Page 32 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 32
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 10 aprilie 1968
Vizita preşedintelui R.S.F. Iugoslavia LUCRĂRILE CONSILIULUI
Delegaţia GENERAL AL F.S.H.
Consiliului de Miniştri, M.A.N. a sasit MOSCOVA 9 (Agerpres). — despre hotârirea sindicatelor
pe care le reprezintă de a dez
Corespondenţii noştri N. Cris-
toloveanu şi S. Podinâ trans volta, pe o bază şi mai largă
unitatea de acţiune Îm potriva
m it : In cea de-a doua zi a
la Kraguevat nare a Consiliului General al agresiunii im perialiste am eri
lucrărilor sesiunii extraordi
Ion Gheorghe Maurer, în Suedia F.S.M. au continuat dezbate sindicatelor din Japonia. Chile,
Delegaţii
cane în Vietnam.
ai congresului permanent al
BELGRAD 9 Coresponden rile asupra problemei privind unită ţii sindicale a m uncitori
extinderea
intensificarea şi
tul Agerpres. N Plopeanu, mişcării internaţionale de so lor din America Latină, pre
transm ite: Delegaţia M arii A- lidaritate cu lupta dreaptă 3 cum şi din alte ţâri au făcut
dunâri Naţionale a Republicii poporului vietnamez. propuneri menite sâ contribuie
Socialiste România, condusă de la diversificarea form elor de
(Urmare din pag. 1) află în secolul X III — aşezată «alutaţi de Bengt land pre tovarăşul Ştefan Vodee. mem Reprezentanţi ai centrale manifestare a solidarităţii ac
pe Insula C avalerilor, fosta şedintele adm inistraţiei m uni bru al C om itetului Executiv lor sindicale naţionale din U n tive cu poporul victnaiurz.
STOCKMOLM 9 (Agerpres). citadelă a Stockholm ului In- cipiului. Această clădire nu al CC. al P.C.n , preşedinte garia, Franţa Iugoslavia. Numeroşi vorbitori şi-au ex
R.P.D. Coreeană, (talia. F in
— T rim işii speciali Vasile Chl- f.împinaţi şi conduşi de Cun- este numai sediul unor insti le M ani .Adunări Naţionale, landa. Cehoslovacia. Chile. A n prim at deplinul acord cu pro
şu şi M ihai Matei transm it • nar Scheffer, directorul Ser tu ţii. ci şi una din cele mai care la invitaţia Sknpştinei gola. ai Confederaţiei interna punerea ca in acest an ziua de
viciului heraldicii de stat. interesante realizări arhitec
M arţi după-amiază. prem ierul Federale a R.S.E. Iugoslavia ţionale a sindicatelor arabe şi I Mai şi ziua dc 20 iulie (da
român. împreună cu m inis oaspeţii români an făcut cu tonice ale oraşului. Sălile sa face o vizită in această ţară. din alte ţâri au vorbit despre ta semnării acordurilor (le la
trul de externe şi persoanele noştinţă cu unele momente ale le. concepute şi ornamentate a sosit m arţi la Kroguevaţ. acţiunile întreprinse în s p riji Geneva din 1954) sâ fie un p ri
care ii însoţesc au făcut n istoriei suedeze, deoarece b i în stil gotic-scundinav. sint Oaspeţii români au fost sa nul eroicului popor vietnamez, lej în plus pentru afirm area
scurtă vizită in oraşul Stock- serica este legală de numele luminoase, sobre şi totodată lutaţi de M ilan D jokovici. pre sp rijin u lu i pe care sindicale
holm. dinastiilor iegalp deosebit de practice Aici se şedintele Sknpştinei orăşe le, toţi oamenii muncii dc pe
desfăşoară cele mai de seamă
P rim ul obiectiv a fost stră In continuare, oaspeţii ro festivităţi din viaţa m unicipiu neşti. care a vorbit despre is toate meridianele il acordă
vechea biserică Hiddarhotmsk- mâni au vizitai prim ăria ora lui. toricul acestui im portant cen Cuvin fa rea lui A. Dubcek cauzei drepte a poporului vie t
tru economic şi cultural ol
namez. luptei sale pentru in
irkan — ale cărei origini se şului Stockholm, unde an fost Tovarăşul Ion Gheorghe Serbiei, ca şi despre dezvolta dependenţă şi suveranitate na
Maurer s-a în treţinui cordial rea sa după eliberarea ţărude ţionala.
fascist
cu consilierii m unicipali, le-n M.A.N. a depus o coroană de la adunarea comuniştilor din Fraga fn şedinţa dr m arii după-a-
Delegaţia
sub jugul
m ulţum it pentru ospitalitate, miazâ a luat cuvîntul tovară
apoi a semnat în Cartea de flo ri la Monumentul din par PRAGA 9 (Agerpres). — La tatea noastră — a spus A nimentelor petrecute în u lti şul Gheorghe Apostol, mem
Sesiunea Seimului onoare a prim ăriei. cul memorial, unde într-o sin adunarea activului com unişti Dubcek — atunci această pro mele hun in Cehoslovacia. A bru al C om itetului Executiv,
gură zi — 21 octombrie 1941
In continuare, coloana de
Dubcek a arătat ca toate a
maşini a parcurs cîleva djn — h ille riştii au ucis 7.000 de lor dm întreprinderile indus blemă nu poate fi concepută cestea au fost făcute in scopul a! Prezidiului Permanent al
principalele arlerc ale capi persoane. vizitat triale, institutele de invâţă- altfel decil în modul cum poa dezvoltării democraţiei socia C.C, al P.C R . preşedintele
mînt. in stitu ţiile culturale şi
le fi realizat mai bine rolul
Oaspeţii români au
R.P. Polone este construit pe 12 insule, le biblioteca populară „V uk Ku- ştiinţifice din Pratra, care a conducător al partidului în liste. C onsiliului Central al U niunii
talei. Deoarece
Stockliolmul
V orbitorul a arătat că o sar
gate intre ele prin 42 de po ra d jic i” şi uzina rle autom ob:- avut loc la R aprilie, a luat condiţiile actuale ale con cină importantă in perioada Generale a Sindicatelor din
cuvîntul A. Dubcek, prim -sr-
duri, iar problema circulaţiei Jc „Za-slava". Preşedintele strucţiei noastre socialiste. următoare o constituie adevă România, membru al C onsiliu
dacă
Fapt este că partidul.
esle una dm cele mai com .Sknpştinei orăşeneşti a oferit cretar al C.C. al TVC. din Ce lui General al F.S.M.
VAR ŞO VIA 9 (Agerpres) — m odificări în componenta eu plicate chestiuni in aceste con un dejun în cinstea delegaţiei. hoslovacia. doreşte sâ obţină noi succese rata consolidare şi dezvolta
Agenţia PAP transm ite că l« vernului, adoptarea noului cod d iţii, oaspeţilor li se arată ou Scara, delegaţia M.A.N. s-a V orbitorul a scos în eviden şi rezultate în construcţia so te a economiei naţionale,
9 ap rilie la Varşovia s-a des pena) şi a unor alte proiecte nod rle circulaţie în lr-iîn n l înapoiat la Belgrad. ţă rolul conducător al p arti cialistă. iui poate renunţa la menţionînd că trebuie pro
chis sesiunea de prim ăvară * de lege. din punctele cele mai aglo In « ursul vizitei la Krague- dului comunist în condiţiile rolul său conducător. De acc- movat în mod consecvent noul
Seimului. Au fost de fată Wla- vaţ. delegaţia a fost însoţită actuale ale construcţiei sorie- pa. rolul şi activitatea p a rti sistem de conducere.
★ merate. în Sodern Slussen.
dyslaw Gomulka. prim-secre- de Blajo D juriciei. vicepre liste in Cehoslovacia. Du â dului nostru trebuie privite El a subliniat că „nu pu
VARŞOVIA 9 (Aecrpres) care arc menirea sâ rezol
la r al CC. al P.M.U.P.. Jo- — După cum transmite agen ve trecerea rapidă din dam b şedintele Sknpştinei Federale, vorbim desprţ înfăptuirea pe numai din acest punct de ve tem fi de acord cu cei care
zef Cyrankiewicz. preşedinte ţia PAP. Kdward Ochab. pre la Stan in Soderholm (insula şi Aurel Mâlnâşan ambasado mai departe a rolului condu dere. resping lot ce este pozitiv sau
le C onsiliului de M iniştri, şedintele C onsiliului de Stat sudică) rul României la Belgrad. cător al partidului in socie Kâcind o apreciere a eve- văd intr-o lummâ sumbră pe
membri ai C onsiliului de Stat a) Republicii Populare Polo rioada de 20 de ani care a tre
şi ai guvernului. Premierul român şi persoa c u t” . Din tot ce s-a realizat bun
ne. a adresat Seimului o scri nele care îl însoţesc au trecut şi pozitiv in trecut trebuie
Sesiunea a adoptat ordinea soare în care a cerut sâ fie sorbite forţele şi hotârirea fer
de zi care cuprinde, printre eliberat, din funcţia pe carp apoi pe malul golfului SalU- mă in vederea în d e p lin irii
altele, alegerea noului pre o deţine, din motive de sănă ion. s-au oprit pe o terasă de ORIENTUL APROPIAT sarcinilor noi. a afirm at el.
şedinte al C onsiliului de Stat, tate unde se deschide o splendid!
Vorbind despic politica ex
panoramă asupra oraşului şi ternă a Cehoslovaciei, A Dub Preşedintele C iprului. Ma-
apoi au călătorit de-a lungul cek a subliniat că la baza a karios. şi vicepreşedintele
cheiului, la care stau acostate Eforturile de pace cestei politici se află alianţa acestui stal, Fazii Kuciuk.
au confirm at luni seara, la
zeci de nave comerciale. In trainică şi colaborarea m u lti
laterală cu Uniunea Sovietică Nicosia, că săptămina v ii
au fost salutaţi cu simpatic de se găsesc bbb Impas şi celelalte ţări socialiste, pe toare vor incepe convorbi
tim pul vizitei oaspeţii i’omâni
rile intre reprezentanţii ce
baza p rin cip iilo r egalităţii in
numeroşi locuitori ai capitalei drepturi, avantajului reciproc, lor două com unităţi in ve
neamestecului în treburile in derea reglem entării paşnice
suedeze. CAIRO 9 | Agerpres). — Generale a Organizaţiei Na asigurării păcii şi libertăţii. terne şi solida rită ţii interna a problemei cipriote. Dele
..Eforturile de Dace din ţiunilor Unite. Rcfermdu-sc • a posibilua- ţionaliste gaţia com unităţii turce va
Orientul Apropiat se gase^r CAIRO 9 (Agerpres). — In tea în tru n irii unei ronfe- In calitate dc comunişti in fi condusă dc Kauf Dcnk-
în prezent in impas, deoa cursul vizitei întreprinse lurii rinţe arabe la mvel înalt, iei naţionalişti, ţinem seama tash. preşedintele Camerei
rece 1/raelul doreşte nego la Cairo Culinar Jarrino, el a a rulai că Uira sa este de experienţa mişcării comu comunale cipriote (urce. e
Succese ale tor rit-n directe cu trabii. iar lepi'cx'jntiuitul, special. ol se rle acord să narii ci p c .. la niste şi muncitoreşti interna xila t m 19G4, care urmează
tarile arabe consideră re* cretarului general al O.NU., toate conferinţele arabe, ţionale. a spus el. adăugind că să sosească în insulă zilele
li agerea de De le iito riile o- U Thant, în Orientul Apro dar aceste reuniuni trebuie trebuie sâ se ţină scama :1c acestea sau la începutul
telor Pathet Lao ( upate in cursul oveniin Nn- piat. « avut o întrevedere să se dovedească utile şi a 'ra cle ii st i r i le specifice ale săplăm inii viitoare.
telor din iunie drept o con cu mini>lrul de stat iorda sâ nu fie numai vm u le in- înfăptuirii politicii P artidului
diţie prealabilă pentru orice nian penlrii al.icen evtorne tiln iri. O conferinţă a şe fi Secretarul general al
VIENTIANE 9 (Aqcrpresl. alte acţiuni", a declarat mi Abdel Monrim Rilai. aliat lor de state trebuie sa nu Comunist din Cehoslovacia O.N.C.. V Thant, h nu
In încheiere. A. Dubcek <-a
In cursul lupt ■ 1 nr desfăşu nistrul alacerilor externe al în capitala egipteană. Con se limiteze la probleme de m it luni un grup de ex
rate în parte,i de suri a H A U ., Mahmuri Riad. la vorbirile au lost consacrat:» detaliu, n sâ adopte holâ- le.Vriî. rle asemenea, la sar perţi. alcătuit din şapte
LaOMilui in luna martie, for slirsitul întrevederii de luni examinării modalităţilor dc rîri care iu prealabil au cinile care revin noului gu m em bri, pentru a studia re
ţele l’alhct Lao au scos din scara cu Gmiudr Jarriuq. reglementare a situaţiei în fost dezbătute Primul m i vern. precum şi la problema organizarea Secretariatului
lupta 0 00 m ilitari inamici Riad a anunţat că reprezen Orientul Apropiat. Potrivit nistru libian a adăugat că re la ţiilo r dintre popoarele ceh O N U . şi a face recoman
(400 dintre aceştia au fost tantul special al secretaru Dresri egiptene, Rilai a ex- (ara sa este gata să pună şi slovac, menţionînd că în dări in acest sens Prima
ucişi) si au eliberat o seric lui qcnoral al O.NMJ. In nu< roi>fc/.enlantului Ini U in aplicare toate lio tâ ririle rezolvarea aceste probleme reuniune a acestui grup va
de loc alităţi c uprinxînd 10 000 Orientul Apropiat va taro în TIm iiI puncte de vedere si care ar fi luate de comun riu trebuie sâ se fată o deo avea loc la New York. la
locuitori. Forţele militare curiud o nouă încercare pe milare cu cele ale ministru acord la o nouă conferin sebire intre diferitele regiuni 15 aprilie.
ale guvernului de la Vicn- lingă guvernul izraelian în lui de externe al R A L ' ţă arabă la nivel înalt. FJ ale Cehoslovaciei.
R P. POIyONA. — Aspect din sala unde se află monta ţtanc au lost nevoile să în această problemă.
tă instalaţia de distilare a zincului la Uzinele „Silezia" din cedeze in urina unor lupte in lîn tin de a-l determina a precizat că va facp îr> Luni seara a lost dat pu
Katowice-W olnowiec, s.i-şi modilice punctul rle ve cunnd o vizită in Iordania Noul guvern cehoslovac b licită ţii la Rruvellcs un
grele, o scrie de poziţii ocu dere. M inistrul de externe al TR IP O LI 9 (Agerpres). Arabia Sauditâ. Irak şi K u cnmunieal in rare se arată
pate In apropierea oraşului R.A.IJ. nu a menţionat da — P rim ul m inistru al L i weit pentru a *e inform a că regele llaudouin a încre
Lao Nqam din provincia că Jarrino \o reveni la biei. Abdel Harnici LI Bac- în amănunt asupra situa a depus jurăm intui dinţai contelui Adhemar
Savannakel Tot în această Cairo după convorbirile pe couche. a făcut m arţi (^de ţiei din Orierdul M ijlociu
zonă a lost supus unor care le va avea cu oficia claraţie unui corespondent şi a discuta n i conducătorii PRAGA 9 (Agerpres). — d’Alcantara misiunea dc a-i
prezenta un raport asupra
FUNERALIILE LUI MARTIN L. KIH6 bombardamente intense car lită ţile i/raeliene. al agenţiei France Presse acestor ţâri o scrie d r pro După cum anunţă agenţia unui program dc guverna
în cure a arătat ca Libia
tierul general al regimentu
lui â0 2 al armatei laoţienc Referincbi-se In actualul doreşte o colaborare lareâ bleme lulcresind ţările a CTK. noul .guvern cehoslovac, re şi form ula unui guvern
in frunte cu Oldrich Cernik,
Pe de altă parte, patrioţii ou stadiu al misiunii lui Jarrino cu ţoale ţările îri vederea rabe. capabil să realizeze acest
surprins în ambuscade un în Orientul Apropiat, ziarul a depus m arţi jurâm intul în program. Adhemar d’ Alcan-
A T LA N T A 9 (Agerpres). — candidaţii la postul de. pre număr de convoaie militare egiptean ,,A1 Aliram " preci faţa preşedintelui Cehoslovaci tai a este deputat social-
M arţi au avut loc la Atlanta şedinte al S U.A.. d-na .lacque- pc şoseaua Lao Ngam — ei. Ludvik Svoboda, ereşlin reprezentant al pă
După ceremonia depunerii
(statul Ceorgia) funeraliile fos Lne Kcnriecly, precum şi per Saravane. rlistriigînd ban zează. in cazul in care ea \a jură m in tu lu i, a luat cuvîntul tu rilo r m ijlo cii dc origine
flamandă.
tului lider al populaţiei de sonalităţi de seamă ale vieţii capturi nrl o mare canti late eşua. problema crizei din Tulburări şi demonstraţii anti preşedintele Ludvik Svoboda.
culoare. M artin Luther King. ortislice. de arme. Ori intui Apropiat va li din care si-a exprim at încrederea
asasinai Joia trecută la Mem- După terminarea serviciului nou transferată Adunării că guvernul işi va îndeplini Cancelarul Austriei, -Fosei
phis religios, sicriul cu rămăşiţele guvernam entale în Ecuador bine şi la tim p sarcinile, aşa Klaus, care se află intr-o
Din prunele ore ale d im i pâmînleşti ale dr. King a fost cii,m o cere poporul EI a a vizită oficială in S.U.A., a
neţii m ii de persoane, sosite urcat pe o căruţă trasă dc ca QUITO 9 (Agerpres) — Li mă întreaga putere pinâ la sigurat guvernul de întregul declarat luni in cursul u
din toate colturile tării, s-au lin . King intenţiona să folo Rezultatele alegerilor principalele oraşe ale Ecua organizarea noilor aleger. său sprijin. nui dineu oferit dc Asocia
adunat in faţa bisericii „Ebe- sească cîteva căruţe de acest dorului continuă tulburările şi Actualele evenimente se în ţia corespondenţilor străini
nezer". unde se afla depus si şului săracilor" asupra Wa din LiDan dem onstraţiile antiguverna scriu In campania desfăşurată In cuvîntul de răspuns, pre din New York că politica
fel in tim pul desfăşurării ..mar
criul cu corpul neînsufleţit al mentale. La Guayaquil. cel de diferitele partide politice şedintele guvernului R. S. externă a Austriei este do
Cehoslovace, O. Cernik. a asi
Iui M artin Luther King shingtonului. care trebuia să mai marc port de pe coasta ecuadonene în vederea alege gurat pe preşedinte că guver minata şi ghidată dc p rin
cipiul ne u tra lită ţii perma
Serviciul rebeios a fost sim aibă loc la sfirşitul acestei BEIRUT n (Aqerprşs). — fi asigurat majoritatea abso Pacificului şi im portant cen rii unui nou şef al stalului şi nul \a depune toate eforturile nente. Accsl principiu, a
plu. p o trivit dorinţei sale Au luni. Luni noaptea 1* Beirut au lută. Frontul moderat din tru comercial, au explodat şa a unui nou parlament, pentru pentru dezvoltarea statului so spus el. „im plică refuzul
fost cintatc citeva im nuri ale Cortegiul funerar form at lost anunţate rezultatele ale care lac narle (ostul premier se bombe in cartierul central a se pune capăt existenţei ac- cialist. pentru a justifica spe de alăturare la alianţe m i
poporului negru şi s-au rostit din aproxim ativ ăli.ono de gerilor pentru desemnarea Rashid Karanu şi speakerul al oraşului. La Quito şi în tu a liih i' guvern provizoriu ranţele pe caic şi le pune in litare sau dc a permite sta
rugăciuni. Au vorbit apoi co persoane s-a Îndreptat apo: deputaţilor regiunii centrale a parlamentului. Sabri Hamadeli. alte oraşe ale ţâre au avut instalat la putere in 1961. după nou! guvern poporul ceho telor străine să stabilească
laboratorii cei mai apropiaţi spre Colegiul ,.Morelmuse“. Libanului în parlamentul tin i. o obţinut BO de locuri Gru loc dem onstraţii în cursul că înlăturarea juntei m ilitare. slovac. baze m ilita re pe te rito riu l
ai defunctului. unde a studiai dr. King şi A fost cea dc-a treia si ul parea partidelor de extremă rora s-a protestat îm potriva austriac-.
unde a avut loc o adunare tima etapă a alegerilor in ve dreaptă — Partidul Kataeb.
La ceremonia religioasă au de doliu. derea reînnoirii parlamentului Partidul naţional liberal • şi încercărilor armatei de a pu
participat im portante perso care va funcţiona pe următorii Partidul blocului naţional — ne din nou mina pe putere şi Comandamentul hazeî m i
El a fost inm orm înlat in
nalităţi ale vieţii politice a- tr-un cavou din c im itiru l ne patru ani. Agenţia Renter a- va fi reprezentată de 22 de s-a cerut desfiinţarea cenzurii. litare aeriene americane
merieane, printre care vice grilor din Atlanta, unde îna nreciaxă că nici după aceasln populaţi. lii(L'pendonli) au ob O llo Arosemena. şeful gu Ţatikaw a a cerut poliţie?
preşedintele Mubert Hump- vernului provizoriu, a declarat japoneze sâ colaboreze la
inte de abolirea sclaviei erau ultimă cursă electorală în ţinui în cele trei etape ale
hrey. în calitate de reprezentant înm orm intaţi numai sclani parlamentul tării nu există alegerilor parlamentare 6 lo că „nu va tolera nic' un fel dc arestarea unui grup de pa
al preşedintelui Johnson, toţi negri. vreo grupare politică care să sl curi- acte de violenţă" şi că îşi asu tru m ilita ri care au dezer
tat de la această bază,
fn prim ele trei luni ale
acestui an în rîndut m ilita
rilo r americani dislocaţi la
râu augur pentru redresarea s-a înregistrat o reducere o bazele din Japonia s-au
balanţei comerciale a S U.A. investiţiilor îndeosebi In sec înregistrat 2(1 de dezertări,
Este semnificativ (aptul că pre toarele de construcţii indus iar in anul 1967 numărul
a g e n d a e c o n o m ic a şedintele JohnsoiT, in procla triale, maşini-unelte ŞÎ mij Ini a fosţ de 40.
loace de transport. Faţă de
în
maţia privind organizarea
S.U.A., incepînd de la 19 mai 1966, aceste investiţii ou fost Operaţiunea de ajutorare
a.c., a „Soptâminii comerţului mai mici in 1967 cu 181 milioa cu alim ente a victim elor
internaţional", a subliniat că ne lire. In perioada 1962— 1967, o s tilită ţilo r m ilitare din iu
R. D. GERMANA. După da de ţâri ale lumii. Acum sint încheiat ciclul măsurilor de majorarea impozitelor „or cor. potrivit dotelor cuprinse in ra nie 1067 în fordanin Siria
tele publicate de „Lloyds Re* pregătite pentru producţia cu naţionalizare şi ca urmare, re tnbui Io reţinerea inflaţiei" şi port, locurile de muncă j o ii $i Republica Arabă Unită,
gijler of Shippîng1', aceasta rentă avionul „Z-32", cu două laţiile de producţie socialiste or mări capacitatea de concu redus cu 843.000, iar numărul operaţiune efectuată in ca
ţară ocupâ locui 6 în lume in locuri, pentru piloţii sportivi şi au acum un caracter predomi renţă a Statelor Unite în străi şomerilor a crescut cu 78 000. drul program ului alim entar
construc|ia de nave. Şantierele reactorul ,,L-410" cu 17 locuri, nant. Toată bogăţia naţională nătate. El a menţionat in a Ca urmare, numărul populaţiei m ondial al O.N.U. şi I.A .O
navale din R D Germana nu pentru călători. o ţârii se află cuprinsă într-o celaşi timp „deficitul periculos'1 active a scăzut de la 40,34 In va fi pi ciungită cu încă
exportat in anul trecut 125 de singură formă de proprietate- al balanţei de plăţi a Sta sută in 1962, Io 36,45 la sută două luni, s-u anunţat o fi
nave cu o capacitate de REPUBLICA CIPRU. Intre Ci proprieloteo de stat, o între telor Unite. Agenţia UPI pre în 1967. cial la Roma.
271.786 tone. In ce priveşte piu şi Uniunea Sovietică o fost gului popor. cizează că deficitul balanţei
construcţia navelor de pescuit, semnat un acord comercial pc de plăţi o Statelor Unite INDIA. Flota comercială in ^ M em brii expediţiei ame-
ca ocupâ unul din primele trei anii 1968— 1972. Volumul STATELE UNITE. Accelerarea pe trimestrul I ol acestui an diană a atins anul acesta ca rîeano-eauadienc. caic şi-a
locuri, alături de Japonia şi schimbului de mâiluri întie procesului inflaţionist din □ va fi de 1,2 miliarde dolari. pacitatea de 2,000 000 tone, propus .să traverseze ro lu l
Polonia. cele două ţâri va creşte pinâ coastă ţară in anul cuient este foţâ de 200.000 cit avea în Nord. au anunţat luni prin
în anul 1972 de 1,5 ori. confirmată de noua creştere a ITALIA. După cum reiese din nul cuceririi independenţei. radio că se află la 100 nule
R. S. CEHOSLOVACA. Indus costului vieţii. Deosebit de în «aportul ministrului bilanţului dc obiectivul propus. Expe
tria aeronautică a Cehoslova REPUBLICA CUBA. Potrivit grijorător esie considerat lap şi programării economice. G. POLONIA. Intre Polonia şi diţia form ală din cinci a-
ciei o produs, in cei 50 de unui comunicat publicat de ria tul că preţurile cu ridicata, ^ieraccini, care cuprinde pe Turcia a fost semnat un pro niericani .şi un runndinn ;»
ani de existenţă, 243 tipuri de rul „Granma" in întreaga Cu care in anul 1967 au fost re rioada dintre semestrul II al tocol care prevede că în acest părăsii Insula Wnrd llu n t
avioane de zbor şi 96 tipuri de ba s-o incheial procesul de lativ stabile, s-au înscris şi ele anului 1962 şi 1967, venitul □n volumul schimbului de măr la 7 martie, iar în prczcnl
motoare de avion Numai în naţionalizare a unor întreprin pe o curbă ascendentă. A naţional brut a crescut in 1967 furi intre cele două ţâri va a înaintează pe sănii m otori
ultimii 6 an» s-au exportai deri şi unităţi de deservire o ceastă evoluţie, menţionează cu 5.9 la sută (aţă de 1966. junge la suma de 50 milioane zate.
6000 de avioane în peste 50 populaţiei. Această acţiune a agenţia France Presse, este de Din dotele raportului reiese că de dolari.
J
j «
REDACŢIA ŞI A D M IN IS TR A ŢIA Z IA R U LU I» str. Dr Petru Croza nr. 35 telefon 12 75. 15 85, 23 17. — T IP A R U L : ln(reDrinderea poligrafică Hunedoara -Deva.