Page 1 - Drumul_socialismului_1968_04

PROLETARI DIN IOATE TARILE. UNUI.VA 1 .
Vizita preşedintelui

Consiliului de Miniştri,

Ion Gheorghe Maurer,

în Finlanda

Duminică la amiază a pără­ $1 prietenie ce s-au dezvoltat la o cupă. de şampanie, cu
sit Capitala, pleclnd spre Hel­ în zilele noastre între România preşedintele Consiliului de M i­
sinki, preşedintele Consiliului si Finlanda. Arborate De fron­ niştri. îon Gheorqhe Maurer
de M iniştri al Republicii So­ tispiciul aerogării, se profilau şi ministrul afacerilor externe.
cialiste România. Ion Gheorqhe De fundalul cerului nordic, Corrtîliu Mânescu.
Maurer, care, însoţit de m i­ drapelele de stat ale României ★
nistrul afacerilor externe, Cor- şi Finlandei. HELSINKI 1. — Trim işii spe­
neliu Mănescu. va face o vizită l-a coborirea din avion, oas- ciali Aqerpres, Nicolae Iones-
4 pagini 30 bani
ANUL XX. NU. 4Î20 MARTI 2 APRILIE 1968 oficială fn Finlanda, la invita­ oetii români au fost salutaţi cu şi Mircea S. lonescu, trans­
ţia guvernului finlandez. cu căldură de preşedintele m it: Cu prilejul vizitei oficiale
La plecare, pe aeroportul Consiliului de M iniştri al Fin­ pe care o întreprinde in Fin­
Băneasa, erau prezenţi tovară­ landei, Matino ICoivisto. şi de landa. preşedintele Consiliului
şii Ilie Verdet.
prim-viceore-
de M iniştri al României. Ion
„ASPERITĂŢI" sedlntc al Consiliului de M i­ Ahti Karialainen. Premierul Gheorqhe Maurer. însoţit de
ministrul
externe,
afacerilor
niştri.
Alexandru
Drăqhici.
mi nistrul afacerilor
extern ?.
finlandez a prezentat apoi oas­
Janos Fazekas. Gheorqhe Ră-
dulescu. Vasile Viicu. Iosif peţilor celelalte persoane ofi­ Cornelul Mănescu. a denus
de
dimineaţă
coroane
luni
ciale venite in întîmpinare
Banc. Mihal Gere, Pelre Lupii. Au fost de lată Niculai loan flori la monumentul soldatului
PE CALEA Manea Mănescu, Gheorqhe Vancea. ambasadorul României necunoscut şi la m onum entul
fostului
preşedinte al Finlan­
Gaston Marin, membri ai gu­
la Helsinki, membri ai amba­
vernului şi alte persoane ofi­
ciale. sadei şi ai agenţiei economice dei, Mannerhelm, situat în ci­
m itirul
Hielaniemi. pe ţărmul
al tării noastre
în Finlanda,
Au fost de fală Seppo Olavt
Mării Baltice.
CHELTUIELILOR Alnamo. însărcinat cu afaceri precum şi Kaarlo Veikko Ma* bru. intonat de fanfara militară,
In sunetele unul marş fune­
kela, ambasadorul Finlandei la
ad-interim al Finlandei lâ Bu­
Bucureşti.
cureşti. Erau. de asemenea, prezenţi coroanele sînt purtate de-a
★ numeroşi ziarişti finlandezi şi lunqul aleii străjuit? de mes­
teceni albi, la capătul căreia
DE PRODUCŢIE speciali Aqerpres. Nicolae lo ­ corespondent* ai nresei străine se înaltă — dominînd orizon­
HELSINKI
31.
Trim işii
—
O companie de elită a for­
tul - - o imensă cruce de mar­
ţelor armate finlandeze a pre­
nescu şi Mircea S. lonescu, zentat onorul. După intonarea mură neagră Alături se află
transm it: După un zbor de a­ im nurilor de stat ale celoi montantul din qranit roşu
Perspectiva tălm ăcită în lim ­ riale. Dacă in luna ianuarie s-au înregistrat depăşiri foar­ proxim ativ patru ore. avionul două tărl. premierii României înălţat în memoria lui Man-
bajul cifre lor se anunţă mo­ cheltuielile sînt depăşite cu te m ari. Astfel, câ la aceste special la bordul căruia se a­ si Finlandei au trecut în re­ nerheim
bilizatoare pentru colectivul 72.000 lei, in februarie, dim po­ genuri de cheltuieli întreprin­ flau preşedintele Consiliului de vistă oarda de onoare. Garda militară prezintă o­
de muncă de la întreprinde­ trivă s-au înregistrat econo­ derea se prezintă pe cele două M iniştri al Republicii Socia­ Primii miniştri al celor două norul. Premierul român, mi­
rea de industrie locală din m ii de 42.000 lei. Cauza p rin ­ luni cu un bilanţ negativ : o liste România. Ion Gheorqhe state, precum şi celelalte oer- nistru! afacerilor externe şi ce­
m unicipiul Hunedoara. In pri­ cipală a acestei va ria ţii constă pierdere de 33.000 lei. Maurer, si ministrul afacerilor sonalitătî au luat apoi loc in lelalte personalităţi păstrează
mul trim estru s-a planificat o in aceea câ la sectorul de se­ Fâcînd totalul econom iilor externe, Corneliu Mănescu, •** maşinile oficiale. îndreptîndu-se un moment de reculegere.
producţie de 1,5 milioane de m ifabricate, una s-a p la n ifi­ şi pierderilor la preţul de cost aterizat pe aeroportul Seu- spre reşedinţa rszervatâ oas­ ★
lei. in cel ce urmează 1,8 m i­ cat şi alta s-a fabricat. Dese­ se constată o depăşire a lui în iula. Dominat de maiestuoase peţilor români. în marele Hotel Preşedintele Consiliului de
lioane de lei. iar in trim estrul le schimbări de sortim ente au luna ianuarie cu 217 m ii şi o păduri prin care si-a răsfirat Marski. M iniştri al Republicii Socia­
III. 2,108 milioane de le*. Com- atras cheltuieli suplimentare economie de 48 m ii lei în fe­ Sera f.G.O. Deva. Un nou pistele, aeroportul capitalei fin­ La reşedinţă. premierul liste România, Ion Gheorqhe
parînd sarcinile de v iito r cu faţă de media planificată pe bruarie. lot de flo ri va lua drum ul landeze si-a prim it oaspeţii în­ Mauno ICoivisto şi ministrul a- Maurer. Insotit de m inistrul a-
rezultatele din perioada ce a unitatea de produs. Este adevărat câ unele greu­ magazinului. tr-o atmosferă sărbătorească — facerîlor externe. Ahti Karia-
trecut din acest an, se pot tra ­ C heltuieli suplimentare se tăţi au fost create şi de unii expresie a relaţiilor d? stimă lainen, s-au întreţinui cordial- (Continuare în pag. a 4-a) ]
ge unele concluzii pozitive. în ­ înregistrează şi la capitolul în­ beneficiari ai întreprinderii
treprinderea şi-a realizat de­ treţinerea m aşinilor şi u tila je ­ IM . Hunedoara a comandat
cadă cu decadă, lună de lună, lor. Prevederile au fost depă­ o cantitate apreciabilă de bol-
sarcinile cantitative. punînd şite în ianuarie cu 47.000 lei, ţari de mină, dar nu a trim is
astfel bazele unei munci co­ iar in februarie cu 10.000 lei. nici pînă în prezent specifi­ Duminica pe ogoare
respunzătoare şi de viitor. Un tim p în care capacitatea de caţiile respective pentru d i­ Noutăţi
lucru pozitiv este şi acela câ, producţie a acestora nu a fost mensiuni. Instabilitate în men­ tiin<f!Hni!ii(!!i!rniiqi(nfni!inHn!!nit;iHi!iHiiit(!H!!ri!!fţfif!iiniHiiHiiiînin]iniminiin
deşi activitatea întreprinderii folosită decit într-o propor­ ţinerea contractelor manifestă
se desfăşoară in cea mai ma­ ţie de 83 la sută. Nefolosirea şi Combinatul carbonifer din tehnice la
re parte in cariere, prin mă­ m aşinilor şi u tila je lo r la în­ Valea Jiului. Din aceste cau­
surile care s-au luat s-a reu­ treaga capacitate se explică ze, întreprinderea de indus­ TIMPUL FAVORABIL
şit să se anihileze în bună prin aceea câ la punctele de trie locală a trebuit să-şi mo­ E. M. Ghelar
parte greutăţile iernii. Preve­ luoru, tim pul afectat produc­ difice des programul de lucru,
derile planul ui nu numai câ ţiei nu este folosit din plin ceea ce a atras după sine chel­
au fost realizate, dar depăşi­ Mai grav este câ faţă de tri­ tuieli ce au grevat preţul de In acţiunea de mecani­
rile se înscriu pe o lin ie as­ mestrul IV al anului trecut, cost şi beneficiile unităţii. FOLOSIT DIN PLIN zare a lu cră rilo r din sub­
cendentă. Dacă în luna ianua­ indicele de utilizare a fondu­ teran. Ia Exploatarea m i­
rie producţia globală s-a rea­ lui de tim p maxim, disponibil Deficienţele semnalate, şi cu nieră Ghelar s-au pus in
lizat în proporţie de 103.5 la pentru activitatea de produc­ deosebire neconcordanta din­ funcţiune noi agregate.
tre unii indicatori ca ntitativi
sută, în februarie creşterea ţie. in loc să crească, soade. şi cel calita tivi, pot constitui Astfel, in sectorul IX al
este şi mai mare, Aceeaşi re­ Indicele de folosire a tim pu­ obiectul unui studiu amănun­ $ La C.A.P. O- Dum inică bilanţul a ctivi­ puns, de asemenea, la apelul m inei Ghelar-Est, s-au in ­
marcă se poate face şi în le­ lui în u ltim u l trim estru al a­ ţit din partea organizaţiei de răştie şi Dobra tă ţii desfăşurate în unele coo­ cooperatorilor de a-i sp rijin i trodus locomotive electrice
gătură cu producţia m arfă şi nului trecut era dc 93,8 la tractoarele nu au perative agricole a fost rodnic. în grăbirea unor lucrări. In g i­ cu tro liu şi vagoane de 1.5
partid şi a conducerii tehnico- stat în „conserva­ La loc de frunte se înscriu nerul M ilia i Cazacincu s-a de­
productivitatea muncii. sută, iar acum de numai 89.4 adm inistrative. Localizarea 4» re". acţiunile iniţiate la C A P . O- clarat satisfăcut de modul cum mc. care vor m ări capaci­
Comparînd rezultatele obţi­ la sută. La această stare ne­ cauzelor, stabilirea responsa­ $ Livezii exis­ râştie. Cooperatorii şi meca­ aceştia an înţeles să-şi facă tatea de transport cu 5000
nute cu cheltuielile aferente gativă au contribuit cele 3.528 b ilită ţilo r şi a m ăsurilor pen­ i tente i s-au adău­ nizatorii perm anentizaţi aic» datoria. La brigada din Stre- tone pe trim estru. La lu­
procesului de producţie şi c ir­ ore întreruperi în cadrul tru îndreptarea neajunsurilor, gat încă 6 hectare. au ieşit în cîmp cu aproape tea. mecanizatorul Aurel Cîm- crările de înaintare şi pre­
Furnalele — colos, de culaţie. rezultă anumite re­ schim bului, num ărul mare de trebuie să se materializeze în $ S-a micşorat toate forţele şi mijloacele. S-a pcanu a lucrat la grâpatul cul­ gătire se folosesc perfora­
i.Oflft m etri cubî. slnt una zerve care nu au fost suficient învoiri şi absenţe n emotiva te. îm bunătăţirea organizării pro­ stocul de îngrăşă­ reuşit astfel să se efectueze tu rilo r cu sapa rotativă. :ar toare de ţtip „VVUP". care
din m arile m in d rii ale hu- de bine valorificate. Se ob­ Pe o linie sinuoasă' se în ­ ducţiei şi a m uncii, în creşte­ minte, dar... va 260 gropi, din care pe o parte Fon Bogdan şi Aure) M ăm ăli­ creează o viteză de perfo­
servă astfel, o mare instabi­ scriu şi cheltuielile de secţii, rea necontenită a eficienţei rare cu 10 la sută mai mare
nedorenîlor;-. creşte recolta. au şi fost plantaţi pomii. Pre­ gă au executat arături în ve­
litate în legătură cu cheltuie­ cheltuielile generale ale în­ a ctivită ţii economice pe toate £ Pc păşuni şî şedintele unităţii, tovarăşul derea insăm înţării cu ltu rilo r faţă de cele folosite pînă
lile pentru m aterii şi mate­ treprinderii şi cele aferente verigile producţiei. i fineţe nu s-au mai Traian Nistor, ne-a inform at din epoca a doua. în cadrul acum. Ln m ina centrală
desfacerii. In tim p ce Ia unele înregistrat absen­ că acţiunea a continuat şi ieri, brigăzii din Kăreţel. Nici T ra ­ s-au adus trei maşini de
s-au făcut economii, la altele A. NAGY te. ceea ce a permis ca livada să ian Rarbu. la brigada din A- tip M.LP. de încărcat în
fie extinsă cu fncă 6 hectare. bucea, nu s-a lăsat mai pre­ abataje, care vor m ări pro­
In scopul creşterii produc­ jos. Ş tiind câ a sosit tim pul ductivitatea pe post cu 4,5
ţiei de furaje, cîteva zeci de pentru începerea plantatului tone.
Clubul cu tineri cooperatori au participat la cartofilor. mecanizatorii aii
curăţatul păşunii de muşuroa­
terenul
pregătit o parte din
ie şi vegetaţie lemnoasă nefo­
lositoare, Ia realizările anteri­ destinat c u ltu rii respective.
La ordinea zilei pe agenda
oare adăugind alte 44 hectare. lu cră rilo r la care au participat
Tot aici s-a lucrat la împrâş-
şi... tinerii tierea mecanizată a azotatului, mecanizatorii Reinus Ronca şi SPORT
M iron Costea de la C.A.P. Gu-
totalul suprafeţei
fertilizate
rasada. s-a situat fertilizarea
însumînd acum 150 hectare pă­ terenului. Estim ativ se poate
şune. aprecia câ numai dum inică a­
N-au stat in repaus nici portul lor la sporirea recoltei H P rim a v icto ­
fard club ceilalţi mecanizatori. U nul din se va concretiza în peste 1000 rie a Jiului a s u p ­
kg. cereale la hectar.
tractoare s-a folosit la tăvălu-
gîtut ovăzului şi lucernei în-
Unele veşti in legătură cu
sâmînţate 1n această prim ăva­ acţiunile iniţiate dum inică de ra R ap id u lu i
ră. iar cu alte două s-a lu ­ cooperatori s-au p rim it şi de
Cluburile, şantiere ole ritmurilor vie\ii spirituale, prin at­ crat la grâpatul c u ltu rilo r de la C.A.P Turdaş, Spini, P ri- (8 M etalul a o b ­
mosfera lor plăcută, prin diferitele forme de activităţi cul- toamnă şi -la întreţinerea ogoa­ caz şi din alte unităţi, unde
turai-ortistice. şi-ou dovedit din plin utilitatea, exer- atenţia a fost îndreptată spre ţinut 2 p u n c te
citind o atracţie din ce în ce moi mare asupra tineretului relor destinate însâminţărî» îndeplinirea m ăsurilor menite
oraşelor. Cum ocoto un „club cu tineri" şi cum sint „ti­ porum bului. să contribuie la creşterea pro­ B S c o r u l zilei
nerii fără club loto o întrebare căreia ne vom strădui In.tr-o altă parte a judeţului, ducţiei de iarbă şi fîn n ri pe
so-î dom răspunsul în articolul de faţă. Pentru aceasta, la Dobra, mecanizatorii au răs­ pajiştile naturale. la C â la n
om vizitat zilele trecute clubul Uzinei „Victoria" din Co­
lan, care, pe drept cuvînt, se poate numi un... club cu Bl R u gb i, volei,
tineri. încă de la intrare te întîmpină freamătul intenselor
activităţi culturol-ortistice. b a s c h e t
QC — Ce se pregăteşte aici ?
— „Festivalul primăverii1' — iţi răspunde binevoitor ţi­
nând întrebat Mlcroiotlclon
Formaţiile de muzică populara şi uşoară, de dansuri
> <
populare şi grupurile vocale ale clubului, au otros nu­
z meroşi tineri din uzină. Rezultatele ? Au avut loc. numai
în ultimul timp, 4 spectocole muzical-coregrafice. Specta­
colul „Mîndre-s cintecele noastre" s-a bucurat de uit real Am devenit
succes in rindurile spectatorilor nu numai din Colan, ci şi
£ din comunele Voidei şi Romos. unde o fost prezentat.
ULI Munca plină de pasiune a instructorului muzical Humei
Emeric şi a tovarăşului Dumitru loan, directorul clubului,
se concretizează în pregătirea spectacolului „Să cîntoT. din nou
tinereţea", cu care se intenţionează efectuarea unor de­
Z plasări Io Bâiţo Şi Hortăgoni. Tineri! entuziaşti oi scenei
îşi pun tooto priceperea, tot talentul lor în programele ar-
tislice pe core le prezintă. Eram. considerat ratat. în­ câ intrat aici, o să devin.,
AUG. JULA cercasem cu fotbalul. cn dar mai bine să tac Am ce­
pictura, cu boxul, dar de­
E. UDREA rut un vin si sifon, eă nu
Gata de decolare. Peste cîteva clipe, avionul va zbura spre palul unui sufe­ geaba. Toţi îmi spuneau că pot să-l sufăr altfel. Bar-
(Continuare in pag. a 3-a) rind pentru a-i acorda, prom pt, asistenta medicală. Foto : V. ONOIU n-am vocaţie. M-am băgat mana mi-a furnal vinul
si in ^literatură. Am încercat în paharul meu şi mi-a dat
să scriu povesti pentru co­ o sticlă de sifon plină ochi.
pii. Am scris vreo cileva, Avea o presiune dc putea
dar cînd le-au auzit cei împinge un tractor cu plu­
mici n-au dormit vreo trei gul în brazdă. Am băut din
nopţi. Cc scandal am avut vin, am încercat si din
Marfa de sezon la îndemîna cumpără­ tăţi insuficiente, ceea ce a pro­ cu părinţii lor si ce chin pe sifon. In timp cc beam am
cut cu întîrziere şi în canti­
capul meu! Au ţinut o şe­
simţit că ceua nu e In re­
vocat multe n e m u lţu m ir. Pen­
tru a evita neajunsurile sem­ dinţă de bloc „ţincii" si gulă Sc blocase pirghia si­
fonului si nu se mal puica
nalate. anul acesta s-au în­ mi-au tras o săpuncală opri. Aş fl prut să îndrept
straşnică obligîndu-mă să le
cheiat contracte cu mai multe
torilor — nu după lacătul depozitului! fabrici de încălţăm inte, cerîn- dau foc. După ce le-au vă­ dar nu aveam unde, bufetul
ictul spre nn punct liber,
zut scrum, s-au lin iş tit. Dc
du-se 300 de modele şi o can­
atunci nu m-a mai băgat
era arhiplin.
AUă soluţie
titate care să satisfacă cerin­
ţele populaţiei. in senmă nimeni. Doar cile n-am găsit, dccît să beau
Nu contestăm faptul că în un copil mai trecea pe sca­ tot conţinutul sticlei. Am
ra mea si nnr scria cn cretă
In sezonul de prim ăvară şi pre aprovizionarea magazine­ 200.000 m etri lin ia ri ţesături, desprins că magazinele de în­ reţeaua comercială de desfa­ pe uşă „ratatul!". începu­ închis ochii si am început
să înghit.. CU o fi trecut
ră, magazinele de textile, lor cu m ărfuri de sezon. cu 180.000 perechi ciorapi şi călţăm inte din Valea Jiului cere a produselor textile, con­ sem să mă obişnuiesc. Ce nu ştiu, dar m-am trezit ur­
nfectii, încălţăm inte şi ga- — Care este la ora actua­ şosete din fire sintetice, 4.000 nu satisfac cerinţele a tit la fecţii, încălţăm inte şi galan­ dacă ernm aşa! Ln urma- cat pe o masă cu o coroană
ite rie cunosc o mare afluen- lă preocuparea organizaţiei co­ bucăţi jersec din lină pură sortimente, cit şi la modele. terie din Valea Jiului nu s-au urmei. avram un merit după gil. lÂngă mine o mul­
. Pentru cumpărător însă, merciale locale de a oferi cum ­ „R o m a rta \ 50 de modele de Ce măsuri aţi luat pentru a făcut progrese. Am încercat Doar nu toţi pot fi rataii ţime. de oameni Cînd m-au
.*) mai im portant lucru este părătorilor m ărfuri şi articole tricotaje, peste 100 de modele intim pina doleanţele cumpă­ însă confruntarea spuselor to­ Dar, într-o zi — ziua o- văzut că deschid ochii. au
i găsească în magazin artico- necesare în sezonul ric prim ă­ de poşete, sacoşe, genţi, un nu­ rătorilor ? varăşului lancu Taşcâu cu eeia n-o uit — 26 martie 1968 început să aplaude.
ul de care are nevoie, să fie vară şi vară ? măr însemnat de umbrele din — In vara anului trecut s-a magazinele, Din păcate însă, orele 15,45. luasem o primă
ieservit prom pt şi civilizat im port, baticuri de mătase na­ lansat o nouă modă a încăl­ pe seama aprovizionării ma­ De atunci am devenii cele­
— In atenţia noastră a stat gazinelor cu m ărfuri de sezon Si nu era de loc mică Am bru Toată strada mă salută.
Pornind dc la mai m ulle aprovizionarea din tim p a u- turală, pălării din fetru şi pa­ ţăm intei confecţionată din în­ virit in buzunarul dc la
scrisori trim ise din Valea Jiu­ n ilă ţilo r cu fondul de marfă nama, cravate, precum şi o locuitori de piele. Cumpără­ şi satisfacerea cerinţelor cetă­ manşeta pantalonului {un Mi s-au făcut propuneri să
merg In alte restaurante să
lui ele către numeroşi citito ri pentru a satisface, a tit din varietate de articole pentru torii au p rim it cu viu interes ţenilor. se poartă încă multe loc unde nu umblă nevasta) devin consumator de onoa­
ai ziarului nostru. ne-«'im adre­ punct de vedere cantitativ, cit plajă. încălţămintea gen textin-plas- şi aprinse discuţii. nouă lei si m-am dus la bu­ re. Piuă acum nu m-am
— încălţăm intea comodă şi fetul „Expres" din Deva,
sat tovarăşului luncu Tuşcău, şi pc sortimente, cererea de tin, modernă, comodă Ia pur­ dus. Dar n-am mai intrat Pagina a ll-a
practică este un articol indis­ singurul locol unde sc ser­
nici la „Expres". Am spart
directorul O .CI., produse in ­ consum a populaţiei. In sec­ pensabil fiecăruia, indiferent tat şi, îndeosebi, ieftină. Din E. JUCU veşte băutură numai dacă paharul si nevasta nn-i de
dustriale din Petroşani, cu ru­ torul textile, de exemplu, de virstă sau sex. Din scriso­ păcate, apariţia ei în maga­ ai pahar de acasă. In fond, acord să cumpăr altul!
gămintea ile a ne vorbi des­ m ărfurile vor spori cu peste rile mai m ultor cetăţeni am zinele din Valea Jiului s-a fă­ (Continuare In pap. a 3-a) e mai igienic aşa. Nn ştiam N. PANAITESCU