Page 14 - Drumul_socialismului_1968_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 5 aprilie 1963
2

31—HD—2618 nu avea ntcl
VIAŢA DE PARTID - descărcător, rolul acestora re-
venindu-i şoferului
D.
Fo­
T ehnologie rând.
Să numeri bucată cu bu­
cată (nu s-ar putea găsi oare
Comuniştii din orgonizaţia de viciu, a lăsat ca o persoană ordinea de zi, moi bine ar con­ o altă soluţie ?) 1.500 de cor-
bază a corpului tehnico-odmi- străină de întreprindere să in­ sulta un număr moi mare de co­ nouă
nlstratlv din cadrul întreprinde­ tre in incinta acesteia. Tovarăşii munişti asupra acestei proble­ zat suprafaţa pe familii şl se nuri, batoane, franzele, co­
rii de industrializare a cărnii din ou fost criticaţi. Apoi s-o atras me. In orice caz. ei trebuie sa Se pregăteşte va trece la lucru, spunea in­ vrigi, lipii etc. este greu şl
Haţeg, s-ou întrunit în prima a- din nou atenţia tuturor comu­ dovedească,<nai mult discernă- La oţelăria M a rtin nr. 2 de Ia Combinatul si­ ginera Mar ia Cărbunarii. cere timp. Înţelegem si slntem
dunore generală ordinară din a­ niştilor că trebuie să dea dova­ mînt. să judece mai atent care derurgic Hunedoara se aplică cu succes o nouă Cînd se va începe acţiunea de acord cu asta! Dar nu sin-
cest an. Pe ordinea de zi a stat dă de o comportare înaintată din multiplele probleme ce se tehnologio dc turnare a oţelului calmat în lin- de curăţare, nu se ştie precis. tem de acord ca zeci de oa­
dezbaterea unei singure proble­ în muncă. ridică in faţa unei organizaţii de gotiere direct conice, utilizindu-se in acest scop vreo filmare? Cert este insă că pe una din meni să aştepte mai bine de
me : cum se ochită comuniştii Aceasto o fost adunareo ge- bozâ merită să fie dezbătută. plăci termoizolante de fabricaţie românească. păşuni nu s-a mai trecut cam o oră pentru un covrig, un
de sarcinile de serviciu. De fapt, nerolă din primul trimestru. Ce Faptul că biroul organizoţiei După această tehnologic s-au turnat primele 30 De multe ori hărnicia coope­ de mult. O dovedeşte vegeta­ corn sau franzelă.
aşa cum se întîmplâ de regulă, urmări va oveo ea în vioţa or­ de bază o pus in discuţio adu­ şarje de oţel, s-a prevăzut ca operaţiunea de tu r­ ratorilor se apreciază si după ţia lemnoasă, spinii si muşu­
problema ce urma să se dezba­ ganizaţiei de bază. in octivita- nării generale oceastă proble­ nare cu plăci termoizolante să fie extinsă în starea păşunilor Sub acest as­ roaiele care scot din circuitul
tă a fost stabilită la inceputul tea viitoare o comuniştilor ? mă. merită atenţie şi din olt acest an Ia cel puţin 30 Io sută din volum ul to­ pect. despre situaţia intilnită pastoral citeva hectare de pă­ la micul, că frige!
anului — otuncl cînd s-a întoc­ Greu de presupus că urmări po­ punct de vedere. Repetam tema la cooperativa agricolă din şune. Şi unde mai punem că
mit pionul de muncă pe primul zitive. Ea va rămîne o odunore pentru a pune mai bine în evi­ tal al producţiei de oţel calmat, elaborat în a- Nădăstia de Jos nu se pot spu­ an de an se raportează cură­ PETROŞANI (de la N. Stan-
trimestru. oarecare, ştearsă, lipsită de denţă o anumită optică o bi­ ccastA secţie. ne multe lucruri bune. ţarea a zeci si sute de hec­ clu). Mai devreme ca în
roului despre munca de portid, tare de păşune. Dacă si in vi­ alţi ani, grădinile de vară
despre exigenţa faţă de calita­ — Deocamdată s-a reparti­ itor se va proceda la fel, nu Sl-au deschis porţile. O dată
tea de membru ol partidului : este departe timpul cînd păşu­ cu ele miresmele apetisante
A fost oportuna partid de sarcinile de serviciu". nea respectivă va ajunge o a­ ale grătarelor sl sftrUtul mi­
de
„Cum se achită
membrii
cilor inundă străzile. Am sim­
devărată „junglă", deşi o ast­
De fapt, nu judecăm formula­
fel de categorie de teren nu
rea, ci ideea însăşi, conţinutul figurează in nici un plan dc ţit această mireasmă treclnd
pe lingă grădina de
vară
ei. Aşa cum o fost formulotă, aşa folosinfă a terenului Se pre­ „Minerul". Şi, urgent, i-am
problema pusă în s-o şi dezbătut în adunare Co­ găteşte oare vreo filmare 'trecut pragul Am fost ser­
muniştii ou fost puşi în situaţia
aici ?
viţi prompt cu 5 mici in...
să analizeze modul în care se
achită de sarcinile profesionole. palme. Dacă n-am fost de-al
casei ? Vina noastră! A ve­
De ce ? Pentru comunişti nu e-
dezbaterea adunării xistâ alt etalon, moi inalt, de o- Veniţi nit unul cu această calitate.
A primit si farfurie şt sco­
preciere în afara sarcinilor strict
bitori. Noi, at micii inlr-o
profesionole ? Există, e statutul
partidului, care conţine principii mină, htrtia cu muştar tn al­
şi norme ale căror exigenţe de­ cu furtunele! ta şt cu... stop I Nu mai a­
generale ? păşesc simplele obligaţii profe­ veam o mină şt pentru pli­
sionale. Dacă e aşa. de ce nu
ne Pentru scobitori nu ne
DOBRA (de la S.MT.). In­
raportăm activitatea comunişti­
lor la stotut. Io documentele tr-un răspuns primit la nota trebuia că nu ni le-a oferit
Conferinţei Naţionale, Io spiri­ intitulată „Veniţi cu furtu­ (of, spiritul comercial !) ni­
tul ultimelor plenare ale parti­ nele publicată în ziantl meni.
Ce motive a determinat biroul perspectivă şi interes. Pentru
organizaţiei de bază să pună in două-trei abateri de Io disci­ dului ? lată că aici nu este vor­ „Drumul socialismului" nr.
discuţia adunării generale a- plina de serviciu nu trebuie so- bo de modul in care formulăm( 4.110, se arată că SM.T.-ul din
lăturarea deficientelor pentru Turnul părăsit
ceostă problemă ? Răspunsul pe crificotă o odunare generală titlul unui referat sou dări de Dobra a UiQt măsuri pentru în­
care ni l-a dat tovarăşul Vor- Poate că biroul organizotiei de seamă, ci de cu totul altceva :
hedl Sigismund, secretorul orga­ bază or li procedat moi bine de poziţia de pe care privim care a fost criticat.
nizaţiei de bază, nu este con­ punînd în dezbatere nu aceste sarcinile pe care partidul le pu­ In schimb, acum se întîl- HUNEDORA (de la Alexan­
ne în foţa organizaţiilor sole. în
vingător : două-trei lipsuri, ci modul in nesc alte neajunsuri. Avind dru N.). O ri de cîte ort oţe-
— Am avut în intenţie să fa­ care munceşte el pentru educa­ foţa comuniştilor : este vorba de pusă la dispoziţie toată apara­ laril au drum pe Ungă ve­
cem astfel incit comuniştii să nu rea membrilor de parlid şi a ce­ înţelegerea necesităţii adoptării tura necesară, conducerea chiul turn de apă privesc cu
aibă abateri de Io disciplina în lorlalţi lucrători din roza sa de unei concepţii noi, realiste, crea­ C.A.P. a „abandonat“ ideea jind la masiva construcţie
toare, in munca de partid, pen­
muncă, să fie exemplu pentru activitate, sau o altă problemă tru o o face moi plină de con­ fertilizării terenului eu urină metalică. ^
întregul colectiv. Din experien­ privitoare la octivitotea de portid. ţinut, mai eficientă. Io această Cu alte cuvinte, vina nu mai — Ei ce puiculită de şarjă
ţă ştim ca, oricît de bine or Se pare că biroul organizaţiei chestiune trebuie să gindească poate fi dală pe S.M.T. aş mai scoate din bunătatea
merge treburile, nu se poate să de bază trebuie să reflecteze mai mult şi să acţioneze în con­ Răspunsul confine şi urmă­ asta de fier — oftează cite
nu întilnim cazuri de abateri de moi atent otit ţa stabilirea ordî- secinţă biroul organizaţiei de toarea epigramă: unul.
la disciplină. nei de zi a adunărilor genera­ bază, ca şi comitetul de portid „Deşi furtunele au sosit, — Fil pe pace că nici cup­
Punem răspunsul tovarăşului le, cit şi la munco de partid în Şi-i lim pid favorabil. torul meu nu ţine regim. L-ar
Vorhedi in legătură directă cu general. Decît să stabilească (a al întreprinderii. Nimeni la Şoimuş n-a fost topi cu multă plăcere — re­
realitatea. Dacă biroul organi­ C. ARMEANU vendică altul fn favoarea sa
zaţiei de bază o avut in inten­ repezeală o problemă penlru amabil turnul metalic
ţie să ajute comuniştii de a nu " I Sâ ia măsuri de-mprăştiat Turnul în cauză stă nefo­
se abate de la disciplină, trebuia urina losit de vreo zece ani si. cu
acţionat mult mai devreme, la Şl spun că S.M.T.-ul toate că s-a holărît casarea
începutul anului. Dor şi în a­ Clipe
cest caz, ce ar fi trebuit să focă poartă vinau. lui, nimeni nu se îndură să
dea avizul necesar pentru re­
biroul. întreaga organizaţie ? Cel topire. în tot acest timp tur­
mai bun lucru se recomanda, să de aieuîdat nul stă si rugineşte. Păcat /
desfăşoare o susţinută muncă 0 oră pentru
de educare, în primul rînd a co­
muniştilor, apoi o tuturor lucră­ Vreme de drum eţii. Vacanţă. D rum urile ţa rii
torilor din serviciile lehnico-od- au cunoscut în acest tim p p riv irile curioase ale
ministrotive. Aceasto este o dc- pionierilor plecaţi în excursii, strigătele si rise- un corn?
torie permanentă o organizaţiei tele lor. Locurile istorice şi monumentele naturii
de partid. vizitate nu îmbogăţit sufletul elevilor cu am in­ Cu
Ce a dezbătut adunarea ge­ tiri. Vacanţa s-n anunţat bogată in clipe de ne­ HAŢEG (de la P. Fărcasiu).
nerală ? In esenţă, citeva ne­ uitat şi pentru elevii claselor V —V in de la Franzelăria din Haţeg este a­
Hunedoara al „justificări"
glijenţe care nu sînt nici pe de­ Şcoala generală din Foit care, în excursiile fă­ provizionată cu specialităţi de
parte demne de a fi discutote cute pentru cunoaşterea îm p re ju rim ilo r satului către sectorul
într-o adunare generală. De pil­ natal, s-au o p rit în foţa plăcii comemorative r i­ Întreprinderii industriale de
dă. doi tovarăşi — Gheorghe dicată pe locul casei în care s-a născut poetul panificaţie Deva. Franzelăria
Marino şi Viguţa Tăşolă — gar­ Ion Budai Deleanu. Intîm p inaţi încă de la in ­ se deschide dimineaţa la o­
derobieri, mai trec uneori cu trarea în sat de pionierii din Cigmău, m ul(i din­ rele 6, iar aprovizionarea se nu se pot
vederea peste faptul că in tim­ tre ei au avut ocazia să facă noi cunoştinţe, să face la 8 şi chiar mai tîrziu.
pul serviciului unii lucrători îşi lego noi prietenii. Cuvintele învăţătoarei Buda In 27 martie, aprovizionarea
mai foc de lucru pe Io vestiare. Aurelio, care Ic-a vorbit despre viaţa şi opera La ridicarea blumingului de 1300 mm, o contribuţie aduce şi strungarul Daniel Chirilă,
De asemenea, tovarăşul Miron renum itului corifeu nl .Şcolii ardelene", au ră ­ de la atelierul mecanică I al Combinatului siderurgic Hunedoara. a ţinut exact o oră şi 10 mi­
Ungur, în timp ce era de ser- mas in ci'eu- rezonanţe-adinei. Foto : V. ONOIU nute, iar 26 de cumpărători acoperi '
aşteptau la uşă. Autoduba
tru o sărbătoare mai puţin
CASA DE CULTURA gazda unor mari m anifestări, nereaiizariie
obişnuită : centenarul form a­
ţiei corale. Aşadar el va fi
la care vor fi prezenţi muzi­ COMORILE COPILĂRIEI
cologi. d irijo ri, activişti cultu­ (Urm are din pag. 1)
Anexă sau ferment prestigiu din judeţ şi dinafa­
rali şi form aţii artistice de
ra lui. Acum, mai m ult ca Din ziuo echinocţiului de în Muzeul de artă populară zegetusa, iar colegi de-ai lor ner loan Alic, care este situa­
primăvorâ. cind cele doua su­ din Orăştie, cu oeromodelele din Deva : cu bicicletele la ţia cu parcul de vagoane, ni
oriclnd. se cere sâ se simtă
Tebeo. Veselia ce i o însoţit
in viaţa spirituală a oraşului ? sp rijin u l organelor locale. A ­ rori (zi-noopte), şi-ou egalat lucrate cu o jumătate de veac de-a lungul traseului, popasu­ s a dat un răspuns din care.
în urmă de şoimul din Bin-
„tolio". luind prima dreptul de
practic, nu prea am înţeles ni­
cesta însă întîrzie. Formaţia a se ivi mai devreme şi de o linţ. cu caso din Răşinari în rile. maso servilă pe covorul mic. Se justifica lipsa de va-
mai zăbovi în amurg, din ziuo core a trăit cel ce o dot ţării abia înverzit al pojiştei. lotul qoane prin aceea că nu sini
corală şi-a înscris în reperto­
oceea şcolarii s-ou înfrăţit cu „O ltul", „La noi", „Din bâ- a dat excursiei un farmec deo­ oameni calîticati care sâ le re­
Peisajul cultural el oraşelor ză. aşadar, cu răspundere noul an (şî tocmai lunile de riu bucăţi de valoare, caic bucuriile prilejuite de frumu­ trîni"... sebit. pare. Dar cine să se ocupe de
a fost îm bogăţit in azili noş­ pentru ca la prima confrun­ iarnă, cele moi propice m ani­ solicită o intensă pregătire. seţile vacanţei. Dar iată. a- De cile nu-şi vor aminti Exuberanţa şi voia bună ca­ aceasta ?
tri cu e d iiic ii de prestigiu, tare cu juriu), a rtiştii amatori festărilor), fără ca la Casa dc Dacă nici acum nu se acordă proope a trecut, l-au mai ră­ copiii I re o întregit, ieri, frumuseţea Din citc am constatat se mal
care se înscriu cu majuscule sâ aibă siguranţă in replică cultură din Orâştie sâ se pre­ mas trei zile. Poimiine. clijd Mira Alicu, din claso a Vl!-a peisojului oferit de cetatea evidenţiază şi alte nereguli ca
în viaţa spirituală a localni­ şi mişcare, calitatea spectaco­ zinte o piesă a form aţiei lo­ sprijin ul cuvenit, cînd e vorba vom pregăti cu grijă uniforma B o Liceului din Haţeg, o scris Devei, e ceo mai proaspătă lipsa pieselor de schimb pen­
cilor. Denumite sim plu, cose lu lu i să fie la ţinuta pc care o cale. un spectacol. „Festina de prestigiul unei form aţii, al şi ghiozdanul, vom răsfoi cu in jurnolul excursiilor din o- amintire o pionierilor din şco­ tru reparatul vagoanelor, ru l­
de cultură, ele au devenit lo­ solicită o astfel de întrecere. lente" n-are ce căuta într-un unui oraş, de o acţiune de ră­ emoţie albumul zilelor vocan- ceastă primăvară amintirile lile generale din oroşul Deva. menţi. braţe de închidere —
curile în ju ru l cărora se des­ La data vizitei noastre, la lăcaş de cultură, atunci cînd sunet naţional, cum putem ţei, generoase în excursii şi dragi pe care i le-a dăruit Concursul turistic, cu temă, core lucru pe care tovarăşul Ingi­
făşoară cea mai mare porte Casa de cultură din Orâştie nu e folosit doar ca justificare. drumeţii, in concursuri şi jocuri,
conta pe o colaborare perma­ le-a însoţit drumul pîno sus, ner A lic nu l-a sliut *A ră­
a a ctivită ţii cultural-artistice se făcuse nim ic pentru apro­ în vizite, vizionări, lecturi... i-a făcut sa se plimbe prin mas oarecum mirat cînd a
a oraşelor. Căutările, preocu­ piata bienală. In acea zi se Unde e colaborarea ? nentă şi dezinteresată a orga­ Elevii Liceului din Simerîa, istoria, cultura şi geografia me­ auzit vorbind despre toa­
pările factorilor care răspund m ultiplica textul piesei în- nelor locale dincolo de acest cei care, cu prilejul acestor zile leagurilor hunedorene, iar te acestea pe unul din
de activitatea acestor institu­ tr-un act. „Adolescentul", de eveniment ?! au făcut cunoştinţă cu bozî- Album jocurile, ce s-au încins în de­ maiştri.
ţii de cultură au îmbogăţit, an Horia Lovinescu. Numai că el Prezenţa tin e rilo r în form a­ nul carbonifer al Văii Jiului, corul cu îndrăzneţe nuanţe pri­ Dar în cadrul secţiei. s-au
de an, formele, metodele de se pregătea pentru form aţia ţia de dansuri e destul de di­ A tît prin form aţiile artistice vor retrăi emoţio încercată în măvăratece. au dăruit copiilor produs şi abateri de la proce­
muncă, au închegat form aţii de teatru în „reorganizare", ficilă. Prom isiunile tin erilor cît şi prin alte manifestări, cu aula şi laboratoarele Institu­ de vacanţa o zi plină de bucurii. sul de producţie. In ziua de 20
artistice puternice, răspunzînd nu pentru bienală. Tovarăşul de la fabrica chimică şi de la cartea, cu film u l, cu cercurile tului de mine din Pelroşoni, ianuarie manipulanlul Constan­
cerinţelor spirituale în conti­ Nicolnc Gastone, metodist, ne-a ..V idra" râtnîn... prom isiuni. (care în prezent nu există), vor porcurge. cu ochii minţii, In aceste ultime zile de va­ tin loftiache a scăpat un va-
nuă ascensiune. inform at că s-o preconizat Despre lipsa tin e rilo r artişti cetatea luminii de Io Poro- canţă, şcolarii întorc cu plâ- j! qonet pe putut minei deterio-
O vizită recentă la Casa de pentru cel de-a) V-lea festival amatori se discută mereu la casa de cultură va trebm sâ-şi şenî sau vor „poposi" incâ o frumuseţile oraşului Timişoara, cere filele atîtor frumuseţi spi­ rînd colivia 2 şi fâcînd să
cultură din Orâştie ne-a făcut un recital de poezie românea­ Casa de cultură «lin Orâştie, justifice denumirea. Fără un clipă în faţa plăcii comemo­ vizîtot împreună cu colegii din rituale dăruite de recreaţia staţioneze peste 8 ore trans­
însă sâ ne punem întrebarea : scă Dar. de la a preconiza dar nu se discută despre o interes şi preocupare mai sus­ rative ce evocă eroismul mine­ detaşament. primăverii. Micuţa Viorica Ma­ portul minereului
răspunde acest aşezâmînt de­ pînâ Ia a realiza c totuşi, un colaborare care ar trebui să ţinută a activiştilor culturali rilor din Lupeniul anului 1929. „Ne-om minunat în faţo mă­ rian din clasa a IV-a o Şcolii
num irii pe care o poartă ? drum lung. Intenţia de a da existe intre acest aşezâmînt Elevii Şcolii generale din Si- iestriei obiectelor de arta, a- generale din Peştişul Mare a La nerealizareo planului au
La prim a vedere, răspunsul recitalului o temă folclorică, şi com itetul U.T.C. din oraş care o coordonează şi deser­ meria, pentru care drumeţiile f late în Muzeului Banatului. adăugat (o aceste frumuseţi contribuit şt o serie de ab­
vine a firm ativ. Există aici o cu versuri alese din autori de A se rezuma colaborarea or­ vesc, fără o colaborare cu or­ pe Valea Mureşului, Io con­ Am avut şi bucuria de a sta şi stihurile zămislite din sufle- sente nemotivate, care se re­
form aţie corală, aflată in pra­ prestigiu ai lite ra tu rii române, ganizaţiei U.T.C cu casa de ganizaţiile de masă, fără un fluenţa acestuia cu Streiul, ou faţa in faţă cu lucrări origi­ tdl ei de copil, pentru învă­ petă d;s In această secţie. Iu
gul unei lăudabile aniversări : e lăudabilă. Aceasta solicită cultură doar la realizarea unor sp rijin din partea organelor însemnat şi numeroase colecţii, nale ale marilor noştri artişti ţătoarea ce o aşteaptă Io lunile ianuarie şi februarie s-au
centenarul; o echipă de dan­ însă o pregătire serioasă. O seri distractive este inadm isi­ se vor pregăti pentru viitoa­ plastici : Grigorescu, Tonîtza, clasă : înreqistrat 40 de cazuri, fn
suri ; un taraf cu solişti talen­ mai perm ite tim pul rămas V bil. De alt fel. sp rijin u l orga­ dc partid şi de stat. acest nşe- rele ierbare şi pietrore, iar cei Aman, Ciucurencu, Ghioţâ, „învăţătoarea mea cea bună Juna martie stnt 24. Conduce­
taţi. Am fi d orit sâ continuăm Sin tem în aprilie, iar pină la n izaţiilor de masă, al institu­ zăm int va rămîne în continu­ de la Şcolile generale nr. 3 şî Petraşcu .. Complexul sportiv Din cărţi mî-ai împletit rea secţiei cunoaşte aceste lu­
exemplele care ne-au făcut să confruntarea cu ju riu l exista ţiilo r şi întreprinderilor în an­ are — în loc de focar de cu l­ 4 şi Liceul pedagogic din Deva de pe molul Begăi, Universita­ cunună". cruri dar nu a făcut nimic
dăm răspunsul afirm ativ, obligaţia de a prezenta cel trenarea salariaţilor la viaţa tură — o anexă în vioţa spi­ vor trece in jurnolul vacanţei tea — unde ne-am întilnit cu pentru o le curma, deşi se
dar... cum zice şi proverbul : puţin două spectacole lunare î cudlural-artislică a oraşului, impresiile pe care le-ou prile­ studenţi, foşti elevi oi liceului Stihuri, excursii, jocuri, dru­ ştiu şi oamenii care sînt „abo­
„de unde nu-i, nici domnul nu Tovarăşul Gastone Nicoloe ne este destul de tim id, uneori rituală a localnicilor, o casă juit întîlnireo cu „Codex au- nostru, — catedrala, Teotrul meţii. concursuri, neasemuite naţi" )a nemotivate. Minerul
dă". Am fi d orit sâ vorbim încredinţa de un fel de grabă chiar inexistent. care nu invită, care nu chea­ reus", vestita carte cu litere de de operă, statuia „Lupoaicei frumuseţi, comori ofe copilăriei, Aron Vinca lipseşte în fiecare
despre spectacole de presti­ înceată, dar sigură Numai că Vorbind despre acest spri­ mă, care nu se impune our de pe vremea lui Coro) cel alăptînd pe Romulus şi Remus" cu care elevii şi-ou umplut pri­ lună. la fel Constantin Stefă-
giu ale casei de cultură, des­ acest „festina lente" a făcut jin, am intim un aspect. Ora­ Mare sau „Elementa linguae ne-au lăsat imagini de neui­ virile şi braţele, pornind cu ele niţă şi loan Apădurăritei. Deci
tat".
pre acţiuni cu rezonanţă în sâ treacă un trim estru din şul Orâştie se pregăteşte pen­ LUCIA LICIU Daco-Romanae sive valahicae" să botă mai voioşi la poarta SC inreqislrează nereguli şi fn
viaţa spirituală a oraşului, o lui Şincoi, din biblioteca Cei 100 de elevi din Petri Ia ceea ce priveşte disciplina, ca­
despre cercuri de artă plas­ Batthyaneum ; cu uneltele de şi Petroşani vor păstra aminti­ noului trimestru şcolar. pitol la care organizaţiile de
tică. foto, coregrafie, cineclub, muncă ale strămoşilor, aflate rea celei moi originale ex­ sindicat şi UT.C. au un euvint
dar... cursii : cu bicicletele Io Sarmî- L. LARA greu de spus.
In registrul cu evidenţa ma­ __________________ J La cele de mai ^sus, tovară­
nifestărilor pe prim ele trei şul inginer loan A lic adăuga
luni ale anului, Casa de cul­ că se lucrează cu un efectiv
tură din Orâştie se prezintă — mai mic de 135 de oameni. Dar
excluzind cele citeva seri cum sini folosiţi cei existenţi ?
pentru tineret — d®ar ca gaz­ „Primăvara Aspectele descrise sint destul
dă a unor spectacole dinafara de convingătoare.
oraşului : teatrele de stat Pe­ Se Încearcă să se explice nc-
troşani, Deva, Alba Iul ia, Bra­ şi sănătatea Sisteme moderne realizareea planului în sectorul
şov, Tim işoara, etc., etc. Chelar est prin aceea că linia
Nu contestăm valoarea unor (erată a fost construită cu de­
astfel de spectacole, preţui­ copilului*4 fecte şi că nu au avut vaqoane
rea de care acestea se buourâ m a te de susţinere „GREMUI" suficiente. Această
în rîndul iu b ito rilo r artei dra­ Azi, la orele 17, în sala „m otivare" o considerăm ne­
matice ori muzicale, dar este „A rta " din Deva, va avea justificată Cine o luat în p ri­
bine sâ renunţăm cu alîta W â m m loc un simpozion cu tema mire linia de transport nu a
uşurinţă la organizarea unor „P rim ăvara şi sănătatea La Paroşcni, cca mai lină- 350.000 mp tavan elastic din văzut că aceasta nu îndepli­
m anifestări în care form aţiile copilului". Asupra modului ră exploatare carboniferă plasă metalică, care înlocu­ neşte condiţiile necesare ?
locale sâ-şi recîşlige prestigiul corect de în g rijire şi creş­ din bazinul Văii Jiului, s-a ieşte cu succes sistemul cla­ Prin urman? „m otivările” nu
de care, odată, s-au bucurat ? tere a copiilor vor expune introdus metoda de susţinere sic de podire cu cherestea. sint de loc justificate. In ca­
medici şi profesori, despre a unui abataj frontal lunq Comparativ cu anul trecui, drul exploatării s-a lucrat cu
linele probleme de alim en­ de 150 ml cil stilpl hidraulici. pe ansamblul Combinatului foarte muttc scăpări Nerequ-
„Festina lente" taţie a nou-născuţiloi şi Acesta csle at 13-lea abataj carbonifer Valea Jiului s-a lile care puteau li înlăturate
preşcolarilor m ici, despre din Valea Jiului care bene­ înregistrat, fn primul trimes­ nu s-au curmat la timp ceea ce
In prezent, aşezăminteîe ţinuta vestimentară a co­ ficiază de un asemenea sis­ tru al accslui an. o econo­ a făcut să se ajungă la situa­
culturale sînt antrenate în- p iilo r specifică anotim pu­ tem modern de susţinere. A l­ mie de pesle 1 mc lemn de ţia de fală E timpul să se
tru-un nou concurs naţional : lui. Simpozionul se adre- v te 20 sînt armate metalic. mină şl 0.94 mc cherestea treacă cu toată hotărîrca la li­
al V-lea Festival bienal de sează mamelor şi, îndeo­ Pr de altă parle. anul acesta, pentru fiecare 1.000 tone dc chidarea lor : csle prima con­
teatru. Numeroase form aţii sebi, celor tinere. El va fi in minele din Valea Jiului cărbune extras. diţie pentru ca restantele să
'eatrale au pus în scenă (dinei Pomii îşi vor înfige rădăcinile adine in pâmint. Pentru aceasta, ei au nevoie de ingri urmat dc un program de se execută aproximativ (Aqerprcsl fie recuperate, iar planul de
oectacole chiar şi în depla- jire, lucru pe care il fac cu multă pricepere cooperatorii de la C.A.P. Toteşti. film e artistice şi documen­ producţie să fi o* îndeplinii rit-
re) piesele cu care se vor tare. I iriic şi la toii indicatorii.
^zenta ta bienală. Se lucrea­
/