în-
pocă
şi au
început plan­
năstirea Cozia, poetul Grigore maş, că nu s-a trecut, la se­ sâmînţut ilor la C,A P. Ram- tatul carto filo r tim p u rii. La
deoarece
mănatul trifo iu lu i
reflectă
ncm ijloc’»
potoc
Alexandrescu se închina cu griul este prea mic. ni se pare ..preocuparea" consiliului de « parte din cele 704 m etri
pătraţi răsadniţe s-a înce­
pietate în faţa morminlulvi
a consiliului popular lui Mircea cel Bătrin, neîn­ cel puţin ciudat. Inexplicabil conducere şi a inginerului fa­ put rcpicatul.
este şi faptul de ce nici pînă
La cooperativa agricolă
fricatul apărător al libertăţii
de 20
acum pe o suprafaţă
neamului nostru. ţă de soarta recoltei. din Strcisingcorgiu s-a te r­
Asemeni poetului proce­ m inal însâm inţatul a 5 ha
dează, azi milioane de fii ai inginerul e plecai cu ovăz, iar pe alte 110 ha
României. S-a instaurat un a fost îm prăştiat azotatul
IOACHIM MOGA odevărat cult pentru ur­ de amoniu, pc păşuni şi
mele materiale lăsate de dupâ porumb cu ltu rile trifoliene. Ie ri la
prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele înaintaşi, pentru tot ce evocă C.A.fV Rişca s-a term inat
celor 3 ha cu
plantatul
Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Hunedoara lupta pentru dreptate şi pro­ pomi prevăzuţi în plan. L u ­
gres. Monumentele istorice, Cînd la cooperativa agri­ cră rilo r ce trebuie să se des­
fiind socotite ca cele mai de colă din Hărău sînt nerezol­ făşoare în ‘unitate, deoarece crări avansate sînt şi la
preţ comori, sînt îngrijite şi vate încă o serie de probleme planul de acţiune este ţin u t îr, C.A.P. Pcştişut Marc, Pcş-
Noua îm părţire adm inistra- Tinînd seama de unele greu­ ducţiei de m ateriale de con­ protejate de patina nemi­ Com binatul siderurgic actuaJe, inginerul găseşte „p ri­ biroul său C it de necesară a tişul Mic. munca
T im pu l frumos.
tiv-te rito ria lă a ţă rii stabilită tăţi care mai există pe linie strucţie. A nul acesta, fabrica loasă a vremii, este scoasă Hunedoara, lam inorul de le ju l" să plece la fila după po­ fost plecarea inginerului după oamenilor, tac ca aceste
de Conferinţa Naţională a de aprovizionare cu materiale. de cărămidă din Pricaz va pre- la lumină minunata istorie 800 m ilim etri. Alim entarea rumb. Asta în tim p ce lucer­ porumb, nu se ştie precis Un cooperative agricole să se
P.C.R. şi legiferată de Marea Com itetul executiv al Consi­ dnce 14 milioane de cărămizi continuă cu curent electric na şi sfecla furajeră încă nu lucru este însă cert. Lipsa încadreze in grafic la zi cil
Adunare Naţională, a asigu­ liu lu i popular judeţean a acor­ şi înlocuitori de cărămidă, ceea a agregatelor asigură buna erau insâm înţate la data de 23 chiar şi numai de o ora din lucrările.
rat judeţului Hunedoara noi dat o atenţie deosebită gos ce reprezintă un însemnat spor funcţionare a întregului la­ m artie ac. Pe terenul desti­ cooperativă in.aceste zile. cînd
perspective de dezvoltare şi podăririi raţionale a m ateria­ faţă de anul trecut. De aseme­ @.acLetiţe minor. Electricianul Vasilc nat c u ltu rii de sfeclă, de abia se pun bazele recoltei, cântă­
progres A nul acesta sînt a­ lelor pe şantiere şi dezvoltării nea. la întreprinderea de in­ Pop verifică tensiunea la ieri se transportau îngrăşă­ reşte destul de greu în ba­
locate sume im portante pen­ producţiei locale de m ateria­ dustrie locală din Hunedoara minte. lanţa producţiei. Nu trebuie
tru in vestiţiile industriale şi le de construcţie. Încă din anii se construieşte un nou poligon t i n e r e ş t i comutatoare. In lipsa inginerului Cornel uitat deci că aportul specia­ Staţie telegrizu-
social-culturale care urmează trecuţi pe şantierele noastre de prefabricate, cu capacitate Tăraboancă, este destul c!e listulu i este decisiv pentru
să se realizeze in oraşele şi s-au făcut încercări reuşite de 120.000 metri pătraţi fîşii greu să te edifici asupra lu- soarta producţiei agricole. metrică la Lupeşti
satele judeţului nostru. A lă ­ pentru valorificarea unor ma­ cu goluri anual a fiecăruia. Nu demult, am
turi de diferite obiective in­ teriale locale ieftine. La De­ A vind in vedere im portanţa intilnit mii de tineri — ve­ In cadrul Exploatării mi­
dustriale. anul acesta .sint va s-a construit prim ul bloc pe care o prezintă investiţiile, niţi din toate colţurile jude­ niere Lupeni a început mon­
prevăzute 2.48f> de apartamen­ de locuinţe din panouri mari com itetul executiv al consiliu­ ţului — păşind sfioşi pe pă- tajul unei moderne staţii te-
te. 48 săli de clasă şi moder­ fabricate cu zgură expan­ lui popular judeţean a luat şl minlul plin de rezonanţe an­ fegrizumetrice. Prevăzută cu
nizări de străzi pe o suprafaţă dată de furnal, în Valea Jiu ­ alte măsuri pentru perfecţio­ tice al Sarmizegetusei. Se dispozitive pentru detectare,
de circa 70.000 mp. Alte fon­ lui se foloseşte de ciţiva ani, narea stilului şi a metodelor minunau în faţa ruinelor şi instalaţia va măsura conco­
duri sînt destinate extinderii cenuşa de termocentrală ca de muncă. M em brii conijletu- sorbeau cu nesaţ fiecare ex­ mitent, şi in mod automat,
reţelei de apă şi canal, moder­ 'înlocuitor parţial de cim ent; 1 ui executiv sînt repartizaţi pc plicaţie a ghidului legată de concentraţia de metan în 40
nizării bazei materiale a co­ pe alte şantiere s-a experim en­ localităţi şi obiective de plan istoria Jalnicei capitale a de locuri de muncă, nemai-
m erţului, dez.vollării u n ită ţi­ tat utilizarea n’Sipului (Ic iar periodic se organizează a­ Daciei romane. De aici au fiind astfel nevoie ca măsu­
lor economice locale etc. Aşa flotaţie la pregătirea m orta­ nalize la care participă direc­ trecut la Muzeul de arheo­ rătorile şi detectările de
cum a arătat tovarăşul Nieolae rului pentru zidărie şi ten­ to rii direcţiilor judeţene, re­ logie amenajat în apropiere, gaze să fie efectuate de
Ceauşescu la recenta Consfă­ cuieli interioare. In planul de prezentanţii constructorilor şi unde şi-au- completat cunoş­ muncitorii din fronturile de
tuire care a avut loc la Co- măsuri pe anul 1968 s-au pre­ alţi factori care răspund de tinţele cu alte noutăţi. Pe al­ lucru.
. lite tu l Central al partidului, văzut acţiuni concrete pentru soarta investiţiilor. Intre tim p. ţii i-am surprins indreplin-
-ii vesti ţi i le „au o importanţă dezvoltarea experienţei pozi­ com itetul executiv al consiliu­ du-se spre mor mi n-tul lui
otărîtoare pentru dezvoltarea tive în ce priveşte folosirea lui popular judeţean a orga­ Avram lancu şi gorunul lui
bonom iei patriei noastre", şi m aterialelor am intite. Pe de nizat şi o consfătuire privind Horia de la Ţebea. Pe drum
ni? revine sarcina de a asigu­ altă parte, am socotit necesar calitatea lu cră rilo r de con­ erau numai glume şi rîsete.
strucţii. Coordonarea şi real:- Aproplindu-se, gălăgia a a­
ra realizarea lor în sectoarele să orientăm activitatea indus­
zarea in ve stiţiilo r ocupă .un loc muţit făcind loc unei tăceri Psihologia
de care răspundem. triei docale spre sporirea pro­ im portant în ansamblul m un­ solemne. Fiecare simţea par­
cii noastre. că nevoia să vorbească in
şoaptă, să nu tulbure cu
Dar munca se măsoară prin
rezultate. Aşa cum a reieşit vreun gest liniştea celui pe muncii
la o recentă adunare a activu­ care poporul l-a botezat, cu
Ojelarii pe lu i judeţean de partid în p ri­ mîndrie „crai al munţilor".
Pe aceşti pasionaţi admira­
mele două luni ale anului s-a
realizat doar 11.1 la sută din tori ai monumentelor isto­ şi producţia
rice i-am văzut la Castelul
planul dc construcţii şi mon­ Corvineştilor din Hunedoara,
taj al consiliului popular ju ­
coordonatele noului deţean, iar unele obiective pe ruinele cetăţii de la Alba Ultimele brazde la capătul tarlalei. încadraţi in acelaşi ritm, mecanizatorii loan Simina modernă
ALEX. BALGRADEANU
n-au fost predate la termenele
stabilite. Din cele 498 de apar- şi Romulus Luţoî, de Io C.A.P. Simeria, execută arături de bună calitate.
La oţelăriile Combinatului Şi, pentru că vorbim de (Continuare în pag. a 2-a) Foto : V. ONOIU Prezenta psihologului în
siderurgic din Hunedoara, căutări înnoitoare trebuie să (Continuare in pag. a 2-a) marile întreprinderi şi u ­
munca tenace, desfăşurată amintim că direcţiile de zine industriale nu mai con­
pe un front larg al crea­ „atac" ale oţelarilor sint stituie astăzi un fenomen
ţiei materiale, nu conteneşte multiple. In anul acesta, co­ puţin obişnuit. Destul de des,
nici o clipă. Zi şi noapte, lectivele dc la oţelăriile nr. specialiştii Institutului de
fără pic de răgaz, cuptoa­ 2 şi apoi nr. 1, au trecut la psihologie din Bucureşti al
rele de mare capacitate „în­ aplicarea unui regim regle­ SESIZĂRI Ş l RĂSPUNSURI Cel mai bun cîntec Academiei se deplasează la
ghit", una după alta, tone de mentat de lucru care asi­ diferite locuri dc muncă
fontă lichidă, de fier vechi gură o corelare mai bună a pionieresc pentru a studia şi găsi so­
şi adaosuri dc minereuri ca­ activităţilor din tonte com­ luţii de natură să pună in
re, trecute prin para dc foc partimentele secţiilor şi au /^ e le mai m ulte sesizări pe la faţa locului. Oare, ne pu­ valoare o serie de factori ce
^ care le prim im la redac­
a miilor de grade, prin me­ stabilit un normativ real al ţie se adresează întreprind erii fa ţă în fa ţă nem noi întrebarea, dacă ce­ Peste 100 de lucrări au pot contribui la perfecţiona­
tamorfoza dură a complexe­ utilajelor tehnologice şi al de electricitate Deva. Iată cî- tăţenii nu ar sesiza, cînd s-ar sosit pe adresa Consiliului rea producţiei, la organiza­
lor reacţii chimice, se trans­ stocurilor de materiale, care teva. Din satul Eizeşti, un înlocui becurile arse, (în Au­ Naţional al Organîioţiei Pio­ rea ei pe baze sliintilice.
nierilor, pentru concursul in­
form ă in oţelul nou. se urmăreşte operativ — zil­ grup de localnici ne-au scris Pui-Fizeşti a fost necorespun­ avizul scris al organului lo­ rel VJaicu noaptea dai în titulat „Cel moi bun cîntec După cum indică denumirea
La cuptorul 7 al ofelăriei nic — pe bază de grafic, a- că ilum inatul public pe dru­ zătoare din cauza lipsei de cal". Cetăţenilor din Tîmpa, gropi), cînd s-ar face restul pionieresc al anului", însăşi, psihologia muncii are
becuri. Intre tim p ne-am apro­
rem edierilor ? Să ne fie ier­
prin Consiliul popular al m u­
nr. 2 freamătul acesta coti­ sigurindu-se pe această cale mul dintre comuna Pui şi sa­ vizionat cu becuri şi, conform nicip iului Deva, li se dă u r­ tată îndrăzneala, dar credem ca obiect de studiu omul
dian pare mai nuanţat, mai un grad superior de desfăşu­ tul respectiv este... inexistent. graficului întocm it la centru, m ătorul răspuns: „Este ade­ că la întreprinderea de elec­ Participanţii — membri ai în condiţiile activităţii de
plin de intensitate. Aici, o- rare a procesului de pro­ Cu 1oate intervenţiile şi rugă­ vom trece la înlocuirea celor vărat că satul Tîmpa nu a tricita te cineva s-a speciali­ Uniunii Compozitorilor sau muncă, raporturile şi in- I
ţelarii experimentează o teh­ ducţie m inţile adresate lucrătorilor arse". R eferitor la e le ctrifi­ fost ilum inat pe tim p de zat... în form ularea de răs­ amatori, — au compus pen­ fluenţele reciproce dintre el I
nologie de folosire intensivă Preocupări identice — şi secţiei de electricitate Haţeg, carea satului Păuliş, răspunsul noapte. Dar nu din neglijen­ punsuri, iar munca de control tru această competiţie artis­ si ceilalţi membri ai colec­
a oxigenului la elaborarea o­ ca răspundere, şi ca efect — nu s-a făcut nim ic pentru re­ sună cam aşa : „Acest sat s-a ţă. Ci din (aţi ghicit !) lipsă şi îndrum are pe teren a lu ­ tică anuală imnuri, marşuri, tivului de producţie din care
ţelului. Modestia oţelarilor se fac simţite pe întregul dresarea situaţiei. Locuitorii electrificat parţial In anul de becuri. După ce comenzile c ră to rilo r a fost lăsată pe cintece de şcoală, de dru­ el face parte.
face ca acest experiment să ansamblu al sectorului oţe- satului Păuliş ne-au inform ai 1965, lucrările au fost apoi în­ au fost onorate, toate becu­ planul al doilea. Nu este ade­ meţie, de foc de tabără, scri­ Dacă etapa mecanizată a
aibă o notă dc firesc, de o- lări.i, fapt demonstrat de că şi la ei lucrările de elec­ trerupte din cauza epuizării rile arse au fost înlocuite". vărat ce spunem ? Ce facem se pentru una sau două voci. producţiei industriale mo­
bişnuxl, pentru că ei aş­ însăşi rezultatele concrete trificare au început de m ult. fondurilor. Vă inform ăm — N.R. Ca să fim în ton cu Insă cu cele cîteva sute de se­ Pentru cefe mai valoroase lu­ derne a permis unele inter­
teaptă ca practica — acest obţinute: in primele două dai- au fost abandonate. Spre continuă răspunsul — că şi răspunsurile prim ite, vrem să sizări la adresa întreprinderii?! crări, juriul, format din per­ venţii utile din partea psiho­
exigent examinator — să Iutii şi jumătate din acest mirarea lor, curentul electric stîlp ii trebuie procuraţi pe adăugăm că şi acestea sînt sonalităţi ale vieţii muzicale logilor. recunoscute ca va­
confirme pe deplin ţelurile an, în contul angajamentu­ a fost introdus tocmai la acei plan local. De curînd s-a ho- făcute, to t la „centru" Nu f Jr\ grup de cetăţeni din şi literare, va acorda urmă­ loroase, aportul acestora es­
teoriei lor îndrăzneţe. Deo­ lui luat pe 1968 oţelarii de cetăţeni care n-au achitat su­ tâ rit ca terminarea lu crărilor pentru că unele dintre ele nu oraşul Călan ne-au sesi­ toarele premii : un premiu I te solicitat cu lot moi marc
camdată, atit se poate a- la secţia l au înscris un spor mele cuvenite electrifică rile) în satul Păuliş să fie amînată au dată (de exemplu adresa zat că medicul loan Toma de in valoare de 12.000 lei, un insistentă, astăzi, în etapa
ţirma că în condiţiile expe­ de peste 1.300 tone oţel, 1.304 Despre inexistenţa ilum in atu ­ ptnâ in anul 196!). In ceea ce nr. 4048) şi sînt trim ise la la cabinetul stomatologic din premiu II in valoare de 10.000 automatizării şi automatizării
rimentării noii tehnologii, In tone cei de la oţelăria nr. 2 lui public ne-au scris şi locui­ priveşte introducerea curen­ „grămadă", ci din alte m oti­ lei, un premiu III in valoare complexe. De pildă, la so­
cuptorul 7 se realizează cu to rii satului Tîmpa. ve. însăşi lecturarea lor te fa­ Rubrică redactată de de 7.500 lei şi trei menţiuni licitarea In stitu tu lu i dc studii
.1.000 tone oţel mai mult pe şi 920 tone colectivul de la tului electric la cetăţenii care ce să tragi concluzia că sînt GH. I. NEGREA o cîte 4.000 de lei fiecare. şî proiectări dc opara-
nu şi-au achitat sumele, vă fa­
lună, comparativ cu celelalte oţelăria electrică. Iată şi răspunsul conducerii cem cunoscut că noi nu am ra­ ticluite fără o cunoaştere con­ taj electrotehnic şi in­
cuptoare de aceeaşi capaci­ înti>eprinderii : „S ituaţia ilu ­ cretă a re a lită ţilo r pe teren, (Agerpres) stalaţii de automatiza­
tate. S. OLTEANU m inatului public pe drum ul cordat nici o gospodărie fâi‘ă (Continuare în pag. a 3-a) re, psihologii bucureş-
teni au efectuat unele cer­
cetări privind cel mai potri­
v it volum de inform aţii al
REFRENUL DE DEMULT de comandă, pre­
tabloului
cum şi durata optimă a u­
nui schimb de lucru in ac­
tivitatea celor care suprave­
ghează aceste „creiere elec­
tronice". Pentru M inisterul
Energiei Electrice s-au fă
Pe marginea unor reparaţii capitale cut unele la aparatele de
propuneri utile
referitoare
măsuri si panourile de co­
la Clubul din oraşul Vulcan ale dispecerilor energetici,
mandă din camerele de lucru
propuneri care au dus Ia fi­
xarea tim pului de lucru al
Reparaţii capitale.. construcţiilor, c lă d irilo r (evri- tate), instalaţia electrică ; s-a acestora la G ore. In acelaşi
Reparaţii capitale... ka !) în vederea refacerii lor zugrăvit. D irectorul clubului, timp, în centralele termoelec­
R epar.. complcte, după o perioadă în­ tovarăşul Nieolae Sâbău, ţine trice Bucureşti-sud. Groză­
Cm tecul s-a lansat ia C lu­ delungată de exploatare. Re­ să completeze : veşti si Isalnîţa-Craiova, cer­
bul din Vulcan. în prim ăvara paraţiile capitale reprezintă o — Au mai rămas de execu­ cetătorii în domeniul psiho­
anului trecui. A utor : Exploa­ inlocuuc a uzurii, înlocuire tat lucrările de reparaţii la o logici muncii au efectuat
tarea m inieră Vulcan După necesară pentru funcţionarea sală de repetiţii, instalaţia e- studii asupra comportării o­
cîteva luni începuse să fie fre ­ normală a acestora, In tot Jectrică în sălile dc biliard, de peratorilor la tablourile de
donat de fiecare localnic, care cursul perioadei de funcţio­ tenis de masă şi de spectacole comandă. In baza observa­
încerca să treacă pragul aşe- nare. Adeseori, ca urm are a (inclusiv scena), precum şi în ţiilo r si fotografiilor repe­
zăm întului de cultură din o­ reparaţiilor capitale, se produc hol uri le respective Conform tate de mai multe ori, înfă-
raş. In octombrie a ajuns re­ schimbări în construcţie.,. Re­ devizului, ar mai fi de reno­ ţisind „o zi de activitate*',
fren. In decembrie îşi pierduse paraţiile capitale... au o anu­ vat scena : patru corpuri de specialiştii au recomandat ex­
ritm ul. A utorii „operei" au în­ mită limită...**. încălzit, un podeţ circular şi o tinderea soluţiilor preconi­
trerupt munca pentru — se Predoeumentaţî, ne depla­ serie de scripeţi pentru mane­ zate de ei. Cele mai eficien­
spunea alunei — perioada de sam la locul cu pricina : C lu­ vrarea decorului şi a sufite­
iarnă. Aceasta a trecut La bul din Vulcan. Notăm ce a lor. te dintre acestea, confir­
C lubul din Vulcan, cinlecul. executai constructorul din p ri­ — Cînd se vor relua lucră­ mate pînă acum de practica
cc stîrnisc interesul cu un an măvara trecută pînă în decem­ rile ? Prof. Dr. C. I. BOTEZ
in urmă, a devenit banal. Spre brie, cînd a întrerupt lucrarea: __ ? | Şeful secţiei de psihologia
a ne edifica, am consultat un s-a renovat acoperişul şi s-au — Ceea co s-a executat co­ muncii din Institutul de
încă o „şarjă" de mătase naturală va ieşi pe poarta Fabricii „Viscozo" Lupeni. înainte de plecare un control făcut de dicţionar economic, la litera parchetat sălile ; în cele patru respunde ca lita tiv? psihologie al Academiei
râsucilooreo luliono Raica, fruntaşă pentru o cincea oară, este mereu binevenit. K holuri s-a turnat mozaic ; au LUCIA LţCIU
„R eparaţii capitale = repa­ fost efectuate reparaţii de tim - (Continuare în pag. o 2-o)
rarea maşinilor, agregatelor, plârie. s-a refăcut (pe jum ă­ (Continuore in pag. o 3-a)