Page 29 - Drumul_socialismului_1968_04

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
Vizita preşedintelui

Consiliului de Miniştri,

Ion Gheorghe Maurer, în Suedia

STOCKHOLM fi (Agerpres) prezentanţi ai industrie5 sue­ oraşului vechi — Carnala Stan
— Trim işii speciali Vasil® deze *şi ai Ministerului comer­ -- alteţa sa regală prinţul
Ch»ş11 ţi Mihai Matei transm it- ţului Berti), duce dc Halland, regen­
In cursul celei (Ic a doua zi Dm partea suedeză au par­ tul Regatului Suediei, a oferit
a vizii ei pe care o întreprinde ticipat (am nar Lange, minis­ un dejun în onoarea preşedin­
în .Suedia, preşedintele Const­ trul comerţului, directori ai telui Consiliului dc Miniştri al
ru iţii de M iniştri al nepubli- unor importante firme sue­ Republicii Socialiste România
c'i Socialisto Remania Ion deze de import şi export, ai ion Gheorghe Maurei, şi a m i­
Gheorghe Mam ei, insolit de concernelor Asea. Volvo. John­ nistrului afacerilor externe.
ministrul afacerilor extern® son şi Iva. precum şi alţi re­ Corneliu Mânescu.
prezentanţi de seamă ai eco­ Au luat parte Eduard Me-
Corneliu Măncseu, a avut o nomiei Suediei. ziticescu, ambasadorul Româ­
irdilnire. la sediul preşedinţiei In cadrul discuţiilor au fost niei la Stockholm, Alexandru
Consiliului de Miniştri, cu re­ subliniate posibilităţile cres- Albescu, adjunct al m inistru­
rîndo ale României care, ca lui comerţului exterior. Ion
------------------------------------------------- urmare a dezvoltării dinamice Morega. adjunct al m inistru­
a economiei naţionale, oferă
capacităţi da producţie m iniere Seară de poezie tot mai multe pro*inse indus­ lui industriei construcţiilor de
maşini. Ilie Diculescu. vice­
triale circuitului internaţional
preşedinte al Consiliului Na­
Economia românească oferă o
bază suficient, de largă pentru ţional al Cercetării Ştiinţifice.
Din partea suedeză au par­
un schimb comercial activ în­ ticipat Tage Erlander, primul
tre România şi Suedia, precum
Ultima zi de vacanţă totoii liorul emoţiei artistice. şi pentru o cooperare erono- ministru al Suediei. Torsten
PREDATE LA TERMEN au petrecut a in Filunon şi încărcată de receptivitate, pro­ micâ in avantajul ambelor externe. Gunnar Lange, mi­
elevii din satul Streisingeorgiu
In sală se instâpinise o linişte
Nilsson. ministrul afacerilor
prezenţa...
părţi
prie numai locurilor unde se
poeziei.
Troian
Oamenii de afaceri suedezi
Naidin
Constantin Gheorghe
au recitat din versurile lor, du­ citeşte poezie. Versurile lui Ni- nu exprimat un interes deose­ nistrul comerţului, Sven Olof
coloe Labiş, recitate de Anghel
Palma, ministrul educaţiei şi
pă care, un grup de tineri din Tomaro, elevă in clasa a IX-a, bit faţă de posibilităţile de cultelor. S E. Nilsson. ministru
sat ou purtat gindurile oame­ ou reţinut încă mult timp aten­ lărgire a relaţiilor comerciale
Colec tivele şantierului T.C.M.1W. Petroşani nilor spre universul poeziilor lui ţia publicului. şi de cooperare economică in­ fără portofoliu, O. Jodahl, se­
Eminescu >i Labiş. In prezenţa Seară de poezie... Ultima zi tre cele două ţări Ei şi-au ma­ cretar general al M.A.E.. M,
şi sectoarelor de investiţii dc la C.C.V.J. şi-au unui public receptiv la emoţia a vacanţei. Elevii se gindeau Giron, ambasador, director
artistică, Pelruş Dorina a pre­ că-i aşteaptă un nou trimestru, nifestai. satisfacţia prilejuită
îndeplinit planul de investiţii pc primul trimes­ zentat opera celor doi crea­ care le va pune la încercare de caracterul concret, lucrativ adjunct în Ministerul Aface­
tru al acestui an. tori de simţire ţi gindire româ­ voinţa şi posibilităţile intelec­ şi cordial a) convorbirilor care rilor Externe, Cari Rappe, am ­
nească. tuale. Linişte de sat în inse­ qii avut loc. basadorul Suediei Ia Bucureşti.
Versurile melodioase, de o rare... In faţa căminului cul­ Dejunul s^a desfăşurat într-o
tulburătoare frumuseţe, ale lui tural s-au strins elevii, ascul-
Dezvoltarea continuo a capaci­ e> minier, se desfăşoară cu suc­ ☆ atmosferă cordială.
tăţii de producţie a bazinului ces : planul pe primul trimestru Eminescu, recitate cu glasul tind freamătul fluviului verde
coiboniler ol Voii Jiului in sco al anului 1960 a fost indeplinit stins aproape, in şoaptă, de ol primăverii, dezlănţuit prin Marţi la amiază. în saloane­
pul satisfacerii cerinţelor mereu atit de şantierele grupului Popovici Nicolae, elev în cla­ ierburi şi pomi. le Palatului Regal din insula (Continuare tn pag. a 4-a)
sporite de cărbune cocsilicobil T.C.M.M. Petroşani, cît şi de sec­ sa a VIII-a, au trezit in spec- AUG. JUIA
şi energetic ole industriei noas­ toarele de investiţii din cadrul _______________________________ y
tre socialiste implică desfăşura­ C.C.VJ. Acest succes reflectă
rea unui amplu program de in­ răspunderea cu care colectivele
vestiţii in subteran şi Io supro unităţilor de investiţii muncesc Livrarea primului In d ezbatere p u b l i c ă
loto Lărgirea capacităţii de pentru realizarea Io timp şi Io
producţie o minelor Dîljo şi Po- un nivel corespunzător o noilor cargou maritim
i'oşeni, descinderea noilor mine obiective industriale — sorcină
Livezcni şi Bărbotcm, creşterea de more răspundere pusă de pentru export Proiectul de lege cu privire la apărarea,
capacităţii de producţie a ce­ Conferinţo Naţională o porti-
lorlalte explootori miniere în con­ dului.
formitate cu prevederile plonu- Desigur, perioada de iorno. G A L A Ţ I. — Constructorii
r i lor de perspectivă constituie condiţiile dificile legate de dis­ de nave de la şantierul din conservarea şi folosirea terenurilor agricole
cilevo din principalele obiective persarea loturilor, insuficienţa e- Calaţi au livrat prim ul car­
cor® stau in loţo colectivelor uni­ (ectivclor şi onumiie lipsuri în gou m aritim * din producţia
tăţilor GC investiţii. organizore au creat multe greu­ pentru export a acestui an.
Amploarea lucrărilor de inves* tăţi constructorilor de pe şontie- Nava face parte din seria car­
(iţii miniere în Valon Jiului este rele T.C.M.M. Măsurile luote gourilor de 3 800 tone. La con­ Prin măsuri de ameliorare ridicăm
viu reflectată de (optul că in pentru organizarea activi lăţi i în strucţia ei s-au folosit în ex­
prezent se alin in construcţie 'aport cu corin|clc realizării pio­ clusivitate instalaţiile optice
numeroase puţuri de extracţie, nului. pentru îmbunătăţirea con­ de trasare cu care a fost în­
dintre care puţul nr. 2 est Pe- trolului tehnic pe foze. pentru zestrat şantierul şl node m ij­ potenţialul productiv al pămîntului
tiiln, puţul principal Diljo, pu­ folosirea eficientă o meconîzării loace mecanizate dc asam­
ţul principol Vulcan, vor fi pre­ ş*-ou spus cuvinlul. blare a blocsecţiilor pe cală.
— Organizoreo muncii pe şan­ Ca urmare, comanda a putut
văzute cu instalaţii de extracţie
rmilticablu cu schip de moie tiere s-o îmbunătăţit substanţial, fi executată cu 30 de zile mai folosirea cu eficientă ma­ cănii hectar ele teren Mă re­ prafaţă de 8 hectare şi va in­
copacitate. Alte puţuri de extroc o orâtat tovarăşul Vaier Timo- devreme faţă de termenul ximă a pămintului — princi­ fer indeosebi la cîleva lucrări tra pe rod în acest an. s-a 11
(ei, inginer şef ol grupului prevăzut in contract Pinâ la palul mijloc de producţie a­ de îmbunătăţiri funciare, la aplicat in complex, lucrări de
ţie prind contur în incinta prin­
cipala şi în incinta est ale minei T.C.M.M. Valea Jiului — dato­ sfirşitul anului, la şantierul gricolă — constituie una din preocuparea de a ridica gradul fertilizare şi de mobilizare a
Livezeni, lo mina Uricani. în in­ rită apropierii cadrelor tehnice Cu braţul ridicai spre cer, macaraua scrutează depărtările. din Galaţi vor fi construite sarcinile de mare însemnăta­ de fertilitate a terenului şi de solului, stropiri, tăieri Nu
cinta Voteo Mierlesei din cim­ cu pregătire superioară dc locu­ E o plăcere să lucrezi pe o asemenea macara, ne spuneo Du­ încă 0 vase maritime. între te pc care partidul şi statul a trece unele suprafeţe la ca­ peste multă vreme, plantaţia
poi minier Borbâteni. Construcţia rile de muncă. Toate cele potru mitru Carcalici, de la lotul Uricani al şantierului 4 Lupcni. care şi un mineralier de 12 500 le-au pus in faţa unităţilor tegorii superioare de folosin­ va fi extinsa cu încă 25 hec­
de noi ateliere, complexe, băi - sectoare în care sînt grupote lo­ tone. cooperatiste La Congresul al ţă. Una din lucrările pe care tare. acţiune stabilită în pla­
lompăni. ateliere etc., întregesc turile dm Valeo Jiului ou fost IX-lea al partidului şi la Ple­ le-am executat cu citevn luni nul de perspectivă al unităţii.
tobloul noilor obiective ce cresc încodrote cu ingineri şi moiştri nara C C al P.C R. dm 2I—2:i in urmă este regularizai ca Nu putem considera insă că
J. BRANEA Cum se folosesc ierbicidele
pe şantierele dc investiţii indus­ corespunzători care asigură o decembrie tHiii* s-a pus un ac­ cursului Văii Tîrnăviţei. Pagu­ s-a făcut tot re era posibil >11
triale. conducere tehnico competentă şi cent deosebit pe problemele bele pricinuite anual rle re­ vederea gospodăririi cit mai
Construcţia acestor noi obiec­ care privesc ridicarea poten­ vărsarea şi stagnarea apei pc raţionale a pămîntului Aplî-
tive care vor spori polcreo indus­ ţialului productiv al pămin- culturi se ridicau la sute rle eînd în practică cu mai multă
lulni şi gospodărirea lui cu mii de lei, afeclîtid o supra­ perseverenţă complexul de lu­
trială o Văii Jiului, şi vor oduce
la cultura porumbului rii permanente a producţiei a­ compromisă iota 1. Cu o inves­ recoltei. Aceasta este una din
un plus de Irumuscţc peisojului (Continuare în pog. a 2-o) chibzuinţă în vederea creşte­ faţă dc circa 120 hectare, dc crări specifice fiecărei culturi
pe care uneori
era
recolta
putem ridica simţitor nivelul
gricole. Pe această linie se în­
scrie şi hotărîrea luată de Co­ tiţie relativ redusă, care se sarcinile de mare răspundere
mitetul Executiv al C. C. al poate acoperi prin sporul dc stabilite in proiect, pc care ne
In procesul de chimizare a Tinind seama că penii 11 n- acordată o atenţie deosebită P C R. pentru supunerea dez­ producţie realizat într-un sin­ străduim s-o îndeplinim in
agriculturii, folosirea ierbi c i­ ceastă primăvară, numărul se­ reglării debitului de soluţie batem publice a Proiectului gur an. unitatea noastră a reu­ mod exemplar.
delor ocupă un loc tot mai mănătorilor SPC-tî prevăzute la hectar. Cantitatea de solu­ de lege cu privire la apăra­ şit să redea circuitului arabil
însemnat. Ca urmare. începind cu instalaţia necesara este mai ţie vana/ă in funcţie de pre­ rea conservarea si folosirea terenuri de pe care. cu cîţiva Consider că prevederea pro­
din primăvara acestui an în­ mic decit numărul cooperati­ siunea de luciu a pompei şi terenurilor agricole. ani in urmă se obţineau pro­ iectului care reglementează
tr-o serie de unităţi coopera­ velor agricole care solicită e­ viteza de deplasare a agre- ducţii mici şi inconstante. Alte modul de amplasare a con­
tiste din judeţul nostru se va fectuarea mecanizată a ierbi- oalului. In contexul măsurilor cu­ circa -10 hectare erau sustrase strucţiilor şi obiectiveloi pe
efectua combaterea pe cale cidării, în scopul asigurării prinse în proiect sc încadrea­ din circuitul productiv ca ur­ terenuri improprii producţiei
chimică a buruienilor la cul­ folosirii agregatelor cu randa­ log. ANTONIU IUGA ză şi o serie de acţiuni între­ mare a inundaţiilor provoca­ agricole, esle de mare însem­
tura porumbului, prin admi­ ment maxim, se coi îndepli­ de Io Direcţia agricolă prinse şi care sc vor întreprin­ te de rîul Mureş, Pentru a în­ nătate. Spun aceasta, deoare­
nistrarea iei bicidelor cu aju­ nite o scrie de condiţii, în judeţeană de in continuare la cooperati­ lătura orice pericol ce ame­ ce şi la noi au existat cazuri
torul agregatului format din mod obligatoriu. In primul ninţa producţiile şi veniturile cind s-au solicitat terenuri
tractorul U-tî50 sau f»5l şi se­ rind este necesar ca tarlalele va agricolă dm Boz pentru cooperativei, pc o lungime dc pentru diferite construcţii din
mănătoarea de precizie SPC-fî destinate semănatului să fie (Continuare în pog o ? o) creşterea randamentului fie- circa 400 m s-a construit un suprafeţele productive. Regle­
echipată cu instalaţia de icrbi- plane, de formă mai regulată dig de apărare mentarea problemei respecti­
ve pe linie de stat constituie
cîdare. şi în suprafaţă de cel puţin In afară de aceasta pc li­ o măsură binevenită. în inte­
Executarea lucrării dc se­ 15—20 hectare, cu drum uri de nele terenuri slab productive
mănat cu administrarea conco­ acces la capele pentru întoar­ resul creşterii producţiei agri­
cole.
mitentă a lerbieidelor prezin­ cerea agregatului au fost plantaţi dc curitid.
tă mari avantaje economice, Sub îndrumarea inginerilor dc>i mi am avui prevăzut în TOVICA MANEA
care se materializează în ob­ din unităţi, esle bine ca mî- plau peste 700 pomi fructi­
ţinerea unor producţii sporite nnitorii din cooperative care preşedintele cooperativei
de porumb. In condiţiile eco­ deservesc agi egalul să asigure feri Iu livada care are o su­ agricole de producte Boz
nomisirii unui volum însemnat jalonarea primelor parcursuri
de muncă manuală. Astfel se astfel incit semănatul să se
pot evita anual pierderile de facă în lin d u ri cît mai drepte.
200—1000 kg boabe la ha cau­ Reuşita acţiunii esle condi­
zate de neexccutarea la timp ţionată. de asemenea, de asi­ Lancea tip „Hunedoara"
a praşileloi manuale pe toate gurarea în permanentă a apei
suprafeţele cultivate. pentru prepararea soluţiei la
Rezultatele obţinute în anii tarla De maro însemnătate
h e m ţi dc către întreprinderile este filtrarea corectă .1 ape',
agricole ele stat şi .Staţiunea deoarece se poate produce in- O realizare
experimentală Genagiu dove­ fnndnrea duzelor in timpul
desc că prin aplicarea în benzi, lucrului. Datorită acestor in-
pe rind, concomitent cu semă­ fundari. lâmm suprafeţe ne-
natul a unei doze dc 2.5—3 kg Iratatc pe care ulterior vor
ierbicid (atra/in) la ba se pot creşte buruieni, iar staţionarea de prestigiu
elimina aproape complet pra- in teren pentru desfundarea
şilele manuale. 1 ealizîndu-se duzelor face ca pe locul dc o­
producţii constante şi egale prire să cadă cantităţi mari
sa-u chiar mai mari faţă de dc ierbicid a cărui remanen­ (■'aptele siderurgiştilor hn- curente nu au ajuns decit la
cele înregistrate la porumbul tă se resimte timp de 3-4 ani nedoreni au avut întotdeauna o funcţionare dc 34 orc.
prăşit manual In afară le a­ asupra culturilor din anii v ii­ nn puternic suport moral Avantajele sint multiple. In
ceasta, folosirea iei bicidelor tori. Fiecare oră, folosită din plin — iată unul dm punctele /Icest lucru a fost confirmat primul rind este vorba dc o
dc cvenirr enlut
de-acum
prezintă şi o scrie (le alte a­ In scopul executării de cali­ de reper in munco tractoristului Ion losivon de Io C.A.P. Toteşli. citcrn zile, cind maistrului lă­ creştere considerabila a du­
rabilităţii cuptoarelor. Dc a-
vantaje. tate a acestei lucrări trebuie cătuş (nan Cismas i S-a în- semenco se realizează o în­
minat nn premiu in Valoare semnată economie dc mano­
dc 20.000 Ici acordat dc că­ peră si materiale dat fiind
tre ministerul do resort, tata că o astfel de lance nu costă
Cc ollcevo ovem moi de preţ oni de convieţuire, unii părinţi loon, în vîrslă de 11 oni, din nari in foţo inslonjei ? Desigur, moi mult concubina ocot pe coloe), sau nu răspund deloc cit era episoade din film ul de­ decit circa 2.R00 lei, iar lim ­
decit copiii ? Eî inseomna pen­ se prezintă în loţo instanţei Deva. o fost plasat mamei. (aptele lor. Dor şi ocesteo sint fi• ea lui core. Io 16 oni. o ojuns ajutorului nostru — Forcoş lo- rulat al acestei izbinzi. pid dc confecţionare s-a
tru noi prezentul, dor moi ales. judecătoreşti pentru o cere Ghenceonu Eugenia. Şi, Io a- consecinţe ole lipsei de căldu­ mfrocloore. sif din strada Mihai Viteozu In septembrie 1066 cerin­ scurtat la jumătate. Dc aici
viitorul. Sint percepte cu cârc despăiţireo fără să se gindeos- ceosto vîrslă frogedă, procu- ră. de grijă în educoţio copii­ Ne oprim cu exemplificările nr, 2, Căldăror Ştefan, dornici- ţele. economiei naţionale rle riştigul enorm pentru produc­
porneşte Io drum liecore fomi- că Io cei care rămin în urma raturo o fost nevoită so-i întoc­ lor. ole nesuprovegherii din o ic i. Ele sint edificatoare osu- bot m strada Bâlato nr, 8. creştere a producţiei de otel ţia de otel intrucit cele 266
lie nou întemeiată. pcrceptc lor — copiii. Şi nu o dotă co- mească dosar penal Lo lootn porleo par iniilor — responsa­ pro drumului greşit pe core au Pot fi oore numiţi copiii ci­ au impus lansarea unui con­ om dc funcţionare repre­
core se materializează în sim pornit în viaţă unii copii. iene taţi moi sus „bucurîo vieţii?". curs pe tară pentru perfec­ zintă aproape o campanie de
îominle paterne, in bucuria cc goţi dc părinţi, neglijaţi sau Sini ei oaie intru lotul vinovaţi ţionarea tehnologiei de. insu­ topire pc frecare cuptor. In
o incoorco părinţii la primul căioro li s-ou oferit asemeneo de drumul pe core ou pornit? flate a oxigenului iu baia prezent la Hunedoara 5 cup­
gungurit. Io primul pas. Io pri­ exemple pe core. dacă le-ou Părinţii lor merită colitoteo de metalică a cuptoarelor, ca toare sini echipate complet
mul cuvinl. Unii părinţi nu scă­ COPIII SlNT BUCURIA VIEŢII urmat, copiii ou ajuns în loţo părinte ? Viitorul acestor copii intensificator al procesului de cu lănci din acest tip per­
pă nici un prilej pentru aşi îm­ instanţei lipsiţi de busolo vieţii, nu ne topire, cu ajutorul lăncilor. fecţionat Saltul cel mai spec­
părtăşi această bucurie, pen­ Nu putem rămine nepăsători esle indiferent Şi ei sini ha startul concursului s-an taculos s-a făcut atunci cind
tru o o întregi Ş' împlini. Nn conscmnînd asemeneo fopie copii caro pot şi trebuie să prezentat mulţi specialişti. s-a constatat că de la J59 de
trebuie sa căutăm exemple. Socieloteo. şcoala, autoriloleo poortc atributul scump noua Atunci insă nimeni nu între­ ore dc funcţionare, cit au a­
Aceste vlăstore tinere, vii- tutelară intervin pentru rea­ tuturor — acela de o fi bucu­ zărea că trofeul concursului rătat măsurătorile dc acum
lorii cetăţeni, se bucură de pili citaţi in instanţa ou losl ocestca mama răspunde : „e bilii de drept şi de fapt. ca să ducerea minorilor pe drumul ria vieţii. Le întindem o mina va poposi tn rele din urmă două luni, s-a ajuns la acest
grijă şi otenţie deosebită din aceia core au răspuns că var un copil cuminte" ; Vereş loon, vorbim în termeni consacraţi cel bun. In munco noastră so­ pârinteoscâ, ii ajutăm să creas­ la Hunedoara Maistrul loan record dc 256 orc O dată cu
podea statului cam ocroteşte sa romină „şi cu moma şi cu născut în 1953, o (ost pio.sot — de educoţio şi viitorul lor. licităm inevitobil sprijinul (o- că. pentru o deveni folositori Cismns, dupii lungi şi per­ recunoaşterea unei asemenea
(omilia, mama şi copilul, cicin- tata” Dar. in cazul divorţului în unno divorţului, mamei, oc- Lipso căldurii căminului, o fo- milieî, core poote şi t'^buie societăţii. Dor ii facem respon severente căutări, a reuşit să realizări de prestigiu, au în­
rlu-le condiţii optime. Legile copiii sint plasaţi de instonţă luolmente recăsătorită. Dor, miliei, iresponsabilitatea pâiin- sa aibă cea moi more îmiu- sabili de greşelile lor pe oceio realizeze nn nou tip de lan­ ceput si primele 'înscrieri la
care apăra lomilia sint pă­ la unul din părinţii care. cu copilul a fost judecat în onul ţilor ou dus in riodurîle in­ rire osupro propriilor copii. core i-ou neglijai, core i-ou ce cu caracteristici construc­ această scoală a lăncieritor
timise de un protund umanism, cilevo orc înainte, ou încercat 1967 de doua ori, în prezent fractorilor şi o Iţi copii, nesu Dor, elorturilor organelor dc oruncot Iară pic de remuşcore tive superioare care a înre­ hunedoreni. Astfel, dc la Galaţi
de Q r 1 jo pcnt'u consolidoreo sa-şi dezică răspunderea Ce liind în curs de judecate pen­ pravegheoţi. bătuţi crunt. 0 - stot li se răspunde uneori rece in brotelc infracţiunii. gistrat. la cuptorul nr. 7 o s-a anunţat sosirea prim ului
şi dezv'ohomo ci Noul Cod soorta ou unii dmtrc aceşti tru alte două cauze ; Aranyosz runcoţi in stradă, sou lăsaţi să se („Luaţi i şi duceţi-» la corec­ ANUŢA BARBU durotă record dc funcţionare grup dc otelari $i lăcătuşi
penal aliat in dezbatere publi­ copii ? Io si f. rămas în grijo lalăhn, descurce singuri. Fomilio Bu­ ţie !’* — Buruian Francisc). şef al biroului asistenţă so­ de 266 ore. rare vor să înveţe oici modul
că preconizează noi măsuri me­ Vom face apel lo exemple dejo Io o virslo lo core şi-a: ruian — Ana şi Froncisc — din irespansobil („Vă legob de ca cială şi autoritate lulelma Pentru a ne da scama cit dc confecţionare si minuirea
noii lănci. Ca profesor figu­
nite sa intareosco celula dc pentru a reliefa golurile mo­ puteo ojuto lomilio. o prelerot Deva. ou lăsat pe cei doi mi piii noştri ca sînt răi. Alţii sînt al Consiliului popular dr importantă este această rează maistrul. loan Cis-
bază a societăţii, să opere ti­ rale ce se creeoza in sufletul furtul In onul trecut o sulenl nori, Francisc şi Rodico. la şi moi rai" — Donescu Ni- municipal Deva realizare trebuie reţinut că rnas, omul care du>pă doi ani
nerele vlăstare celui moi nevinovot membru ol o condamnorc penala, ior in voia intimplării ; familia Dă- despre un asemenea record $i jumătate dc căutări a în­
Şi. m acest context prielnic familiei destramote. lo conse prezent esle în curs dc jude nescu Nicolae o „crescut" doi N. R. Cu acest material, redacţia deschide un ciclu nu s-a amintit piva acum în făptuit o realizare de presti­
de dezvoltare, de olirmore. o- cinţele lor După despărţirea cotă, liind în stare de reţinere. minori, core ou ojuns infroc- de articole cu Ierna : „COPIII SINT BUCURIA VIEŢII", la nici o literatură de speciali­
por totuşi excepţii. După puţini părinţilor soi. copilul Ccrnoţki Ce i-o odus pe aceşti ini- tor» ; Butaş loan şi-o îngrijit care solicită participarea corespondenţilor şi cititorilor săi. giu pentru economia noas­
tate si nici chiar lăncile con­ tră.