Page 12 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 12
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 4 aprilie 1968
D E C R E T E A L E C O N
I S I T E
S IL IU L U I D E S T A T
cu privre la organizarea şi
I N T E R N A T I O N A L E
funcţionarea Maşterului Aface
rilor Interne şi cu privire la
VIZITA PREŞEDINTELUI
înfiinţarea, organizarea 4 aprilie — ziua eliberării
şi funcţionarea Consiliului CONSILIULUI DE MINIŞTRI,
UNGARIEI
Securităţii Statului ION GHEORGHE MAURER,
T E L E G R A M A
Aşa cum s-a anunţat. Consi lu i are, de asemenea, ca a tri IN FINLANDA
liu l de Stat a emis decrete re b u ţii luarea de măsuri pentru Tovarăşului KADAR JANOS,
feritoare la organizarea şi apărarea secretului de stat, Prim-secretar al Comitetului Central ol
funcţionarea M inisterului A- verificarea, p o trivit legii, în Partidului Muncitoresc Socialist Ungar
faceriloi Interne şi la în fiin cadrul organizaţiilor sociale, a Tovarăşului LOSONCZI PAL,
ţarea, organizarea şi funcţio modului de apl5care a acestor HELSINKI — Trimişii specioli rea primului ministru Ion Gheor nîşti căzuţi* in războiul civil din Preşedintele Consiliului Prezidenţial
narea C onsiliului S ecurităţii măsuri, contribuind la educa Agerpres, Nicoloe lonescu şi Mîr- ghe Mourer şi o ministrului ofo 1918.
al Republicii Poputare Ungare
Statului. rea cetăţenilor în spiritu l vi ceo S. lonescu, transmit : !n cerilor externe. Corneliu Mănes- ★ Tovarăşului FOCK JENO,
In decretul privind organi gilenţei. continuarea vizitei pe care o în cu. In soloonele Hotelului Marski. Preşedintele Guvernului Revoluţionar
zarea şi funcţionarea M iniste Pornind de la prevederile treprinde în Finlondo, preşedin Au luot parte ministrul aface reşedinţa oospeţilor, a avut loc Muncitoresc Ţărănesc Ungar.
ru lu i A facerilor Interne se constituţionale referitoare la tele Consiliului de Miniştri al rilor externe ol Finlandei. Ahti in aceiaşi dupo-omiozo o con B u d a p e s t a
prevede că acest m inister are inviolabilitatea dom iciliului, României. Ion Gheorghe Maurer. Korjolainen. ministrul comerţu ferinţă de presă în codrul că
ca sarcină principală înfăptui ambele decrete stabilesc cu însoţit de ministrul ofocerilor lui şi industriei Voino Leskinen. reia preşedintele Consiliului de Dragi tovarăşi. gar tn făurirea societăţii socialiste. în dez
rea politicii p artidului şi sta precizie cazurile şi condiţiile externe. Corneliu Mânescu, o reprezentanţi ai conducerii unor Miniştri ol României, Ion Gheor- voltarea economică şi culturală a patrie*
tu lu i cu p rivire la asigurarea în care organele M inisterului vizitat, miercuri dimineaţa, unele mori întreprinderi industriale din he Mourer, după ce a mulţumit Cu ocazia celei de-a X X I 11-a aniversări sale.
ord in ii publice, apărarea pro A facerilor Interne şi ale Con obiective industriale care atesta Helsinki şi împrejurimi, persona cordial guvernului (inlondez pen a eliberării Ungariei de sub jugul fascist,
prietă ţii socialiste şi persona siliu lu i S ecurităţii Statului au nivelul ridicat al dezvoltării teh lităţi ale vieţii economice finlan tru invitaţia de o vizita Finlan în numele C om itetului Central al P artidu Ne exprimau» convingerea câ re la ţiile de
le, a d re p tu rilo r şi interese dreptul să intre in locuinţa u- nice o ţarii. deze. da o relevat că această vizită lui Comunist Român, al C onsiliului de prietenie şi colaborare frăţească dintre
lo r legale ale persoanelor, pre r.or persoane fizice, pentru în A fost vizitată mai intii uzina In toasturile rostite cit şi în o prilejuit convorbiri deosebit de Stat, al C onsiliului de M in iştri ale Repu partidele şi ţările noastre vor cunoaşte <>
venirea şi descoperirea infrac deplinirea a trib u ţiilo r legale. de cabluri din Helsinki, aparţi- convorbirile avute, ou fost expri interesante cu conducătorii o- blicii Socialiste România, al poporul)!* dezvoltare continuă, în interesul ambelor
român şi al nostru personal, vă transm item
ţiu n ilo r, contribuind prin a Astfel, aceste organe pot intra nind marelui concern industrial mate sotisfacţia prilejuită de cestei ţâri. „Am constotot aici, dumneavoastră şi poporului ungar calde popoare, al unităţii ţâ rilo r socialiste, al
cauzei socialismului şi păcii in lume.
ceasta la asigurarea m uncii în locuinţa unor persoane f i „Nokia” . Şi aici, ca pretutindeni dezvoltarea favorabilă a relaţii* a spus premierul român, o do felicitări. Vă urăm dumneavoastră şi poporului
paşnice de construcţie socia zice, la solicitarea sau cu con- in Finlanda, oaspeţii român» ou lor economice şi comerciale rinţă comuna de o face să se
Poporul nostru se bucură din toată in i
listă a poporului român. sim ţâm întul acestora, fără în fost întimpinaţi cu deosebită romono-finlandeze şi dorinţa de dezvolte relaţiile noostre pe toa ma de realizările obţinute de poporul un ungar noi succese in opera de în florire a
Ungariei socialiste.
M iniste ru lu i A facerilor Tn- cuviinţare sau autorizaţie nu cordialitate şi atenţie, care şi-ou extindere in continuare a aces te plonurile posibile. De aseme
tora. Reprezentanţii concernului
nea. om făcut un mic tur de
terne, p o triv it decretului, ii mai in caz de in fraoţiurr fla găsit expresio sub cele mai va Nokio ou subliniot că întreprin orizont asupra problemelor In NICOLAE CEAUŞESCU,
mai revin a trib u ţii privind grante, iar, în toate celelalte riate lorme : de la multitudineo derile lor sînt interesote in spo* ternaţionale. Cred co nu vă spun secretar general al
menţinerea ordinii şi paza în cazuri, numai cu autorizaţia steagurilor tricolore arborate pc rîrea importului unor produse ole un secret ofirmînd că in acest Comitetului Central al
m unicipii, oraşe şi comune, proourorului, dată in condiţiile frontispiciul clădirii din incinta metalurgiei neferoase şi indus domeniu nu lipsesc problemele. Partidului Comunist Român
siguranţa circulaţiei pe dru prevăzute de lege. fqbricii, pină la explicaţiile tipă triei chimice din România. Au Noi om constotot că ovem ace Preşedintele Consiliului de Stat
m urile publice, organizarea, De asemenea, decretele re rite în limbo română care în fost reliefate totodată, perspec iaşi dorinţă de o apăra şi pro al Republicii Socialiste România
îndrum area şi controlul ac glementează, într-un mod si soţeau mochetele şi planşele. tivele favorabile existente pentru mova pocea. Am constotot că ION GHEORGHE MAURER,
tiv ită ţii de prevenire şi stin m ilar, oondiţiile In care aceste La sosireo in uzină, oaspeţii ou o moi largă cooperare in pro ovem idei foarte apropiate in Preşedintele Consiliului de Miniştri
gere a incendiilor. De aseme organe pot intra în incLrvta fost salutaţi de preşedintele con ducţie între cele două ţâri. numeroase probleme". In conti al Republicii Socialiste România
nea acest m inister organizea unor organizaţii socialiste, cernului „Nokio'', Bjon Wester- HELSINKI 3. — Trimişii spe nuare, preşedintele Consiliului
ză activitatea de eliberare şi pentru îndeplinirea a trib u ţiilo r lund, şi de directorul general ol cioli Agerpres, Nicolae lonescu de Miniştri o ‘ răspuns Io între
coatrolul actelor de trecere a lo r de serviciu. uzinei de cabluri, Einar Notson şi Mîrceo S. lonescu. tronsmit : bările ziariştilor finlandezi, români
frontierei de stat, ţinerea evi • Aceste prevederi sînt me Au fost date omple explicoţii «n Miercuri dupâ-amiazâ. preşedin şi străini. C IF R E , F A P T E , R E A L IZ Ă R I
denţei populaţiei şi eliberarea nite să întărească exercitarea legătură cu organizarea concer tele Consiliului de Miniştri al
*
actelor oare certifică identi de către organele de stat a nului. cu principalele etape ale Republicii Socialiste România. Seoro, oaspeţii români ou a-
tatea, do m iciliu l şi cetăţenia în d a to ririlo r ce le revin în dezvoltării acestuia, în legătură Ion Gheorghe Mourer. însoţit de sistot la spectacolul muzical IN 1U67 producţia industrială globală a IN U L T IM I! ani. producţia dc cereale
persoanelor, ţinerea evidenţei, apărarea intereselor statului cu produsele fobricate, o căror „Don Ouijotte", prezentat de co crescut cu 9 la sută, In 1965 sporul a fost a Ungariei a crescut continuu. A nul trecut
păstrarea, completarea şi or şi a intereselor legitim e ale varietate cuprinde o gamă foar ministrul ofocerilor externe, Cor lectivul Teatrului Municipal din dc 5 la sută, in 1966 de 7 la sută. iar în aceasta a ajuns la 2,9 milioane tone, .cs-
ganizarea folosirii m ateriale tu turor cetăţenilor în confor te largă : de Io cabluri dc di neliu Mânescu, precum şi de Helsinki. prim ele două luni ale anului 1968 produc pectiv cu 21 la sulă mai mare faţă de 1966.
lor documentare ce fac parte m itate cu legile în vigoare, in ferite tipuri pînă Io maşini elec ambasadorul României în Fin ţia globală industrială a fost cu 6 la sulă Producţia medie de grîu la hectar a fosl
După spectacol, primarul ora
din FonduJ A rh ivistic de Stat. sp iritu l în tă ririi legalităţii so tronice pentru dirijarea şi supra londo. Niculoi Ion Vonceo, o şului Helsinki, Aho Lauri o ofe mai mare decit in aceiaşi perioadă a anu de 2.580 kg, adică cu 19 la sută mai marc
depus o coroonâ de flori lo *
Din structura organizatori cialiste. vegherea procesului tehnologic, monumentul din Helsinki închi rit un supeu in onooreo oaspeţi lu i trecut. decit producţia record din 1965.
că a M inisterului A facerilor In decrete se subliniază că de Io anvelope Io arme de vînă- nat memoriei luptătorilor comu- lor români. ☆ ☆
Interne fac parte m iliţia , M inisterul A facerilor Interne toare, de Io hîrtie şi încălţămin UN S A LT mare a înregistrai in u ltim ii IN 1967, în întreaga ţară au fost con
pom pierii, trupele de pază, şi Consiliu! Securităţii Sta te la energie electrică, ani producţia de energie electrică. De la struite 61.000 apartamente (cu 6.000 mai
penitenciarele, A rhivele Sta tu lu i îşi desfăşoară întreaga Lo uzino de cabluri, ca şi îr> 7,6 m iliarde kW h in 1960 ea s-a ridicat la m ulte decit in anul 1966). Pentru 1968 au
tulu i, precum şi alte unităţi activitate sub conducerea şi Fabrica de prelucrare o meta 12.5 m iliarde kW h in 1967. fost prevăzute 64.500 apartamente. Dalele
centrale care vor fi stabilite îndrumarea C om itetului Cen lelor neferoase — aparţinind o- PREZENTE ROMANEŞTI prelim inare ale lu n ilo r ianuarie şi februa
prin hotărire a C onsiliului de tral al P artidului Comunist celuioşi concern — care se află ☆ rie demonstrează o creştere cu 7 la sută
M in iştri. Român şi a C onsiliului de M i (a 35 km de Helsinki şî care a CEA M A I mare centrală termică din Un a ritm u lu i construcţiilor faţă de aceiaşi
perioadă a anului trecui.
fost vizitat în continuare, pre
In decretul privind în fiin ţa niştri. mierul Ion Gheorghe Mourer. garia, care necesită o investiţie de 8 m i
liarde fo rin ţi. se află in prezent în plină
rea, organizarea şi funcţiona Conform decretelor, Colegiul rhîriistrof de externe, Corneliu construcţie la Gyongyos.. In .a n u l .1969 va DIN 1945 şi pină astăzi num ărul m edici
rea C onsiliului S ecurităţii Sta M inisterului A facerilor Inter Mânescu, şi celelalte persoane intra în funcţiune prim a unitate a acestei lor s-a dublat. Astăzi, în Ungaria există
tului se prevede că acesta es oficiale române ou urmărit cu 21.000 de medici, ceea ce înseamnă că la
ne şi C onsiliul S ecurităţii Sta termocentrale de 800 megawaţi.
te un organ central al adm i interes procesul de producţie — 10.000 de locuitori revin 20,5 medici. O
tu lu i sînt organe deliberative ☆
nistraţiei de stat care are sar caracterizat printr-un inolt nivel P O T R IV IT statisticilor mondiale, Unga creştere însemnată a înregistrat şi numă
şi lucrează, p o trivit principiu de automatizare şi meconizore ru l p aturilor de spital care astăzi se ci
cina de a înfăptui politica ria ocupă locul 15 in lume in ce priveşte
lui m uncii şi conducerii colec — s-ou întreţinut cu muncito fabricarea de m aşini-unelte. cu o produc frează la peste 81.500.
p a rtidu lu i şi statului in dome rii. ou apreciat calitatea produ
tive. In îndeplinirea sarcini ţie globală de 32 milioane dolari anual — G rupaj realizat de
niul apărării securităţii statu selor care poartă pecetea unei aproape egală cu cea a Australiei sau a A. PIN TEA
lo r ce le revin, aceste institu
lui. In decret se prevede că munci făcute cu exigenţă şi mi Braziliei. Corespondent Agerpres la Budapesta
ţii centrale colaborează cu m i nuţiozitate — cerinţe esenţiale
C onsiliul Securităţii Statului
nisterele, cu celelalte organe ale unei eficiente economice ri
are misiunea de a preveni, dicate.
ale adm inistraţiei de stat şi
descoperi şi lichida uneltirile Uzina de cabluri a concernu
se sprijină pe concursul larg
şi aoţiunîle duşmănoase în lui „Nokia" este cunoscută şi în
al cetăţenilor şi al colective R.A. Y e m e n :
dreptate îm potriva o rin d u iri România prin unele produse im Carta „Uniunii Statelor
lor de oameni ai muncii. portate de întreprinderile româ
sociale şi de stat.
neşti de specialitate cum sînt
Consiliul Securităţii Statu ( Agerpres) cablurile telefonice şi cele de
înaltă tensiune. De asemenea. Noi lupte
Fabrica pentru prelucrarea me Africii Centrale"
talelor neferoase o primit re R. S. CEHOSLOVACA. — V izitatori în standurile expo
cent primele cantităţi de alumi ziţiei de plăci „Record** prezentate de Cartim ex în holul
niu românesc produs lo Slatina, Teatrului muzical din Praga. împotriva FORT LAM-Y 3 (Agerpres). fricif Centrale".
P le n a r a C .C . a l P .C . care se utilizează la fabrica — La Fort Lamy, capitala Re P ărţile semnatare, se arată
rea diferitelor tipuri de cabluri. publicii Ciad, a fost semnată in Cartă, au ho tărit să creeze
d in C e h o s lo v a c ia din urmă întreprinderi, oospeţi- ALGER 3. — Corespondentul Agerpres, C. Benga, trans mercenarilor Carta „U n iu n ii Statelor A fri o piaţă comună a statelor din
Din partea colectivului acestei
A frica Centrală. In acest sens,
cii Centrale" (U .S .A C )
din
lor le-au fost oferite în dor mite : La Alger a sosii marţi o delegaţie sindicală din Româ care fac parte Republica Con ele au convenit să-şi arm oni
PRAG A 3 (Agerpres). — tulul Central proiectul hotârî- nia pentru a participa la lucrările Conferinţei sindicatelor din go (Kinshasa). Republica A fri zeze politica în domeniul pla
M iercuri la Fraga au continuat rii cu privire la alegerile în sculpturi în lemn şi tablouri domeniul petrolului şi chimiei din tării? bazinului meditera S AN AA 3 (Agerpres) — ca Centrală şi Republica Ciad. n u rilo r lo r de dezvoltare in
lucrările Plenarei C om itetului organele reprezentative ale infăţişind scene de munco şi nean, ale bazinului M ării Negre şi ale Orientului M ijlociu, M inistrul de interne al Re La festivitatea semnării car dustrială, precum şi politica
Central al P.C. din Cehoslova puterii de stat, elaborat de imogini ole peisajului finlandez. care va avea loc in capitala Algeriei între 4 şi 6 aprilie De publicii Arabe Yemen, co tei au participat preşedinţii in domeniul transp o rturilo r şi
in timpul acestei vizite, oas
cia. Comisia pentru alegeri. peţii români au fost însoţiţi de legaţia este condusă de Ion Istrate. preşedintele Uniunii Sin lonelul Abdallah Bavakat, celor trei state africane. telecom unicaţiilor. Pentru a
A luat cuvîntul Ştefan Sa- In aceiaşi zi au luat cuvîn Voino Leskinen. ministrul co dicatelor din întreprinderile industriei de petrol, chimie şi a anunţat că, în cursul lup Şeful statului congolez, ge asigura securitatea te rito riilo r
dovsky, secretar al C.C. al tul mai m ulţi vorbitori, p rin merţului, de olţi reprezen gaz metan. telor desfăşurate în u lti neralul Joseph Mobutu, a fost ţă rilo r semnatare ale Cartei şi
P.C.C., care a propus Comite- tre care Otakar Simunek. care tanţi ai vieţii economice fin BERLIN 3. — Corespondentul Agerpres, St D?iu, trans mele trei zile îm potriva u ales in funcţia de preşedinte suveranitatea acestora, ţările
şi-a anunţat demisia din func landeze. precum şi de amba mite : In seara zilei de 2 aprilie, la clubul oamenilor de ar nor grupuri de mercenah al „U n iun ii Statelor A fric ii membre ale U.S.A.C. au de
ţia de membru al Prezidiului sadorii celor două ţări. Condu- tă din Berlin a avut loc un recital susţinui de violoncelistul care s-au in filtra t in sudul Centrale", al cărei sediu va fi clarat că îşi vor acorda asis
C om itetului Central al P.C. cereo grupului industrial „N o Radu Aldulescu, acompaniat la pian dc Alber! Gutraun. Re tării, trupele yemenite au instalat la Bangui — capitala tenţă m ilita ră in eventualita
din Cehoslovacia. kio" a oferit un dejun în onoa- citalul s-a bucurat de un deosebit succes ucis 18 m ilita ri inamici si R epublicii Africa Centrală. tea unei agresiuni asupra te
La concert au asistat personalităţi ale vieţii politice şî In cursul convorbirilor care rito riilo r vreuneia din ţările
In Comitetul O.N.U. culturale din R.D.G.. printre care O skar, Fisrher, locţiitor a) au capturat mari cantităţi au precedat semnarea Cartei, membre ale organizaţiei.
m inistrului de .externe, şefi ai misiunilor; diplomatice acredi de arme. Mercenarii au în şefii celor trei state au căzut Constituirea U.S.A.C. a fost
taţi in R.DG ele. cercat să stabilească con de acord ca denumirea de hotârîtă la începutul acestui
pentru decolonizare După recital, ambasadorul român a oierii un cocteil ca trolul asupra şoselei Sanaa- „Statele Unite ale A fric ii Cen an în cadrul unei reuniuni la
re s-a desfăşurat înlr-o atmosferă cordială. trale" să fie înlocu:tă cu for care au participat şefii de sta
Taez. mularea „Uniunea Statelor A- te ai celor trei ţâri.
NEW YORK 3 (Agerpres).
Comitetul O.N.U. pentru de
colonizare a adoptat cu 20
voturi si patru abţineri o
rezoluţie cerînd Spaniei să
acorde independenţa Guineei
Ecuatoriale pină la data de CURIER • CURIER • CURIER • CURIER
15 iulie a c
Comitetul a holărit să e
xamineze în cursul acestui
an situaţia din Oman, Swa- economică, industrială şi teh BO M BARD AM ENT cu mortiere NAZIST EICHMANN, (ostul ©
ziland. Africa de sud-vest, • SECRETARUL GENERAL lui. \?rau considerate pierdute li Ier SS Ricliard H „ în prezent
AL O.N.U., U THANT. va sosi nică. In declaraţiile lăcute pre deoarece toate încercările în aeroportul oraşului Altopeu din
Uni şi Sahara Spaniolă, te sei după încheierea sesiunii, treprinse pentru a le qăsi fu partea de sud a Laosului pen proprietarul unei cafenele din
ritoriile portugheze din A fri la 22 aprilie la Teheran pen- seseră zadarnice. tru a împiedica aprovizionarea Berlinul occidental, a fost ares
reprezentanţii celor două tari
ca, insulele Falkland şi Fi,ii Iru a rosti cuvintu) do des au apreciat pozitiv colaborarea tortelor regale laoţiene exis tat sub acuzaţia de a fi parti
Două subcomitete vor exa chidere la Conlerinla interna tehnico-stiintilică bilaterală. # LA SOFIA A FOST SEM tente acolo. Oraşul este încer cipat la exterminarea evreilor
mina probleme privind u ţională asupra drepturilor o NAT UN ACORD referitor la cuit de forţele patriotice, ac in timpul regimului nazist.
nele insule din Marea Carai mului. a d u p A c u m a n u n ţ a schimburile de mărfuri si de cesul nefiind posibil, după cum
bilor (insulele Virgine, Ba UN COMUNICAT AL MINIS plăti între R. P. Bulgaria şi tranşante agenţia Reuter. de Richard este învinui de a fi
hamas si Berraude) si din • GUVERNATORUL ORA TERl’LUI SĂNĂTĂŢII DIN R P. Chineză pe anul 1963 cit pe calea aerului. organizat in 1942 transportarea
Oceanul Pacific (Samoa. ŞULUI TOKIO, NINODE. a lă- spre lagărul de concentrare de
cut o vizilă comandantului SAIGON, in Vietnamul de sud
Guara, Noile Habride, Pit- lortelor militare ale S.UA. din au crescut considerabil cazu # „CONSULTĂRILE ARABE # PREŞEDINTELE REPU la Auschwitz a 5.868 de deţi
ealrn si Tokelau). Japonia, cerindu-i acestuia să rile de ciumă bubonieă Nu ÎN CURS DE DESFĂŞURARE BLICII POPULARE A YEME nuţi.
includă spitalul m ilitar din To mai in primele două luni ale în vederea convocării unei NULUI DE SUD. Kahtan A l
kio Săptămîna trecută, Nino- anului 1968 s-au înregistrai conferinţe arabe la nivel înalt Shaabi. a numit marţi o comi
be a adresat o cerere similară 708 cazuri, dintre cai c 56 mor nu au dat pină în prezent nici sie însărcinată cu supraveghe • RENUMITUL CHIRURG
premierului japonez Eisakn Sa laie. La Saigon s au semna un rezultat’*, a declarat ztariş rea traducerii în viată a re SUD AFRICAN C11RISTIAN
PRONOEXPRES lo şi Ambasadei S.U A. din Ja lat 11 îmbolnăviri, dar cele fi lor premierul libanez Abdal formei agrare Aceasta preve BARNARD a dezminţit o infor
ponia. Intr-o dcclaraliî, quvpr mai atinse de epidemie sini lo lah al Yafi. Libanul, a arătat de. printre altele, confiscarea
natornl capitalei nipone arăla calităţile din reqiHiiile Tav el, este dispus să participe In fără compensaţii a pămînturi- maţie de provenienţă vesl-
Rezultatele concursului nr. că amplasarea spitalului mi li Ninh şi Nha Tanq o conferinţă a şefilor de state lor aparţinind persoanelor care germană, potrivit căreia ar in
tar american într-o regiune arabe sau la o reuniune a mi deţineau funcţii oficiale în ca tenţiona să efectueze în viito
14 din 3 aprilie 1968 :
dens populată din Tokio pro m DOUA VASE DE PES niştrilor afacerilor externe la drul fostului regim, limitarea rul apropiat o grefă a creie
voacă o serioasă înqriiorare CIUT ALE R.AU. REŢINUTE data la care va fi fixată de suprafeţelor în funcţie de zonă
EXTRAGEREA I : 13. 18. 35, rului. Barnard $i-a exprioiat cu
in rindul locuitorilor LA 17 MARTIE DE CATRF secretarul general al Ligii A
11. 38, 4, rezervă : 28, 24. FORŢELE 1ZRAELIENE au rc rabe după ce va interveni un sl acordarea unor loturi celor acest prilej îndoiala că o ast
Fond de prem ii : 475.947 lei. m LA VARŞOVIA S AU venit miercuri in portul Suez acord între toate ţările arabe. lipsiţi de pămînt. fel de operaţi»? ar putea (i fă
ÎNCHEIAT LUCRĂRILE SESIU Pină in prezent, menţionează
EXTRAGEREA A II A : 2, # UN COLABORATOR AL cută cu succes de actuala ge
NU COMISIEI MIXTE POLO „A l Ah ram", vasele, împreună # f o r ţ e l e p a t e t LAO
49, 46, 27. 24. 28. rezervă: 1,30. R.S.F. IUGOSLAVIA. — Vedere parţială a lucrărilor de con NO ITALIENE de colaborare cu cel 26 membri ai echipaju AU SUPUS MARTI UNUI CRIMINALULUI DE RĂZBOI neraţie.
strucţia care te desfăşoară în prozent la hidrocentrala „Tra-
Fond de prem ii: 353.181 Iei. binje” .
BWBDBB BlHBIIBtt
44 068
RED ACŢIA §1 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: slr. Dr Peteu Groza nr. 35, telefon 12 75, 1585, 23 17. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva.