Page 13 - Drumul_socialismului_1968_04

O o” . •*> \
' B ib lio te c a '■
S ecţiona
VIZITA PREŞEDINTELUI
PROLETARI. DIN TOATE TARILE, UNIÎI-VA 1

ACTUALI­
CONSILIULUI DE MINIŞTRI,

TATEA
ION GHEORGHE MAURER,

ECONOMICĂ IN FINLANDA

HELSINKI 4. — Trim işii spe­ modern ca înfătişar?. are o
Metodă nouă ciali Aqerpres, Nicolae Iones- îndelungată istorie, fiind înte­
cu şi Mircea S. lonescu, trans­ meiat în anul 1779 de regele
mit : In continuarea vizitei in Gustav al Ilf-lea.
de combatere a Finlanda, preşedintele Consi­ Conducîndu-i pe oaspeţi pe
liului de M iniştri al României. principalele artere ale oraşu­
Jon Gheorghe Maurer. insolit lui, primarul acestei localităţi
prafului silicogen de ministrul afacerilor exter­ ii informează că aici sint mul­
ne. Corneliu Mănescu. a fost te mari întreprinderi ale in­
Specialiştii Stafiei de 4 pagini 30 bani joi dimineaţa oaspetele oraşu­ dustriei grele, chimice, uşoare
cercetări pentru securi­ ANUL XX. NR. 4123 VINER 5 APRILIE 1968 lui Tampere, al doilea ca mă­ — circa 30 Ia sută din indus­
tate m inieră Petroşani rime din tară. important can­ tria textilă a tării.
au încheiat un valoros in i industrial. Dar Tampere este şi unul
studiu ş tiin ţific privind Traseul dc aproape 200 km din principalele c?ntre cult vi­
combaterea prafului si- străbătut de coloana maşinilor rale ale Finlandei. Aici există
licogcn la lucrările m i­ FIECARE HECTAR DE PĂMiNT oficiale pină la această locali­ un Institut de ziaristică, un In­
niere in „fund dc sac" tate a prtlejuil oaspeţilor cu - stitut muncitoresc — primul de
prin ncraj aspirant. Ex­ noaşterea şi a altor centre in ­ acest fel din Finlanda, facul­
perim entările şi măsu­ dustriale şi social-cultnrale ale tăţi de ştiinţe umanistice, eco­
rătorile efectuate pen­ Finlandei, cum sînt Hivinkaa. nomice si de ştiinţe sociale.
rant in combaterea pra­ FOLOSIT CU MAXIMUM Uiihtraaki, Tavastehus. Toijala. Tampere dispune de trei tea­
tru stabilirea influentei
este
Peisajul
aspi­
aerajului parţial
de un pitoresc
tre mari.
fu lu i la lucrările am in­ neasemuit, drumul străbate pă­ Ca arhitectură, retine aten­
duri de conifere şi mesteceni,
tite au condus la elabo­ presărate de lacuri albastr?. ţia, printre altele, de clădirea
telor dc aer necesar la DE EFICIENTA Temperatura devine tot mai sociale.
a Scolii
ştiinţe
modernă
rarea unei monograme
de determinare a debi­ aspra, pe măsura înaintării
Oaspeţii au
vizitat
locurile de muncă. spre nord. municipal, o construcţie spitalul
Ajunşi la Tampere. oaspeţii
mo­
Concluziile studiului Gospodărirea judicioasă a mare a faptului că unităţile plicăril unor măsuri de ame­ poposesc mai întîi la primăria dernă. utilat la cel raaî înalt
efectuat constituie o me­ pămîntului — principalul m ij­ cooperatiste şi-au micşorai nu­ liorare şi de combatere a ero­ oraşului, unde au fost salu­ nivel, care arc o capacitate de
todă nouă, eficientă, de loc de producţie agricolă — a mărul animalelor de muncă, ziunii solului face ca de pe te­ tat! cu căldură dc preşedin­ aproape 1.000 de paturi, fiind
combatere a prafului si­ constituit şi constituie una din sule de hectare de teren ne- renurile respective să se piar­ tele Consiliului municipal.
licogen. Ele pot fi folo­ preocupările de seamă ale mecanizabil. care in trecut era dă anual citeva zeci de pro­ Lauri Santamakî, şi de prima­ deservit de peste 120 cadre
site în proiectarea ae- partidului şi stalului nostru. arabil, au lost lăsate să se în- cente din producţia aqricolâ rul general al oraşului. Erkki medicale. Ei au fost salutaţi
ra ju lu i, la calculul de­ Pe această lin ie se înscrie şi lelenească. Numai In C.A.P. ce s-ar putea obţine dacă po­ Lindfors. prieteneşte de directorul spita­
b itu lu i dc aer necesar adoptarea Proiectului de Icqe Vala o astfel de situaţie afec- tenţialul productiv al solului După un scurt istoric tăcut lului. care a dat ample e xpli­
lu cră rilo r miniere In cu privire In apărarea, conser­ ar fi folosit din plin. Un căi­ de primarul general al oraşu­
„fund de sac", dotate cu varea şi folosirea terenurilor tu l sumar dovedeşte că în ju­ lui. se vizitează această locali­ caţii cu privire 1b asistenta
instalaţii dc aeraj par­ aqricole. care a fost publicai delui nostru, numai prin apli­ medicală dc aici.
ţial. cit si la verificarea în presa de ieri. Supunerea lui carea in complex a măsurilor tate.
eficientei aerajului par­ Situat la confluenta a două
dezbaterii publice va perm it', antierozionalc pe toate supra­ (Continuare in pag. a 4-a)
ţial existent. In dezbaterea publică mari lacuri. Tampere, deşi
fără îndoială, ca neajunsurile feţele afectate, s-ar obţine a­
care au existat in leqătură cu nual un spor de producţie, ex­
folosirea fondului lunciar să primat în qiu, dc peste 15.000
Centralizarea fie înlăturate, să se rezolve o lonc. Stă în posibilitatea fie­
serie de probleme majore de Proiectul delege cărei unitâti agricole ca. prig COMUNICAT
care depinde nem ijlocit reali­ măsuri chibzuite, pierderile de
electrodinamică zarea obiectivelor stabilite In recoltă cauzate de proasta
domeniul agriculturii. cu privire la gospodărire <\ pămîntului să Oţelâriile Combinatului siderurgic din Hunedoara ou fost La in vitaţia preşedintelui C onsiliului dc Slat. Nicolae
Faptul că nu a existat o re­
a triajului glementare strictă, pe linie de apărarea, conser­ fie înlăturate. consider că dotate cu agregate şi instalaţii de mare productivitate. La aces­ Ceauşcscu, preşedintele R epublicii Somalia, dr. Abdirashid
In atest sens,
stat. în privinţa apărării, con­ prevederile Proiectului cu pri­ te agregate puternice se elaborează in prezent peste 200 mărci A ii ShermarUe. împreună cu soţia, va face o vizită oficia­
lă în Republica Socialistă România, intre 15 şj 19 aprilie
C.F.R. servării, ameliorării sl folosirii vire Io apărarea, conservarea de oteluri. Foto : V. ONOIU 1968.
eficiente a pămîntului a favo­ varea şi folosirea şi folosirea terenurilor agricole
rizat posibilitatea de a se scoa­ sint rle o însemnătat» deose­
In stafia C.F.R, Sime- te nejustificat din circuitul a-
ria-Tria,î se desfăşoară qricol suprafeţe însemnate de terenurilor bită. Pentru prevenirea degra­
ultim a etapă a lucrări­ teren, de a se micşora supra­ dării păminlului şi utilizarea cu
lor de sistematizare şi faţa arabilă şi a se folosi ru eficientă maximă a fiecărui CI JUSTIFICĂRI NI) SE POT
modernizare : „C entrali­ randament scăzut pămintu! o. agricole hectar dc teren, consider că
zarea electrodinamică". eupat cu livezi, vii ‘şi pajişti prevederea din proiect, potri­ La H unedoara
După terminarea acestei naturale. vit căreia se va organiza in­
acţiuni, prevăzută a fi troducerea cadastrului lunciar.
încheiată la sfirşitul a­ Tendinţa de a face risipă s-a are o importantă hotăritoare.
nului, toate schimbătoa­ manifestat din partea multor tează circa 60 hectar?. De ase­ Crearea de unităţi de specia­
rele dc calc se vor ma­ întreprinderi şi organizaţii eco­ menea. datorita necurătlril şl litate in cadrul direcţiilor a- Â început con­ ACOPERI NEREAUZĂRILE
nevra automat, prin a­ nomice care, lără aprobări le­ nem qriiirli cursurilor unor văl. q rico li judeţene va permite
păsare pe buton. Cenlra- gale. au ocupat şl schimbat la cooperativele agricole din stabilirea unei evidente clare strucţia unei
tizarca electrodinamică destinaţia unor supralete în­ Rurjuc si Bampoloc s-a scos şi precise a modulul de folo­
a tria lu lu i conduce In semnate de teren Aşa este ca­ din circuitul arabil o supra­ sinţă a terenului pe cateqoril
creşterea siguranţei c ir­ zul întreprinderii centralei ter­ faţă de aproape 200 hectare. <ţe deţinători, punerea în va­ staţii moderne
culaţiei şi Ia reducerea moelectrice Deva, I.M.C. Bîr- Totodată amintim că o mare loare a întregului potenţial Startul necorespunzălor luat nemulţumiţi de faptul că nu leqate cu sîrraă (contrar nor­
tim pului de efectuare a cea, T.P.S.P. Deva. C.C.V.J. şl risipă do teren s-a făcui si se productiv at aqrîculturli noas­ încă de la începutul anului nu reuşesc să realizeze planul da­ melor de tehnica securităţii
unui parcurs de la 5— 10 a altor unîtătl. Toate aceste tace prin amplasarea nejudici- tre. Faptul câ se vor aplica de conexiuni a mai putut redresa planul de torită unei „cauze". In aparen­ muncii), braţele de închidere a
minute, cil este în pre­ întreprinderi sî-au făcut ampla­ oasă a construcţiilor agrozoo­ sancţiuni aspre pentru contra­ producţie la E. M. Gheţar în tă minoră, lipsa de vaqoneţi. uşilor lipsă, osii slrîmbe etc.
zent, la numai 30 de se- sarea lucrărilor pe suprafeţe tehnice sl extinderea depozite­ venţii, in cazul nerespedârll primul trimestru. In luna ianua­ „Nu o să putem realiza n i­ In ziua de 28 martie, ueste 20
cilntle. mal mari declt cele aprobate. lor de furaje. Ca exemple ne­ prevederilor legale referitoare La Combinatul aîdtrurgic Hune­ rie produclio globală a lost ciodată planul în asemenea de vagoane bune Denlro pro­
Iar unele din ele, pe baza unor gative In această privinţă pot la utilizarea pămîntului, va de­ doara * început ro riftu rlia unei «ta­ condiţii, ne spunea maistrul de ducţie erau pline cu st?ril. ne-
Unele din lucrările tii moderne de conralunl eu o pu­ realizată in procent de 59.55
principale de moderni­ convenţii verbale care n-au fi dale cooperativele agricole termina creşterea simţitoare a tere de S kV. Noul nbiccliv energe­ la sută, iar producţia marlă schimb. Constantin Diacones- puţind 11 folosite din cauză că
zare a acestui im portant nici o valabilitate, şi fără a din Uvadea, Ilia (brigada Să- răspunderii posesorilor sl a fie­ tic va fi erhipal in iu frrg im r cu in ­ 64.88 la sută In .luna lebrwa- cu. Din necesarul de 70 de va­ nu aveau unde-1 pune! Cind
plăti despăgubirile cuvenit* câmaş). Leşnlc. Sălaşul de Jos cărei organizaţii socialiste fa­ stalaţii jî utilaje de fabricaţie mmâ- rie situaţia s-a îmbunătăţit, goane lucrăm la ora actuală am întrebat pe tovarăşul ingi-
centru feroviar au fost tă de apărarea, conservarea sl ntas ţi va contribui la asigurarea
term inate iar altele se posesorilor, au sustras din cir­ etc. cantităţilor sporite de energie elec­ planul tiind realizat la produc­ numai cu 38-40”. N. PANAITESCU
găsesc în stadiu avan­ cuitul agricol terenuri ce pu­ O analiză temeinică asupra folosirea terenurilor aqrlcole. trică necesare instala ţiilo r de mera- ţia globală in proporţie de în timpul cit am vizitat o ri­
oirare gi automatizare a egicgatelor
sat. S-au term inat de teau contribui într-o măsură în­ modului cum se foloseşte te­ Deoarece problema gospo­ siderurgice. 124.1 )a sută. producţia marlă zonturile 6 şi 7 am văzut cum
construit cabina masă semnată la creşterea producţiei renul de către unităţile coope­ dăririi pămîntului este o ches­ 118,7 la sută. Cu toat? aces­ multe din vagoane aveau uşile (Continuare tn pag. a 2-a)
Totodată, in m unicipiul Hunedoa­
de manevră şi cabina agricole. Râu este c i sl con­ ratiste din judeţul nostru scoa­ tiune naţională şi o îndatorire ra ge construieşte n «ta(se de trans­ tea. in unele din sectoarele m i­
patriotică, ne vom strădui ca,
turn în care vor fi m on­ ducerile unor cooperative agri­ te tn evidentă si alt» neajun­ formare de 320/110 kilo vo lţi. care va nei se înregistrează lunar m i­
tate instalaţiile pentru cole. cum sint cele din Dobra. suri. De pildă, s-a vorbit mult împreună cu uniunea coopera­ l i rooectată la sistemul energetic na­ nusuri in producţie. Sectoa­
ţional. Energia electrică prim ită prin
comanda automată a în­ Simeria. Geoaglu, Totia s.a.. despre necesitatea defrişării tistă şi conducerile unităţilor lin iile de ioaltă tensiune de la ren- rele If şi ITf b u încheiat luna
tregii staţii. Operaţiile au acceptat cu uşurinţă sus­ pomilor răzleţi de pe terenu­ agricole, cu sprijinul organe­ tralele termoelectrice Lodug jî Pato­ ianuarie cu un minus de 2.970 Parcul
de plantare a semnalelor tragerea pămîntului de la des­ rile arabile, dar rezultatele lor şi orqanizaliilor de parlid. geni, va fi transformată şi d irija tă tone şl respectiv 4.097 tone Prima
şi de pozare a cabluri­ tinaţia sa principală — produc­ practice nu prea se văd Exis­ să asigurăm îndeplinirea exem­ spre marele combinat siderurgic hu- In luna februarie mina vest a
lor s-au executat pină în ţia aqrlcolă. tă. totodată, o serie de lipsuri plară a sarcinilor. nedorcan, îndeosebi pentru lam inn/ul avut un minus de 569 tone
blumiog de 1300 tom. viitoarele cup­
prezent in proporţie de La fel de dăunătoare este în ceea ce priveşte folosirea toare electrice de elaborate a ote­ In luna martie, sectorul 1 are dendrologic
80 şi respectiv 70 la şi practica de a schimba folo­ ru maximum de randament a Ing, NICOLAE IORDAN lului de cîte 50 tone gi alte obiec­ un minus de 1.354 de lone. rebandajare
sută. sinţa t «renului de la categorii terenurilor destinate plantaţi­ şeful serviciului fond funciar tive industriale gi tnelal-cuMurale. Acţiunea de mecanizare în­
superioare la categorii Inferi­ ilor de vii si pomi, precum si din cadrul Direcţiei agricole treprinsă a tăcut ca o serie de
oare. în ultim ii ani, ca ur­ a pajiştilor naturale Lipsa a- judeţene Hunedoara—Deva maşini şl utilate să-$i ocupe Simeria
locul tn subteran pentru mă­ La Uzina R.M.R. Simeria
rirea productivităţii muncii. in cursul lu n ii m artie s-a Parcul dendrologic Sime­
Maşina de încărcat minereu îa făcut prim a rebandajure a ria. Loc pitoresc, cu forme
abataj tace ca produci ivi ta le* unei osii dc locomotivă c- de vegetaţie variată, îmbo­
la încărcarea minereului să găţit pe parcursul anilor,
crească cu 6 tone pe nost. La lectrică care circulă pc ru ­ înmănunchează o colecţie in­
aceasta, se mai adaugă alte la Bucureşti — Braşov. A- teresantă de specii exotice,
trei maşini de încărcat mine­ vind in vedere puterea ma­ dc o' roră frumuseţe. Situai
reu ce măresc productivita­ re a acestor locomotive le raspinlia arterelor rutie­
tea muncii cu 4.5 tone pe re, el se întinde pe o supra­
post. In sectorul minei Ghelar (5400 KW ) şi viteza m axi­ faţă de peste 75 hectare. pe
est s-an adus locomotive elec­ mă de 100 km/oră, opera­ malul sting al Mureşului,
trice cu troleu şl vagoane de ţiunea dc rcbandajarc s-a fiind un interesant punct de
1.5 mc, ceea ce face ca trans­ efectuat cu foarte mare pre­ atracţie pentru numeroşi vi­
portul să sporească cu 5.000 zitatori şi excursionişti din
tone pe trim estru. Totuşi ru­ cizie. pentru a realiza o si­ ţară şi dc peste hotare.
brica „Nerealizarea planului" guranţă perfectă la aceşti La intrare, turistul găseş­
face obiect de discuţie In ca­ param etri ridicaţi. Penlru te un plan de orientare şi
drul Exploatării miniere Ghe­ reuşita lucrării, care nece­ un regulament de funcţio­
lar. sită toleranţe de prelucra­ nare, iar Ungă fiecare exem­
plar de interes deosebit, o
Maistrul principal Vasile re foarte reduse, s-a făcut plăcuţă pe care scrie denu­
Duma de la secţia I ne relata o instruire specială * exe­ mirea ştiinţifică (m limba
că planul nu se realizează tn cutanţilor. latină, dar de ce nu şi
româneşte ?) şi ţara de ori­
unei? sectoare din cauza unor
gine a speciei. In cazul vizi­
motive subiective. Acest lucru
telor ce se fac in grupuri,
l-am constatat şi noi, în o ri­ excursioniştii sint însoţiţi de
zonturile 6 şi 7, unde s-au evi­ către personalul de specia­
Ifucurindu-se dc soarele primă văratic, mieluşeii aşteaptă iarba pajiştilor.
denţiat minusuri în producţie, litate care oferă cu amabi­
mîneriî, pe bună dreptate, sînt 0 importantă litate explicaţiile necesare.
Ce noutăţi are tn acest
— — -— —- an Parcul dendrologic? In
realizare a unui ultimul timp s-au creat
compoziţii peisagistice valo­
roase. iar ca rezultat al co­
I ii grup rie cetăţeni din SESIZĂRI Sl RĂSPUNSURI a luat nota de această sesi­ sesizarea şi ne-a trimis urmă­ om de ştiinţă laborării cu numeroase
I f C‘erteju! de Sus ne-au tri- zare, a prelucrai cazul cu în­ torul răspuns: „Afirmaţia cu din judeţul nostru grădini botanice din ţară şi
niis o scrisoare prin care ne 9 treg personalul. Va fi o sar­ privire la efectuarea de cum­ din străinătate, prin schim­
semnalau o serie de deficienţe cină permanentă, dc aici înain­ părături din piaţă, in timpul buri de cataloage şi semin­
de la oficiul PT.T.R. din satul te. de a urmări comportarea serviciului, sub pretextul re­ Doctor inginer llisic Pas­ ţe, s-au introdus peste 50 de
iar Dirigintele vorbeşte urit casierilor faţă de publicul că­ zolvării problemelor de teren, eri, de la Staţiunea dc cer­ specii noi. Parcul a devenit
cu oamenii care i se adresea- - F aţă în faţă - lător. Rugăm ca orice neajuns este adevărată. In acest sens. cetări agricole Gcoagiii. Ju­ un laborator viu, in care se
râ, consumă băuturi alcoolice să fie sesizat pe loc pentru a conducerea T.A.P.L. Hunedoara deţul Hunedoara, a studiai efectuează lucrări de cerce­
in timpul programului etc. se putea lua măsuri efi- a interzis ca tovarăşa Homoro­ lim p dc mai m iilţt ;ini e­ tare ştiinţifică pentru acli­
/trn trimis scrisoarea spre re- riente‘\ deanu să mai părăsească lo­ fectul folosirii in livezile matizarea şt multiplicarea
rcrolvarc Direcţiei judeţene cul de muncă, urmînd ca pro­ dc pomi frucliTcri a unor unor specii de raşinoase de
asa de bilete nr. 2 a sta­
P.T.TR. Iată răspunsul pri­ nea şi operativitatea caracte­ va continua cu astfel de ati­ C N. TU — Amintim că nu es­ blemele de teren să fie rezol­ îngrăşăminte azotoasc cu interes forestier, repede
mii : „Din cercetările efec­ rizează activitatea poştei. Nu tudini i se va desface contrac­ ţiei C.F.R. Simeria. Dau o te primul caz cind călătorii vate de o altă salariată din concentraţie ridicată. Re­ crescător, cu lemn preţios şi
tuate de către organele Direc­ credem să fie vorba cumva tul de muncă. In ce priveşte bancnotă de 10 lei pentru un reclamă asemenea manifestări cadrul serviciului plan. Se va zultatele experim entărilor fructe timpurii. Serele $i
ţiei, rezultă că sesizarea este de proverbul cu peştele... activitatea de muzicant, o des­ bilet Simeria-Orăştie. Primesc faţă de ei în staţia C.F.R. Si- urmări în continuare felul dc i-au dat posibilitate să sta­ pepiniera furnizează mate­
justă şi vinovat se face diri­ făşoară in afara orelor de ser­ biletul dar restul nu II cer meria. Un pensionar nc scria comportare a acestei sala­ bilească o metodă eficientă rial sădllor de arbore or­
gintele, loan Ităducu. împo­ t ificiunlnl sanitar, Avram viciu Deci nu prejudiciază In locul acestuia, casiera Ma­ ră nu i s-a înapoiat restul la riate. In cazul altor abateri, de fertilizare a p lantaţiilor, namental. şi pin altoit mul­
triva căruia s-au luat măsuri '*Petru, de la circumscrip­ cu nimic activitatea sn profe- nea Florica, îm i serveşte ci­ 25 dc lei, ca peste cîleva zi­ se vor lua măsuri mal severe prin folosirea urcei care a­ tor ocoale silvice şi oraşe
disciplinare. I s-o pus in ve­ ţia sanitară din Ribiţa, deşi sională44. teva „epitete44 de genul: porc, le casiera, strînsă eu uşa, împotriva ei44. sigură un spor al producţiei din ţară. Parcul este des
dere că, La proxima ocazie este salariat, mai mult stă a- măgar etc.", ne scrie Em ilian să i-l aducă acasă f De aceea, de fructe cii 10-15 la sută vizitat de numeroşi specia­
cind ta fi găsit in stare dc casă. îşi rezolvă treburile N. R. — .4$a să fie oare'! Ktorca, muncitor la Uzina apreciem măsura intensifică­ N. R. — Bună măsura luată mai marc dccit sporul ob­ lişti care vin să facă ob­
ebrietate in timpul serviciu­ gospodăreşti, face pe muzican­ Pictat acasă de la o nuntă, R.M.R. Simeria. rii controlului pentru n pre­ de conducerea T.A.P.L. Hune­ ţin u t de pc urma fe rtili­ servaţii fcnolonice, studiază
lui, i sc t*z desface contrac­ tul la diferite petreceri etc. să zicem, în făcutul zilei, iar Direcţia regională C.F.R. veni asemenea fapte Din par­ doara. Dar, ne permitem să zării solului cu azotat de efectul factorilor biotici şi
amoniu.
tul de muncă". Dar salariul, merge", glăsuia o peste o oră chemat de urgenţă Deva, căreia i-am trim is scri­ tea călătorilor care se perin­ întrebăm, dacă nu venea sesi­ abiotici dăunători vegeta­
scrisoare primită de curind In îa un caz grav, ne îndoim a­ soarea spre rezolvare, ne-a dă zilnic prin gara Simeria zarea unor tovarăşi cinstiţi, Metoda de fertilizare cu ţiei.
uree prezintă, de
aseme­
N. FI. — Parcă pentru a nu redacţie. După cercetarea te­ supra calităţii ajutorului pe răspuns: „Organul nostru dc aşteptăm să ne mai scrie. cind s-ar fi luat măsura ? Sa­ nea, avantajul că se adm i­ Pe lingă aceste conside­
„dezmint i44 neregulile exis­ meiniciei celor sesizate, Con­ care il va acorda Oricum, control a cercetat sesizarea la lariata Adela Homorodeanu rat iuni de specialitate, vizi­
tente la oficiul PT.T.R. Cer- siliul popular al oraşului Bvad dîu. partea locuitorilor Ribi- faţa locului. Intr-adevăr, in Q scrisoare sosită din llu- şi-ar fî văzut de „munca de nistrează o singură dată, de tatorul, simplul cxcursîonist,
ne-a răspuns: „Intr-adevăr, Iel aşteptăm în continuare ziua respectivă un călător a regulă prim ăvara, m enţi-
tejul dc Sus (şi la altele, zi­ oficiantul sanitar Avram Pe­ veşti despre activitatea sa. reclamat că nu î. s-a înapoiat w nedoara nc informa că sa­ teren44, iar conducerea de... nindu-se in sol pe (oată găseşte aici locuri de agre­
cem noi) Direcţia judeţeană ne tru a a rn t o serie de abateri Nu despre cea de muzicant, ci restul, dar la verificarea situa­ lariata T.A.P.L din localitate. condus. durata vegetaţiei, pc cind ment. pe cit de interesante
Adela Homorodeanu. are o se­
trimite răspunsul la o lună şi de la disciplină. Inlirzia la despre cca de apărător al să­ ţiei casei, nu s-a găsit nici un rie de abateri (n timpul ser­ azotatul, care se elim ină pe atît de variate şl plă-
două zile după intervenţia serviciu, lipsea nemotivat etc. nătăţii oamenilor, pentru care plus. viciului Direcţia comercială Rubrică redactată de m ult mai repede, trebuie E, JUCU
noastră ! Ştiam eă promplitudi- I s-a pus fu vedere că dacă ridică salariul. Conducerea staţiei Simeria judeţeană a cercetai operativ CH. I. NEGREA adm inistrat de 2-3 ori.
(Agcrpres) (Continuare tn pag. o 3-a)
—