Page 30 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 30
9 ORUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 10 aprilie 196C
REZULTATE r Minerul Ghelar — Abatorul Haţeg 3—0
(neprezentare) ; Minerul Teliuc — Preporatorul Petrila
4— 0 ; Constructorul Hunedoara — Constructorul Lupeni
6—2 ; Minerul Vulcan — Minerul Uriconi 3—0 (suspen-
dore Uneam) ; Ştiinţa Petroşani — I.G.O. Hunedoara 3- - 0 :
Parîngul Lonea — Minerul Aninoasa 2—2.
CLASAMENTUL
1. Ştiinţa Petroşani 14 11 2 1 34— 7 24 In două dum inici, peste 250 de tin e ri din oraşul Orâştie au ieşit Ia acţiunea de
SERIA VALEA 2. Minerul Ghelar . 14 8 2 2 4 5 23—13 18 muncă voluntar-patriotică pentru îngrijire a parcului. Ki au greblat şi m ăturat aleile, au
14
16
7
22—21
3. Minerul Uricani
4. Minerul Teliuc 14 7 1 6 33—17 15 întreţinut bnşchcţii, crcm du-şi astfel un frum os loc dc agrement.
IN FO T O G R A M E : Un grup de tineri lucrind la infrum useţureu parcului.
5. Paringul Lonea 14 6 3 5 30—20 15 Foto ; VIRGIL BOS1C
6. Minerul Aninoasa 14 4 6 4 20—19 15
7. Minerul Vulcan 14 6 2 6 19—26 14
POZIŢIA DE APLAUZE LA 9. Preparatorul Petrila 14 5 4 3 5 6 11— 19 13
13
16—16
14
8. Constructorul Hunedoara
5
10. Constructorul Lupeni 14 4 4 6 32—30 12
11. I.G.O. Hunedoara 14 3 3 8 8—24 9
LIDER OBLIGA „SCENA 12. Abatorul Haţeg 14 2 1 11 6—42 5 Noile capacităţi de producţie
ETAPA VIITOARE : Parînguî Lonea — Minerul Ghelar ;
Minerul Aninoasa — Ştiinţa Petroşani : 1 G.O. Hunedoara
— Minerul Vulcan ; Minerul Uriconî — Constructorul Hu
lo r echipe (Ştiinţei pentru consolidarea pozi DESCHISĂ" paratorul Petrila — Abatorul Haţeg.
nedoara ; Constructorul Lupeni — Minerul Teliuc : Pre
Cele două puncte puse în joc, utile ambe
ţiei de lider, iar I.G.O. Hunedoara pentru evi
tarea contactului cu „laterna ro.şieu), au p ri miniere vor fi predate a termen
le ju it o luptă dirzâ, încheiată la capătul ce Suporterii din Telinc au aşteptat cu m ult protestele adversarilor?
lor 90 de m inute, cu o victorie merita-tâ a stu interes să-şi vadă la lucru echipa preferată, Oaspeţii au făcut Pentru oaspeţi, care în ft- I
denţilor. Aceasta, deoarece oaspeţii au prac care a în tîln it duminică in prim ul meci des ceaslâ partidă au evoluat I
ticat un joc fără orizont, au pus accentul pe făşurat pe teren propriu din acest retur, ech*- un joc şters şters, „bătrineşte", au înscris I
apărare. Râu este că şi studenţii s-au com pn Preparatorul Petrila. La capătul celor 90 Bocâneţ (min. 2 1) şi N iţâ I (Urmare din pag. 1) bil osupro îmbunătăţirii organi control eficient, pe faze, înlătu-
plăcut în acest joc încîlcit şi au irosit foarte de minute de joc. scorul a fost favorabil e c h i Jocul dintre echipele Con (min. 85) din lovitură de )a I zării muncii pe şantier l-a avui roreo risipei de moteriolo. ceea
m ulte ocazii de gol, care puteau fi fru c tifi pei M inerul cu 4—0. structorul Hunedoara şi Con 11 m. operotivitote în rezolvorea pro concentrarea forţelor asupra u ce o dus la scurtarea termene
cate. A fost un meci frumos, cu m ulte faze spec structorul Lupeni, a fost de J.41 ju n io ri, victoria a reve- I blemelor pe care le ridică pro nui număr însemnat de lucrări — lor de execuţie.
Aproape tot tim pul s-a jucat în terenul taculoase la ambele porţi, desfăşurat intr-o o valoare modestă. Cu toate nit tot echipei locale Construc- I ducţia. Un deosebit accent s-o o continuat inginerul şef. Anul Şi moi ales — o subliniot in
oaspeţilor, unde era o aglomeraţie de jucă manieră de deplină sportivitate. acestea, spectatorii prezenţi la torul cu scorul de 2 — 0 în ur- I pus pe folosirea mecanizării trecut s-a lucrat concomitent lo ginerul şef Timofei — om cola
tori pe metru pătrat. Aşa se face că prim ul îndeosebi echipa gazdă a cules aplauze . această partidă au plecat sa ina unui joc mal dinam ic Pentru fiecare utilaj s-o stabilit 2 20 de obiective. Anul acesta borat fructuos cu beneficiarul.
gol a fost un autogol al unui apărător hune» la scenă deschisă pentru jocul debordant. în tisfăcuţi pentru câ an asistat M. NEACŞU Despre această colaborare a
dorean, care a deviat în plasă un şut al Iul viteză, care a găsit în repetate rîndun pe pi la înscrierea a nu mai puţin volumul de lucrări ce trebuie e* om început cu mal puţin de ju vorbit moi pe larg directorul D i
Tungeanu. cior greşit apărarea oaspeţilor. de 8 goluri. Un rezultat echitabil | fectuat. In felul acesta, unele mătate din acest număr, ca ur recţiei de investiţii din codrul
Celelalte două goluri ale studenţilor au fost Care au fost cauzele ce au utilaje ou fost redistribuite, deşi mare a eşalonării lucrărilor cu C C.V.J.. inginerul Gheorghe
realizate de Bălâneanu şi Răsâdcanu. astfel Ciovicâ deschide scorul în min. 17 şi tot el conclus la înregistrarea aces Davidescu.
ÎI majorează în min. 27 şi HI. Cel de al pa Paringul Lonea şî M inerul " volumul lucrărilor efectuate me concursul beneficiarului. Aceos-
că Ştiinţa Petroşani a cîştigat cu scorul de tui scor ? vSe cuvine sublinia Aninoasa şi-au disputat şan- £ — Am pus un mare accent,
3— 0, consolidindu-şî poziţia fruntaşă în seria trulea gol este înscris de .către Moldovan. tă ..pofta" de joc a atacanţilor sele în cadrul unui meci spe- 1 canizat a crescut. to a permis utiUzorea moi bu împreună cu executantul, pe
Valea Jiu lu i. Dar nu trebuie uitat că poziţia De remarcat câ a rb itru l a anulat 3 goluri echipei locale care. practieînd cifîc de campionat. Gazdele I Un efect deosebit de fovora- nă a efectivelor, efectuarea unui controlul pe teren ol desfăşurării
de lider — oblică ! ale gazdelor pe m otiv de ofsaid, dar nimeni deschiderile în adîncime, au an dominat, atacînd în trom - 1 lucrărilor. Acest control no dă
Cei mai buni au fost Ştir. Tudor Vasile nu a protestat. De altfel, de^a lungul p a rti surprins de cele mai m ulte bă poarta oaspeţilor. Riposta I posibilitatea sa verificăm nemij
de la gazde, portarul Toma de la oaspeţi, dei brigada de a rb itri din Deva. avtnd la ori pe picior greşit apărarea, acestora din urmă a fost. însă, | locit stadiul lucrărilor, să luăm
oare deşi a p rim it trei goluri, a salvat echipa centru pe Mîrcea Pâdurcanii, a condus com foarte greoaie a echipei din la inâlţim e. Gazdele preiau to- I operativ măsuri de soluţionare a
petent şi autoritar.
sa de la o infringere de proporţii Lupeni. O altă cauză este şi prin Petcu. J*a 4 m inute du Cum se folosesc ierbicidele problemelor pe care le ridică e-
tuşi conducerea In m inutul 40,
A rb itra ju l lu i Opincaru (Sebeş), în fonul Raport de cornere 9—3 pentru gazde. introducerea în form aţia din xecuţio. Pentru rezolvarea unor
m eciului, confuz. La ju n io ri. M inerul Telinc — Preparatorul Lupeni a portarului Faur, ac pă pauză, tabela de marcaj asemenea probleme au fost so
La ju n io ri : Jiu l Petroşani — M etalul H u Petrila 3—0 (neprezentare). cidentat, care a făcut figura indică egalitate : 1— 1, prin licitate unităţile de proiectare,
rîndul oaspeţilor sâ preia con la cultura porumbului
nedoara 0—I. ţie in acest joc. De la scorul punctul realizat de Broască. E s-ou întocmit programe de lucru
GH. CAZAN IOAN VLADISLAV de 1— 1 din m inutul 2 1 . p ri cu sarcini comune, care sînt în
mul gol a fost marcat în m i ducerea în m inutul 60 ; la o deplinite lo termenele fixate
nutul lfl de Dorak, partida a greşeală a apărării gazde, Ol- (Ui-mare din pag. 1) belul alăturat pentru 3 vite/e Datorită acestei colaborări, a
evoluat net în favoarea gaz (eanu ridică scorul la 2 — 1 în de deplasate a agregatului. în crescut nivelul calitativ ol lu
delor care au mai înscris prin favoarea echipei sale. Parîn- Norma la hectar pentru ad presiuni de lucru între 2-3 crărilor şî, ceeo ce este foorto
Vasiu (min. 35 şi 70), Ileş T gnl declanşează o ofensivă m inistrarea soluţiei în benzi kgf/cm p şi pentru distanta de important, s-ou creat tootn con
(min. 43). Ileş II (min. 71) şi presantă ia poarta Iul Gram, pe rlnd este prezentată în ta- 80 cm între rin d u ri : diţiile pentru reoliznreo pînă lo
Snrafis (min. 7fl) din lovitură care, dum inică a fost cel mai sfîrşitul trimestrului II a cel pu
de la I I m etri. La golul din bun jucător de pe teren. Ei ţin 50 la suta din pionul anuol
m inutul 43, s-a constatat câ reuşesc... două bare şi apoi, Distanţa între Viteza de Norma de lichid în 1/orâ de investiţii.
Nici la meciul de Juniori
€înd lipsesc*.* nu s-au prezentat a rb itrii de jucă torii din Lupeni nu cunosc în m inutul 80, obţin egalarea. rin d u ri deplasare la presiunea de :
un punct esenţial din regula
Scor final 2—2 .
Remarcăm i
ment : Ileş a executat o lo vi sportivitatea în care s-a des- I km /oră Rezultatele frumoase abţinute
legaţi. o în lucrările de investiţii din Va
• © D • J O 9 tură de la 11 m respinsă de fâşurat partida, la care a con- I 3 4 5
e n e r g i a şe a ra d e rii La ju n io ri : Mureşul Deva portar. Tot el a reluat în poar trib u it şi a rb itra ju l corect al I 5 191 253 283 lea Jiului pinu in piezent, dau
— Victoria Călnn 5—2 (1—0). tă şi a înscris un gol valabil. lui I. Gheorghe (Alba Iulia). I 80 om. 8 120 222 157 176 speranţa că intensificînd ritmul
138
Partida dintre Energia la 3—0 D intr-o lovitura de De ce au mai fost necesare I. CIOCAN U 11 87 100 115 129 de execuţie la actualele lucrări,
multe din obiective pot fi date
Deva şi Energia Gurabarza colţ el introduce mingea di N. R. Asupra unor
nu a satisfăcut publicul, des rect în poartă. Nim eni n-ar asemenea abateri dis in folosinţă înainte de termenul
tul de puţin pe teren A fost fi putut prevedea la înce ciplinare vom revent. Volei, divizia B, (masculin) In tru c ît s-a constatat câ de astfel bazele realizării unor prevăzut, ceeo ce ar conduc
un joc confuz, fără orizont, put această victorie şi, mai bitu l este influenţat de d ife ta ultimă instanţă la un impor
cu m ulte pase greşite. ales, la asemenea scor. renţele ce exîstâ între dim en la hectar. tant plus de producţie.
încep localnicii ; 4-5 pase Relevăm un aspect rar în- Textihştn Stiinta Petroşani - Universitatea siunile o rific iilo r duzelor. îna
şi... Lazâr încearcă poarta liln it în fotbal : nici unul din 9 7 © inte de începerea lu cru lui,
oaspeţilor. Un m inut mai tîr- a rb itrii delegaţi la acest au învins respectiv a semănatului, se
ziu (min. 2 ), Palade ratează meci nu s-a prezentat. Con Timişoara 3-1 (15-8) (15-10) face în mod obligatoriu deter
de la 4 m. trâgind uşor în ducerea echipei locale a fost prima clasată minarea practică a normei de
portar. Au urm at citeva m i nevoită să se roage de spec (13-15) (15-18) lichid. In acest scop se duce
nute de dominare a gazde tatori ca sâ arbitreze. La sta Lupta pentru ocuparea p ri agregatul pe terenul discuit,
lor. apoi un joc neorganizat, dion n-a fost decît un sin melor locuri în clasamentul stabilind-u-se viteza de depla
dezllnat. gur arbitru, care făcea par Sala Institutului de mine Pe profită de greşelile jucătorilor j sare în funcţie de gradul de
seriei Valea Mureşului este
La pauză, antrenorul oas te din aceiaşi asociaţie şi nu urm ărită cu m ult interes de troşani a qăzduit duminică în- din Petroşani şl cîştlgă setul I pregătire a terenului. Cu vite „Ieşi afară, suferit drumurile, maşinile
peţilor a dat îndrum ările ne putea arbitra. Restul de 10 către iu b ito rii fotbalului. Aşa tilnirea de vol?î dintre echi la scorul de 15— 13. za stabilită şi presiunea de şi bineînţeles, călătorii.
cesare şi echipa din G ura a rb itri clţi sînt în Deva, se face câ dum inică, stadionul pele studenţeşti Ştiinţa din lo De cealaltă parte a fi leului I circa 4 kgf/cm p se parcurge dom’le!“
barza. In min. 55, prin Rusii, n-au pus piciorul pe stadion, din Sebeş, care a găzduit în- calitate si Universitatea T im i localnicii se dovedesc din nou I o parcelă cu lungimea de 100
care fentează doi apărători, nici unul. Cu mare greutate tilnirea dintre lider — Dacia şoara, la capătul căreia gaz mai buni Surprind adeseori D m. colectîndu-se în găleţi toa Strîngătorul
ridică mingea peste portarul s-au găsit 3 spectatori mai Orâştie şi echipa locală. Tex dele au învins cu scorul de blocajul advers, luptă cu multă I tă apa debidatâ prin duze. HUNEDOARA (dc la
ieşit în intîm pinare : 1— 0. Îndrăzneţi care au acceptat tila, s-a dovedit nelncâpâtor. 3 -1 . hotărîre şl în final reuşesc^ să I Cantitatea de lichid obţinută D Vasile). In municipiul ŢEBEA (de la nn grup dc
In min. 65, Ionlţâ centrează să arbitreze. Penibilă situa In form ă bună. te xtiliştiî au Primul set. ciştiqat de vo cîştige setul cu 15—12. Deci, I se va rapoi-ta la hectar, a flîn - Hunedoara există o unitate cetăţeni). Lazâr Golcca tră
ţie. Astfel, la centru a arbi leibaliştii de la Ştiinţa, a de rezultat final 3—1. du-se astfel norma de lichid în care sînt prezentate şi ieşte după deviza: „omul in
şi Turcu fiin d liber, înscrie reuşit sâ cîştige cu l —0 . prin
tra t Zoi t a n Cergo. care s-a punctul înscris de M arin în monstrat că în cazul unui ioc Deşi au cîştigat. Jucătorii I in condiţiile concrete de lu puse la dispoziţia cumpără viaţa lui trebuie să fie strin-
nestingherit. Acelaşi Turcu, achitat destul de bine de a- min. 72. atent în apărare, eficace la fi Ştiinţei au arătat pe parcursul j cru. torilor ficat, inimă, cap de qător, să adune tot ce-i posi
în min. flO majorează scorul ceaslâ sarcină. leu, ei pot învinge o echipă întrecerii o s»rie de carenţe, [ porc şi alte produse din car bil". Aplicînd-o £ntocmai in
Oaspeţii, cu o carte de vi cu mai multă experienţă. Şl în dintre care cea mal mare este I Pentru a se realiza randa practică, nu s-a sfiit de loc
zită frumoasă, au început jo solul al doilea gazdele ou în lipsa unor trăgători care să I mentul prevăzut, în tim pul ne ale abatorului din Haţeg. nici chiar, cind i-a ieşit in ca
cul foarte bine, s-au apărat cu vins, de dala aceasta la mai poală străpunge blocajul ad- | exploatării trebuie sâ se acor De cum păşeşti pragul uni le un jgheab.
tăţii, te intlmpinâ un miros
REZULTATE : Energia Deva — Energio Gurabarza siguranţă şi au organizat con mar» luptă. Deci, 2—0. Setul versarilor. Aici va trebui pus 1 de o atenţie deosebită am or greu de suportat Gestionarul Cu toate că jgheabul era
0—3 ; C.F.R. Simeria — Mecanico Cugir 2 — 1 : Aurul traatacuri periculoase. La un următor se părea că va fi ul accentul In cadrul antrenamen sării pompei, filtră rii soluţiei Ion Maleş ripostează cu atri în folosinţă obştească, fiin d
Zlatna — Aurul Cerlej 3— 0 (descaliflcore Aurul Certej) : asemenea contraatac e> reu timul Dar n-a fost aşa. Oas telor viitoare. de ierbîcid, cu ră ţirii ziln-ce a bute jignitoare clnd este construit prin contribuţia ce
Aurul Brad — Şurianul Sâsciori 3— 0 (neprezentare) ; Uni şesc sâ înscrie, dar a rb itru l a- peţii se concentrează mal mult. C. GHEORGHE filtru lu i şi duzelor, precum şi întrebat de ce stăruie un a tăţenilor satului cu citeva
rea Alba — C.F.R. Teiuş 5— 2 ; Textila Sebeş — Dacia nuleazâ golul pe m otiv de of m enţinerii presiunii în pompă semenea miros respingător zeci de ani. în urmă, tova
Orâştie 1—0 . said. De aici încolo nervii în la cel m ult 4 kgf/cmp. P rin în unitate: „Ascultă, dom'le, răşul Golcea a făcut rost de
cep sâ fie puşi tot mai m ult JiuB coboară în exploatarea raţională a semă aici nu e farmacie. Dacă un tractor (?) şi a dus
CLASAMENTUL la încercare. A rb itru l este ne nătorii SPC-6, echipată cu in nu-ţi place, ieşi afară.1" — „ obiectul" In locuinţa sa. Aici
1. Aurul Zlatna 14 11 1 2 39— 10 23 voit sâ intervină in repetate stalaţia de ierbietdare şi res se adresează el necuviincios, ii foloseşte la spălatul rufe
2. Aurul Brad 14 9 3 2 51— 12 21 rîr.duri, iar în min. 62 îl e lim i dasamenkaB „Cupei F.R.F." pectarea întocm ai a norm elor cu o pronunţată notă de în lor, in vreme ce destinaţia
3. Dacia Orâştie 14 10 1 3 40— 12 21 nă din joc pe Hoplrtennu (Da tehnice arătate, se va obţine o căpăţînate, cumpărătorilor. Ini era sâ servească la adă-
4. Textila Sebeş 14 9 0 5 44—19 18 cia). pentru in ju rii aduse ad După un început promilător, echipa de tinerel Jiul Pe productivitate ridicată şi o lu Aici, mai mulţi recipienţi patid animalelor.
5. C.F.R, Simeria 14 8 2 4 30—16 18 versarilor şi conducătorului de troşani, angrenată in competiţia rezervată formaţiilor de ti plini cu „specialităţi", nc- Organele locale cunosc ca
6. Unirea Alba 14 6 5 3 28—17 17 joc. neret „Cupa F .R .F în c e p e să se îndrepte spre subsolul crare de calitate, punîndu-se fiind ţinuţi in frigider au zul. Dar probabil câ Jşt
7. Mecanica Cugir 14 7 2 5 29—23 16 Cu toate eforturile ju că to ri clasamentului. Dacă in urmă cu două etape se afla pe locul căpătat miros neplăcut. Spe spală rufele :n familie". Pro
8. C.F.R. Teiuş 14 4 1 9 40—37 9 lor celor două echipe, scorul n, la egalitate de puncte cu prima clasată, acum ocupă lo răm că atitudinea lui Ion cedeul este inadmisibil, dacă
9. Energia Gurabarza 14 3 2 9 16—40 8 nu mai poate fi m odificat. Da cul 9 cu acelaşi număr de puncte : 5. De la victoria asupra Maleş faţă de fondul dc avem în vedere că este vorba
10. Şurianul Sâsciori 14 3 1 10 12—53 7 cia Orâştie pierde acest meci echipei Petrolul (1—0) tinerii fotbalişti din Petroşani nu au * 4 marfă, dar mai ales faţă de despre un bun obştesc. Ca
11. Energia Deva 14 2 2 10 12—40 6 şi, o dată cu el, prim ul loc mai obţinut nici un punct. Au pierdut acasă cu Rapid (J— 4) cumpărători, nu va fi tre atare, actul „strîngătorului"
12. Aurul Certej 14 2 0 12 11—73 4 în clasament. apoi, duminică, la Farul, au fost învinşi cu 2—1. cută cu vederea de conduce este reprobabil. Dar boala
A rb itra ju l prestat de N. Flo- Rezultatele înregistrate .în ultima etapa: Rapid — Uni- nn este incurabilă.
ETAPA VIITOARE : Textilo Sebeş -- Energio Deva ; ren. Deva. foarte bun. veristatea Cluj 4— 1; Steagul roşu — Steaua 1—1; Farul — rea I R.I.b. Deva, de care a
Dacia Oroştie — Unirea Alba ; C.F R. Teiuş — Aurul Brad; La ju n io ri : T extila Sebeş — Jiul 2—1; F. C. Argeş — AS.A. Tg Mureş 0—1; Dinamo parţine ca salariat.
Şurianul Sâsciori — Aurul Zlatno ; Aurul Certej — C.F R. Dacia Orâştie 4— 1. Bacău — Dinamo Bucureşti 4—2; U T. Arad — Petrolul 2—0. Promisiunile
Simeria ; Meconica Cugir — Energia Gurabarza. In clasament conduce Rapid cu 8 puncte realizate in 6
DORIN LADARU meciuri jucate. Cine are rămîn...
dreptate ?
•«o** A«a< (M i !* < ••••■ » •••■ < ■ ■■■•i promisiuni
HAŢEG (de la P. Fărca- FOLT (de la Augustin Jit
devină campion la categoria
Nouă, iu b ito rilo r de lupte,
S p o r t iv i c u c a r e n e m în d r im 60 kg FI mai are şanse să fie nu ne rărrune decit să aştep şiu). In baza H.C.M. — nr. ia). Magazinul mirt din Foit
selecţionat şi sâ facă parte din tăm îndeplinirea năzuinţelor, 1.393 din 1965, Autobazei de este denumit... spaima satu
transporturi auto din Haţeg
lui. Clădirea scundă cu zi
promisiunilor lui Florian pen
lotul naţional de juniori şi
Un hpt&îw cu perspective chiar de seniori, in intîlni- tru care el se pregăteşte in îi revine obligaţia ca in ron- durile scorojite de timp,
ttil prestaţiilor in muncă să
ploaie şi alte năzdrăvănii ale
tens $i să-l dorim din toată
rile internaţionale ce le vor
transporte 126 tone balast
naturii, geamurile murdare şi
susţine reprezentativele noas
muri pentru comuna Sintă-
tre in acest an. inima succes. AUREL SLABII necesar reparării unor dru uşa nevopsită, crăpată dc
vreme, cu scara rupta, te fn-
La finala pe fără a campio prietenii lui mai mari, văzind tele categoriei 56 kg in cadrul măria Orlea. limpină ca o vedenie din al
natului republican de lupte că din zi in. zi sc detaşează concursului de primăvară. Un Conform repartiţiei făcute te timpuri.
libere (juniori), ce a avut loc din rîndul „puştilor", i-au su palmares destul de bogat, de un reprezentant al secţiei — De clnd nu s-a mai re
dc drumuri şi dispecerul au
la Braşov in anul 1967, prin gerat ideea să devină luptă cîştigat prin tenacitate şi lup tobazei, urma ca duminica parat clădirea ?
tre tinerii finalişti evidenţiaţi tor legitimat şi să se antre tă asiduă. trecută să se lucreze cu 5 — Apăi. nu ştiu, dragă
de Federaţia Română de Lup neze serios. Calităţile sale, împletite cu autocamioane. Din restanţa Eu aşe am apucat-o dc cind
te ca clemente talentate şi dc In anul 1964, este legitimat conştiinciozitatea in pregătire u i de 94 tone balast nu s-a s-o înfiinţat, mi-a răspuns
perspectivă, s-a numărat şi şl debutează cu succes in cam au făcut să fie solicitat in lo fa transportat insă nimic. Mo un bătrin cu vorba do
tinărul Florian Moţ, care a pionatul republican de ju tul republican de juniori şi tivul este greu de aflat. rn oală.
ocupat locul II pe ţară la ca niori, ajungind finalist şl eîş- seniori. Vina se pasează de la li — La sesizările noastre —
tegoria 60 kg. tigind locul IV pc ţară, la Si Atit in anul 1967, cit şi in nii la alţii. Secretarul consi spunea gestionarul magazi
Florian Moţ s-a născut fu biu. Un început care promitea. primele luni ale acestui an,
comuna Mogoş (Alba) la 21 De fapt s-a şi confirmot. In luptătorul Florian Moţ a fost liului popular comunal, Au- nului, primim in fiecare an...
promisiuni de la cooperative
mai 1950. Venit in Valea Jiu 1965 — în finala campionatului selecţionat in lotul republican gustin Munteanu, spune cu de consum din Geoagiu, d
a mobilizat 26 oameni. Vio-
lui, la vîrsta de 7 ani, face cu republican, disputată la Cra- de seniori si e participat Io rcl Stanca, dispecer la au
noştinţă cu sala de sport a iova, ocupă acelaşi loc. A jiuI taberele de pregătire din ca |L ~ care aparţinem, că localul fu
tobază, susţine că a fost ne
asociaţiei sportive „Jitii“ Pe 1966 ii aduce, pe lingă locul drul centrelor 23 August din voit să repartizeze maşinile intra in reparaţie dar... pin -
trila, răminind „puştiul" prie IV pc ţară la juniori, alte sa Bucureşti, Poiana Braşot\ Pia la alte lucrări deoarece nu acum tot nu s-a făcut ni
ten al luptătorilor. In loc sâ tisfacţii. Cişligă toate meciu tra Arsă. unde a dat dovadă s-a prezentat nimeni să le mic.
se joace, asistă la antrena rile din cadrul campionatului de conştiinciozitate, remarcin- încarce cu balast. De partea „Nn e încă timpul fapte
mentele secţiei de lupte, apoi categoriei B, seria nord, adu du-se ca luptător dr perspec cui înclină talerul dreptăţii ? lor" mi-am zis. Dar dacă ■
îşi încearcă şi el forţele cu co ci nd puncte preţioase echipei tivă Reîntors recent de la Lo C.A.P. Sîntondrei îngriji Arbitrul, secţia de drumuri, adevărat proverbul că.......
legii Iul deyo şchioapă. care sale. La finola pe ţară a cam Bucureşti, Florian nutreşte rea răsadurilor se face cu a este chemat să facă de ur zidurile au urechi", sperăr.
constituiau „galeria". Antreno pionatului republican de lupte speranţa ca, in actuala ediţie Moţ Florian, intr-un ultim efort, supune adversarul în tuş. tenţie, ceea ce asigură dez genţă lumină. Altfel au dc să audă şl cci fn cauză.
rul echipei Jiul, Grigore Grăj- libere, găzduită la Braşov in a campionatului republican voltarea lor viguroasa.
dan, cit şi ceilalţi luptători. 1966, ocupa locul II in limi de lupte libere la juniori, să