Page 96 - Drumul_socialismului_1968_03

2 D RU M U L SOCIALISM ULUI Joi 28 martie 1968

szarea ritmică a Urare!

□ n a DEVA (de la T. Istrate).
Astăzi, actorul Lucian Ra-
dulian, de la Teatrul de es­ 5 februarie 1967 şi al cărei spus dtiincl iii ghid: „O fi
tradă din Deva, împlineşte răspuns nli-l primise nici bufetul „Vipia Traiana", dar
■ v 20 de ani de activitate ar­ după... 415 zile. mai vrem şi noi un., „pepsi
sare tistică. După o îndelungata n-n adus nimic bun. Am. vă­ contemporan
O Vizită la CAP. Tot eşti
dobindltă
experienţă
pe
scena clubului deve'an, zut aici cererea, am Văzut
şi rezoluţia preşedintelui (da­
o dală cu înllinţarea estra­ tată 2 martie 1967), dar de Dupâ pui
ce ăiitime mi i s-o fi comu­
dei, Lucian Radulian a de­
nicai şi omului răspunsul,
venit unul dintre cei mai
n-aln iHal putut alia. In afară la Mintia
(Urmare din pag. 1) zînd această situaţie, Comite­ îndrăgiţi şi populari actori de faptul că între Tolcştl şi
tul executiv ui C onsiliu­ ai revistei ardelene Con­ Reia e o distanţă dc 3 km,
tamente, planificate pentru lui popular judeţean a hotărît ii ii se mal ştie nimic.
trim estrul î au fost recepţio­ ca la sfîrşitul lu n ii aprilie să semnăm aniversarea înso- Enigmă ! LVNCOIVL DE JOS (de la
nate numai 248 şi acestea in procedeze la retragerea $1 re­ (ind-o cu urarea : La mai R Trofll). Apreciem ca foar­
prima jum ătate a lu n ii m ar­ distribuirea fondurilor de in­ mari succese pe scena care te bună iniţiativa de a se
tie. Trustul local de construc­ vestiţii pentru obiectivele ca­ livra pili de o zi de la /,A.S.
ţii a realizat lucrări care va­ re n-au asigurate toate condi­ a slujit-o cu devotament şi Bufet sau... Mintia in vederea creşterii
lorează cu circa f> m ilioane de ţiile de execuţie. care l-a cohsacrat ! lor iii gospodăriile perso­
lei mai m ult decît cele exe­ Problema docum entaţiilor c nale ale cetăţenilor. Aflînd
cutate în prim ele două luni numai un aspect In momen­ muzeu ? acest incru, 90 persoane din
din anul trecut, dar în acti­ tu l de faţă există lucrări de Lnncoiul de Jos au solicitat
vitatea unor şantiere persistă investiţii pentru care nu s-a 4 250 pui. Jn luna februarie
încă tendinţa dăunătoare a clarificat încă situaţia ampla­ Pete care SARMlZEGETVSĂ (de la a fost trim is tui delegat la
muncii în asalt spre sfirşit de samentelor. Cii loalc măsurile August Hi Jula). Soare şi va­ J A.S., de Unde s-au primit
perioadă şi orientarea spre o- luate pentru sim plificarea lu ­ nu se spală canţă. A li fheeput excursiile, promisiuni solemne că in
bicctive cu valori m ori de crărilor. obţinerea unor avize călătoriile. Turiştii cutreieră ziua de 6 martie a.c. ni se
plăh. Deşi a făcut progrese şi aprobări pentru amplasa­ (ara. Elevii işl poartă paşii va pune la dispoziţie şi un
evidente faţă de anii prece­ mente de investiţii durează [ pe locurile Unde se (nalţă mijloc de trahsport. Reve­
denţi. conducerea trustului de luni dc zile. Consiliul p o p i- I DEVA (de la T. Dobrt- monumentele istorice La Sar- nind la această dată, s-a a-
construcţii trebuie să se ocu­ Iar mai păstrează încă o iis- I ceanu). Se zice că la curaţi- mizegetusa un guiţ) de elevi mînat din nou termenul dc Calitatea producţiei este una din preocupările de seamă ale colectivului de muncă de la
pe mal tem einic de organiza­ lă de obiective penlm rare E torle iese orice pată. Nu con­ şl turişti străiiii stăteau în livrare, pentru ziua dc 15 Fabrica de produse refractare din Baru Mare. Fotografia de faţă ne reprezintă pe şeful de
rea ştiin ţifică a m uncii pe s-au cerut aprobări privind I testăm acest adevăr. Dar, faţa bufetului „Vipla tra­ martie. Apoi, culmea, o altă echipă Bela Kiss, împreuhâ cb muncitoarea Savîna Arderea», vetificind cu minuţiozitate cali­
şantiere, să asigure respecta­ amplasamentele încă din Iu- I siiil şi unele rezerbe... iaua". Ferestrele murdare şi aminare dar, de dala aceas­ tatea cilindrilor pentru baradop, ce vor lua drumul oţelâriilor de la Hunedoara.
rea planului de dare în folo­ nile noiembrie şi decembrie J Cu bonul de comandă nr. Uşile fiichise î-au intim piuat
sinţă. probleme care influen­ 14.654 s-a predat la unitatea ta, fără a se mai asiglua nici
anul trecut. Avizele solicitate fi într-un mod cil se poale de
ţează direct eficienţa investi­ n-au fost încă prim ite. din Deva o cooperativei neprimitor. Fiecare ar fi vrut nil mijloc de transport şi in
ţiilo r. „Progresul", u»t cdstuili pen­ alte condiţii declt cele stabi­
A ltă problemă dificilă o con­ tru curăţat. să-şi „ştiriipere" setea cit un
La Hndul lor, comitetele e- stituie aprovizionarea cu ma­ pahar de sifoh, pepsi... dar lite iniţial.
xeciltive ale consiliilor popu­ teriale din fondul centralizat. — Treceţi peste o săptd- Asemenea practici credem
lare m unicipale şi orăşeneşti Deşi cotele anuale asigură rea­ ttiîuă — ini s-a răspuns iii bitfet nit sini asemenea. .
au datoria să fie foarte exi­ lizarea sarcinilor de produc­ M-am con format La prima „bunătăţi". Privind prin că nu fac de loc cinste bunu­
gente la recepţionarea lucră­ ţie, dcfalcarea Io!’ trim estria­ înfăţişare au început să a- geain, observi înăuntru ci- lui renume eîşligat dc uni­
rilo r şi să-şi îndeplinească a- lă, cantitativ şl pc sbrlm iehtc pară surprizele. Am fost sfă- leva ro(i şi lanţuri aruncate. tate. O veche zicală spune
trib u tiile ce le revin în cali­ nu corespunde totdeauna ce­ lui! să revin că încă n-a „ve­ cu astfel de procedee se nu­
tate de beneficiari. rinţelor. Faţă de nivelul con­ nit" de la curăţitorîe. Nici Oare ce caută aceste... „Unel­
Organele locale de partid şi sumului stabilit prin phm în după ce a trecut o alta săp- te istorice" Intr-un bufet ? mesc găinării. Oricum, ele
de stat poartă o mare răspun­ prim ul trim estru rin s-au asi­ tămlnâ, n-am intrat în pose­ Probabil s-a transformai b\i- sint inadmisibile. Chiar dacă
dere pentru realizarea ritm i­ gurat re p ă K ilii penlrli circa sia costumului. fetul intr-un muzeu... Ne-am sîntem la „Avicola". Una din sarcinile de mare bazin cu apă. Dai ce ne va nea situaţii sînt acceptate cu
că a planului de investiţii. E­ două milioane cărăm izi nor­ — Probabil ră este gala, răspundere pe care Congresul oferi perspectiva ? destulă uşurinţă şi de către
xistă însă şi a lţi factori care male, 1.1)00 000 cărămizi e fi­ dar n-avem loc unde sâ le al IX -lca al partidului a pus-o P o trivit planului centrahzat Direcţia agricolă şi Uniunea
trebuie să-şi aducă contribu­ ciente. impoHunte cantităţi de ţinem, hii s-a răspuns apoi. in faţa lucrătorilor din agri­ Iu D.R.I.F.O.T. Deva, reiese câ judeţeană a cooperativelor a­
ţia. La începutul lu n ii martie, Fîşii cu goluri, ţevi din p.vc si cultură se referă In necesita­ in acest an unităţile coopera­ gricole. Inerţia existentă în
in planul de in vestiţii al Con­ alte riialerialc dc bază. Reveniţi peste 3-4 zile tea folosirii judicioase a fon­ tiste din judeţul nostru au privinţa desfăşurării unor ac­
s iliu lu i popular judeţean H u­ A nâlizind sarcinile care-i Credem că acest procedeu Sărutare, umbră dului funciar, pe această cale prevăzută executarea lu cră ri­ ţiuni de masă pentru protec­
nedoara figurau lucrări în revin şi posibilităţile lor dti de a purta oauiTiiii pe dru­ ăsigurîhdu-se sporirea conti­ lor antierozionnle pe o supra­ ţia solului este alim entată pe
valoare de peste 25 milioane realizate, Com itetul executiv muri este o pată care tre­ nuă a - producţiei agricole şi faţă de 663 hectare, din care de altă parte şi de lipsa, in
de lei care nu aveau asigura­ al C onsiliului popular jude­ consolidarea economico-orga- 338 afectează plantaţiile de m ulte unităţi, a proiectelor
te amplasamente sau docu­ ţean Hunedoara a sta bilit mă buie ştearsă de urgenţă din nizatoricâ a u n ită ţilor coope­ pomi, 270 hectare teren arabil, de executare a lu crărilor de
m entaţii tehnice. Vina revine suri concrete pentru realiza­ activitatea curăţilorici. Con­ ! “ ratiste. In cadrul complexu­ iestul fiind reprezentat de pă­ amenajări anlierozionale, cer a
în prim ul rînd beneficiarilor rea investiţiilor. Apreciind ducerea cooperativei are „so­ lui de măsuri ce se întreprind şuni şi vii. Nici sarcinile sta­ cc solicită ca şi specialiştii de
de investiţii. Această situaţie după ritm u l înregistrat in lu­ luţiile" necesare ? m « a b pe linia sporirii potenţialului bilite pentru urm ătorii doi ani la D.R.I.F.O.T. sâ depună e-
scoate în evidenţă şi uncie as­ na niartic, există giU-arlţin că , productiv al pâm intului, un fo rlu ri mai substanţiale în a-
pecte p rivin d re laţiile dintre or­ restanţele din prim ele două loc deosebit de însemnat îl o- ceastâ privinţă.
ganele locale şi in stitu ţiile cen­ luni — care mi se dâtoresc (Urmare din pag. 1) ţUrină. Din discuţiile avute cupâ acţiunile pentru preveni­ S-a calculat câ datorită ne-
trale. La I martie, investiţiile numai unor deficienţe locale cit numeroşi tineri, m-am rea şi combaterea eroziunii Reflecţii pe aplicârii in complex a măsu­
comerciale, prevăzute in plan — vor fl rcciiptrate îtt sctirl 1 Enigma lulla, in muzeele din Sibiu convins că ei îmbrăţişează solului. Im portanţa şi necesi­ rilor de combatere a eroziu­
aveau asigurate 67 la sută din tim p. sau din Bucureşti. total această acţiune şi aş­ tatea executăm acestor lucrări nii solului, producţia se dim i­
reiese din faptul câ recolta ob­
docum entaţiile necesare. Şi in Esenţial este însă alt aspect. Aceste vizite au avut loc teaptă cu nerăbdare clipa ţinută de pe terenurile afecta­ marginea acţiunii nuează anual, exprimat in
anii precedenţi s-au semnalat Cu toate câ şi-a început de anul trecut şi la ele au par­ cînd îşi vor lua kîiTeful şi «riu, cu circa 300 kg la hec­
lipsuri în domeniul in ve stiţii­ puţin tim p activitatea, consi­ TOTESTI (de la Petre Far- ticipat peste 10.000 de tinel'i. lopata şi vor pleca spre te de procesul de eroziune este tar. Raportind cifra respectivă
lor comerciale. Dacă ele per­ liu l popular judeţean şi comi­ caşiu). Tovarăşul /îa’ehte Lă- In detest dn numărul lor va Sarmizegetusa, Grădiştea dim inuată cu citeva zec1 de de protecţie Ja suprafaţa ce este afectată
sistă înseamnă câ nu s-au re­ tetul său executiv au sesizat zuroni, din Xela* iii-a pus fi, cu siguranţă, mai mare. MuncelulUi sau Micia, unde procente, uneori fiin d chiar de procesul eroziunii în fie­
ţin u t toate învăţăm intele ne­ problemele esenţiale pe care intr-o hidre încurcătură, ln- căci iubitorii de drumeţii vor lua fiinţă primele tabere compromisă total. care unitate, se obţine o Ima­
cesare iar colaborarea între ie ridică investiţiile şi a­ trebîiidu-m ă cit îi trebuie au plecat la drum încă de arheologice. Dm studiile efectuate s-a a solului gine clară n pagubelor re se
unele sectoare ale M inisteru­ cordă o atenţie deosebită rea- unul răspuns lă o cerere ca pe acum, o dată cu apariţia Comitetul judeţean al constatat câ in judeţul nostru înregistrează ca ui mare a 1 p-
prlmeldi raze ale soarelui de
lui (CoJnerţului In te rior şi d i­ llz ă rir planului întoclhit, -Sini să palxurgă distanţa de 3 V TC. a iniţiat o largă ac­ terenul supus eroziunii se ri­ Suiiloi de natură organizatori
recţia comerciala judeţeană ac­ convins câ, în primul semes­ km ? /liii recurs la răspun­ primăvară. ţiune de cunoaştere, îngrijire dică la circa 60 la sută din câ existente in activitatea mid
ţionează defectuos. N ici d i­ tru. vom realiza 50 la sută din sul cel mal simpli/ : depinde Jn închipuire văd o coloa­ şi păstrare a tuturor monu­ suprafaţa agricolă. Calculele nu depăşesc cu m ult ceea cc tor miitâţi cooperatiste. Pr .
recţia judeţeană de sănătate planul aniial de investiţii şi de viteza cu care circulă e l ! nă nesfirşită de tineri în ­ mentelor istorice, existente dovedesc câ într-o astfel de s-a prevăzut in l!)li8. Mergîn- efortul conjugat ol factorilor
şi inspectoratul şcolar n-aii vom reuşi să îm bunătăţim „Despre viteză" aceasta s-ar chid spre cetăţile dacice din cu sutele pe cuprinsul jude­ situaţie pierderile anuale de clu-se într-un astfel de ritm . răspunzători de soarta pro­
rezolvat operativ toăte pro­ substanţial munca în acest mai putea spune tusa multe, munţii O răşliei. Acolo le este ţului. După ce a întocmit o recoltă cauzate de influenţa iui este greu de constatat câ ducţiei agricole este de aştep­
blemele privind docum entaţii­ sector. măi ales că omul se referea rezervată o surpriză : sint listă cu toate aceste irwim­ negativă a factorilor natural: acţiunea va dura cîteva zen tat ca înrepînd încă din a-
le şi amplasamentele investi­ la o cerere depusă la sediul aşteptaţi de istoricul Ha- inente, s-a trecut la curăţi­ datorită eroziunii se rid rcâ la sau chiar peste 100 de ani ('?). c.easlâ primăvară protecţia, so­
ţiilo r de care rfispurid. A na l5- (Din ziarul ,,România liberi11 fir. 7269) C A P. din ToteştI la data dc drian Daicoviciu, care le va rea şi îngrijirea lor prin cifre de ordinul sutelor şi m ii­ U rm ărind modul cum se lului sâ devină o acţiune cic
reda întreagă istoria aces­ muncă voluntar-patriotică lor de tone de produse. Stă în
tor mine perindate prin vea­ pentru ca apoi să poată fi putinţa u n ită ţilo r cooperatiste îndeplinesc obiectivele stabi­ masă şi în judeţul nostru.
curi pînă-n zilele noastre. De repartizate organizaţiilor si a ferm elor agricole de stat lite pentru acest an, nu se pot
fapt, această scenă este nu­ VTC. spre păstrare, specifi- ca. prin iniţierea unor acţiuni consemna realizări care sâ a-
mai deocamdată o închi­ chidu-se pe fiecare monument eficiente, să înlăture efectul leste câ s-au m obilizat prea
puire, căci ea figurează prin­ numele organizaţiei care are nefavorab'l al eroziunii solu­ m ulte forţe. Cu excepţia coo­
tre acţiunile pe care Comi­ această îndatorire. lu i asupra producţiei de ce­ perativelor agricole din Boso-
tetul judeţean al V.TC. Ic In jlreajma acestor mo­ reale. fructe şi furaje. Ciun Se rod. Dineul Mare, Beriu şi O-
va organiza pentru tineri in numente, organizaţiile U.T.C. acţionează însă în această d i­ râşt loara, unde s-an executat
bară. Cetăţile dacice vor vor organiza periodic acţiuni recţie ? amenajări antiei ozionjîe m
putea fl vizitate si de alţi pentru cunoaşterea lor, pre­ Existenţa a zeci de mii de plantaţiile de pomi. pe supra­
doritori, căci aici va fi ame­ cum şi alte activităţi cultu- hectare erodate este o urmare feţe de cîte 10-20 hectare. în
najată o tabără permanentă ral-educalive de amploare. a slabei preocupări şi insu­ restul u n ită ţilor cooperatiste
de corturi, unde sute de ti­ O atracţie deosebită va pre­ ficientei atenţii care s-a abor­ nu s-a întreprins nimic. Oe;i
neri vor putea să-şi petreacă zenta castelul Corviueştilor dat în trecut aplicării măsu­ Ia C.A.P. Mart Ineşli. Jeleam ţi.
concediile de odihnă din Hunedoara, unde vor fi rilor de menţinere şi creştere Ocoliş. Dîncnl Mic. Unire.-î.
Tinerii s-an dovedit a fi organizate concerte de mu­ a capacităţii productive a pă- Ciula Mare etc. există supra­
feţe însemnate pe rare se im ­
vizitatorii cei mai frecvenţi zică cultă, precum şi spec­ mintului. Experienţa a dove­
ai muzeelor. Ihconfunnd cu tacole de sunet şt lumină dit câ acolo unde acţiunile pun a fi aplicate acţiuni de
protecţie a solului, se tărăgă­
interes orice nouă descope­ susţinute de Teatrul dc stal respective riu au fost date ui­ nează de la o campanie la al­ (Urmare din pag. 1)
rire arheologică, ci mani­ din Valea Jiului. tării. randamentul la hectar
festă aceeaşi curiozitate Şi ...Atracţiile sint mari. Mo­ s-a ridicat de 2-5 ori. Aşa este ta începerea lucrărilor. Acest industrială, recomandă util
faţă de locurile unde obiec­ numentele sint multe şi deo­ caziil unor păşuni de Ia Nfi- lucru reflectă practica dăună­ zarea aşu-numitelor culo
tele respective sînt găsite. sebit de valoroase. Nu nc dâştia, Demsuş şi Sîntâmâria toare ce s-a înrădăcinat in ac­ funcţionale în vederea eoni
de
tivitatea m ultor consilii
Pentru a le satisface această râmine decît să luăm rucsa­ Orlea. oensării rezultatelor nedci
curiozitate, Comitetul jude­ conducere, aceea de a amina
Martoti peste ţean al VTC. a luat o ini­ curile şi să pornim la drum Fără a m inim aliza ceea ce executarea unor lucrări c: u- rite ale monotoniei procesului
vremi ai istoriei ţiativă lăudabilă : pe mai pentru a ne aduce prinosul s-a făcut bun pînâ acum în s;derate „de mâi mică im por­ $i perfecţionare .t
moţilor: CorUnut multe şantiere arheologice de recunoştinţă şi a excla­ privinţa prevenirii şi comba­ tanţa" pînâ în toamnă Cu ton­ izolării fonice a camerele1
liii Horia şi mor- vor fi organizate tabere de ma asemeni poetului: terii eroziunii solului, trebuie te câ prim ăvara ek:lp anotim ­ de comandă. De asemene.'
mîhtUl Iul Avrrtm muncă patriotică în cadrul „Sărutare umbră veche, arătat câ, raportate lă supra­ pul cînd o mare parte din la ccreica conducerii Corn
lari CU. cărora tinerii, îndrumaţi de primeşte închinăciune faţa mare pe care se cer a­ forţele u n ită ţilo r sini disponi­ l)inatuIni petrochimic de I
specialişti. vor dezveli ei în­ De la fiii României plicate astfel de lucrări, rea­ bile. putîndu-se trece la orga­ lirazi, psihologii s-au depkv
şişi vestigiile îngropate6 sub care tu o ai cinstit...". nizarea unor acţiuni mai de ■sal in întreprindere si u >
lizările în acest domeniu se amploare, chiar şi intercoopo- analizai timp de cîtcva km
pierd câ o picătură într-un ratiste unde se simte nevoia, piohlema rotaţiei schiuibur
se schiţează doar gesturi izo­ lor de noapte, unde se înr<
distrează unele dîficienl
late pe lim a îm b unătăţirilor
datorită oJjose11i muncitor
funciare. Râu este câ aseme­ lor La recomandarea ^pr
cialistilor, au fost efectuat-
unele modificări în altei
nantu schimburilor : după <
tieilea schimb urmează acm.
al doilea, ceea ce a dus I
diminuarea simţitoare a stă
n'i de oboseolă $i, respectiv
oşti româneşti, ungureşti, sir-
Cele trei state care s-au fo r­ tru din partea Im periului o- lai M inai Emineseu din „S cri­ titlu rile sale obişnuite, îl beşti şi bulgăreşti, precum şi sebi pe ţăranii liberi şi pe o- la creşterea productivităt
râşeni. După ce a luat aceste
poarta şi pe acela de vo:evod
mat pe te rito riu l patriei noas­ tonlan. El a început să ame­ soarea a III -a", ci inel o măias­ al Ţ ării Româneşti, iar Bog­ numeroşi „vo lu n ta ri" (elemen­ măsuri de apărare a ţării, muncii.
tre — Ţara Românească, M ol­ ninţe ţările române în a doua tră expresie sim ţâm intelor ca­ dan al Il-lea, domnul Moldo­ te populare -alăturate oastei). Vlad Ţepeş a încetat, in anul Jn ceea ce priveşte d r,
dova şi Transilvania — au a­ jum ătate a secolului al X IV - re au generat vitejia de ne- vei, îl considera „părinte", a- In cursul acestei campanii au 1459, sâ mai plătească trib u t voltarea în continuare a cor
. ti de suferit vreme îndelun- lea, după ce reuşise sâ subju­ în frîn t a lui Mircea şi â oşti­ flîndu-se sub ascultarea sa „cu fost puse în pericol cuceririle cetărilor în domeniul psilic-
* ită jugul asupritorilor străini, ge popoarele din Balcani. P ri­ rii sale. căpităniile" şi „cu toate oştile otomane din Europa. Oastea P orţii şi a distrus toate gar­ loqîei muncii, la Instituit
nizoanele turceşti de pe m alul
l e au cunoscut adeseori co­ ma mare încercare a turcilor V icto riile strălucite pe care ţă rii", cele două ţări „fiin d condusă de Iancu trecirid în drept al Dunării. de psihologie din Ducuresl
tro piri. războaie şi ja fu ri care de a cotropi Tara Româneas­ le-a obţinut în anul 1304. şi una'*. Aceăstâ realizare poli­ sudul D unării a obţinut şase Pentru a pedepsi pe îndrăz­ al Academiei se amenafeaz
tu frînat dezvoltarea forţelor că a avut loc în septembrie după «lceea, în faţa unlii duş­ tică im portantă const'tuie o im portante victo rii şi a ajuns neţul domn al Ţ ării Româ­ acum primul laborator d
1»* producţie, evoluţia econo­ 1394, cînrl o armată otomană man puternic şi numeros, care măsură necesară pen-tru con­ pînâ la Sofia, indreptindu-se neşti, sultanul Mahomed al psîholoqia muncii din tar
mică şi socială firească a ţă- de peste 40 000 de oameni, co­ făcuse să tremure lumea, au solidarea fro n tu lu i antioto- spre Adrianopol. V ictoriile ob­ II-lea a trecut Dunărea cu o noastră. Aici se vor fac.
r i, au stlnjenit afirm area de­ mandată de sviltan111 Baiazkl, sporit faima viteazului popor man, într-un moment cind p ri­ ţinute in această campanie au uriaşă armată de 250.000 de cercetări si experimente dti
v in ă a potenţialului creator a trecut Dunărea. Acestui pu­ român şi renumele dom nului m ejdia turcească devenea tot sporit în toată Europa autori­ oameni. In faţa acestei situa­ vind adaptarea omului I *
poporului român. hoi vrăjmaş, Mircea cel Bă­ Tării Româneşti, nu numai în condiţiile de muncă din in
mai ameninţătoare. Tunp de tatea lui Iancu ca luptător şi ţii, dom nitorul român a po­
două decenii, Iancu de Hune­ conducător de oşti. Contmuînd runcit ridicarea la luptă a în­ dustria automatizată. Ii
doara a fost în fruntea lupte­ lupta îm potriva turcilor, ia n ­ tregii ţâri. Dispimînd doar de acest scop, laboratorul est.
lor duse de popoarele de la cu şi-a condus armata spre o oaste de 20 000 de soldaţi, dotat cu diferite utila!?, din
Dunăre îm potriva otom anilor. noi victorii, distingîndu-se mai Vlad Ţepeş a adoptat tactica tre care cel mai Importam
In aceste lupte el s-a s p riji­ ales in marea bătălie de apă­ luptei de hăituiala. A rămas este „sim ulatorul" — un ta
nit nu numai pe armatele feu­ rare a Belgradului din 1451». vestit în istorie faimosul atac blou de comandă asemă­
dale. ci şi pe masele ţărăneşti unde a repurtat cea mai mare de noapte din 26 iunie 1462, nător celor folosile astăzi
Lupta poporului român îm ­ trin (1386—1418), îi opunea o Europa, dar şi în lumea orien­ din Transilvania. Tocmai con­ victorie asupra Im periului o­ cînd Ţepeş, pătrunzând cu oş­ în marile uzine şî între
potriva exploatatorilor interni forţă care nu trecea de 10.000 tală. tribuţia unor forţe mai largi toman. tenii Iui in tabăra sultanului, prinderi — realizat după un
s-a îm pletit cu lupta îm potri­ de luptători. In condiţiile ma­ Fapte glorioase a înscris, de ale poporului a 9tal la baza Lupta antiotomanâ condu­ a produs o asemenea panică prototip confecţionai de spe
va duşm anilor dinafară. Da­ rii disproporţii dintre forţele asemenea, poporul român în victo riilo r obţinute de oştile să de Iancu de Hunedoara a în oastea otomană, înclt tu r­ cialistil Institutului de psi
torită unor lupte crincene, a­ m ilita re de care dispunea, şi lupta antiotomanâ la m ijlocul lui Iancu îm potriva turcilor. fost continuată în a doua ju ­ cii, crezând câ se luptă cu ro­ holocjle. Unică In laboratoa
deseori încununate de succese cele otomane, domnul român secolului al XV-lea, in tim pul Armata turcească, care năvă­ mătate a secolului al XV-lea mânii, s-au m ăcelărit .Intre ei. rele cu profil sim ilar din tă
răsunătoare, poporul român a a adoptat tactica luptelor de lui Iancu de Hunedoara. Cind lise în Transilvania în p ri­ de Vlad Ţepeş în Ţara Româ­ H ărţuită necontenit, lipsită rlle europene, această instu-
reuşit să-şi păstreze vreme hurţuialâ, spre a-1 slăbi trep­ în fruntea Transilvaniei se in­ măvara anului 1442, a fost în- nească şi Ştefan cel Mare in de hrană şi demoralizată, oas­ lalîe indică automat, prin
îndelungată independenţa. In tat pe agresor înainte de bă­ dică Iancu de Hunedoara, în frintă de Iancu de Hunedoa­ Moldova. tea otomană a fost In frîn tă în cele 48 de aparate cu care
istoria luptei îm potriva cotro­ tălia decisivă. In aceste con­ calitate de voievod, aceasta ra cu sp rijinu l maselor popu­ Urcarea pe tronul Ţ ârii Ro­ iulie 1462 la Tîrgovişte. In est.» prevăzută, modul cum
p ito rilo r străini sint numeroa­ d iţii s-a dat, la 10 octombrie devine centrul spre care gra­ lare chemate la oaste. Cu a­ mâneşti a lui Vlad Ţepeş toamna aceluiaşi an, Ţepeş a reacţionează cel ce lucrează
se exemple ale luptei comune 1394, la Rovine, bătălia hotă- vitează şi celelalte două ţâri ju to ru l acestei oşti ţărăneşti, (I45G), cu sp rijin u l lui Iancu învins, cu ajutorul moldove­ pentru a repune în funcţiune
ale celor trei ţâri — Tara Ro­ rîtoare. Românii au luptat cu româneşti, Tara Românească precum şi cu cea adusă de de Hunedoara, ca şi domnia nilor trim işi ele Ştefan cel Ma­ unii parametri dereglaţi, v i­
mânească. Moldova şi Tran­ o deosebită înverşunare, Incit, şi Moldova, in scopul creării Vlad Dineul, domnul Ţâni lui. au avut loc într-o perioa­ re. o nouă armată otomană. La Staţia meteorologică din teza intervenţiilor sale, reac­
silvania. In lupta lor, masele după cum glăsuiesc cronicile, unui bloc antiotoman puter­ Româneşti, turcii sint învinşi dă cind, cu toată înfrîngerea Deşi a dom nit puţin, numai 7 ţia la semnalele critice etc.
populare au cunoscut în per­ se întunecase şi văzduhul de nic. din nou pe Ialom iţa. suferită de turci la Belgrad, ani. Vlad Ţepeş râmine în is­ Deva zilnic se culeg date des­ Paralel, ea permite apre­
soana lui Mircea cel Bâtrîn, mulţim ea săgeţilor. Lupta s-a Pe plan politic se realizează Dar cea mai însemnată ac­ ameninţarea otomană creştea toria neamului nostru ca Li­ pre starea vremii din judeţul cierea exactă a celor mai
Iancu de Hunedoara, Vlad Ţe­ term inat printr-o strălucită legături şi mai strîrise între ţiune antiotomanâ întreprinsă mereu. In vederea luptei îm ­ nul dintre „generalii cel mai nostru, (n imaginea de faţă eficient? modele de indica­
peş, Ştefan cel Mare, Mihai victorie a oştilor lui Mircea. cele trei ţâri româneşti, incit sub conducerea acestui Voievod potriva turcilor. Ţepeş a luat vestiţi ce a.u comandat arm a­ un moment al acestei activi­ toare, manete si butoane ca­
Viteazul, conducători stră lu ­ Acest episod măreţ din glo­ Moldova, Tara Românească şi transilvănean a fost aşa-nu- măsuri pentru întărirea puterii tele româneşti", cum spunea re pot !i supravegheate cu
ciţi, capabili să le conducă la rioasa şi frâm întata istorie a Transilvania erau în realita­ mita „campanie lungă" . din domneşti, câulînd să micşore­ Nicolae Bălcescu. tăţi. mai multă uşurinţă de cei
biruinţă. poporului nostru, a fost evo­ te sub conducerea sa. E sem­ 1443. pe care a organizat-o cu ze privilegiile m arilor boieri. (Va urma) Foto : V. ONOIU ce conduc astăzi tablourile
Suferinţe nespus de grele a cat nu numai de cronici, ci n ificativ faptul câ, în 1447, scopul de a izgoni pe turci din In acelaşi tim p şi-a alcătuit Prol. I. ANDRITOIU de comandă.
avut de îndurat poporul nos- | | şi în nemuritoarele versuri ale Iancu de Hunedoara, pe lîngâ Europa. La ea au luat parte oastea, sprijuiindu-se îndeo- Muzeul judeţean Deva