Page 33 - Drumul_socialismului_1968_04

----------------T « '.* . i
v. T»f :0 Hi Vi?
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA!
i'î.vf:* ^ \^ .ra -D e v fî
a primit pe ministrul afacerilor

externe al Republicii

Volta Superioară — Malick Zorome

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La p rim ire a participat Cu acest p rile j a avut loc o
secretai general al Comite­ Georgc Macovescu. prim -ad- convorbire in cadrul căreia au
tului Central al P artidului Co­ junct al m inistru lu i afacerilor fost subliniate posibilităţile
m unist Român, preşedialele externe al Republicii Socia­ dezvoltării re la ţiilo r de coope­
C onsiliului de Stat, a p ri­ liste România. rare şi colaborare între
m it m iercuri pe m inis­ A luat parte, de asemenea. rele două ţări. Au fost
tru l afacerilor externe al Alexandre Zouncrana. secretar abordate, dc asemenea, une­
Republicii Volta Superioa­ le probleme actuale ale si­
ră. M alick Zorome. care general în M inisterul A faceri­ tuaţiei internaţionale
face o v/zilâ opcîalâ în tara lor Externe al R epublicii Volta întrevederea s-a desfăşurat
noastră. Superioară tn tr-o atmosferă cordială.

Vizita preşedintelui
ANUL XX. NR. 4128 JOI 11 APRILIE 1968 4 pagini 30 bani

r Consiliului de Miniştri,

ACTUALI­ Ion Gheorghe Manrer, în Suedia

STO CKHOLM 10 (Agerpres). Rappe, ambasadorul Suediei la lor li se dau explicaţii cu p ri­
vire la calităţile tehnice ale
TATEA citori, şefi de echipă, considera inca şu Vasile şi Ţinu D um itru : director general al „A P Ato- noului tren electric care va fi
Bucureşti, H arry Bryn'elsson,
— De Ia trim işii speciali Chi-
REDUCEREA reducerea consum urilor specifice, şi in şedintele C onsiliului de M i­ menergi", Ake T Vrethem, pre­ pus în curînd în exploatare în
dim ineaţa.
pre­
M iercuri
consecinţă economia de metal, ca o sar­
al
sistemul de transporturi
şedintele grupului „A .S .E A .",
ECONOMICĂ cina facultativă. O asemenea optică niştri al R epublicii Socialiste şi alte persoane oficiale sue­ capitalei suedeze.
este cît se poate de dăunătoare Neres-
Trenul străbate regiuni pi­
România.
Ion
Gheorghe
deze.
pectarea prescripţiilor procesului teh­
CONSUMURILOR SPECIFICE zabile pe mai m ulte planuri. In prim ul afacerilor externe. Cornellu prem ierul român a vizita t ex­ toreşti, acoperite de lacuri şl
Maurer. însoţit de m inistrul
înainte de plecarea trenului,
nologic are consecinţe negative, sesi­
Mânescii, şi de celelalte per­
rind abaterile de la disciplina tehnolo­
Instalaţii pentru gică atrag după sine un consum exa­ cat din Stockholm cu un tren poziţia din incinta gării cen­ (Continuare în pag. a 4-a)
soane oficiale române, a ple­
trale, care prezintă momente
din dezvoltarea căilor ferate
indiciu al spiritului gerat de m aterii prime, materiale, com­ special spre Vasteras, capita­ suedeze.
bustibil. energie electrică etc.
Dar
protecţia reţelelor nu rjumai atît. Disciplina tehnologică la provinciei Vastmanland, si­ Deplasarea la Vasteras se Majorarea alocaţiei
trebuie sâ fie prezentă pe tot flu xul tuată la 180 km de Stockholm face cu un tren special, rea­
de
recent
liza t
pe m alul nordic al lacului Ma-
uzinele
gospodăresc pildă, se depun eforturi susţinute pen­ ţii români au fost însoţiţi de ţie, gazdele au ornat compar­
electrice miniere producţiei Nu de puţine ori am obser­ laren. In această vizită, oaspe­ .A S E.A." Ca semn de aten­ de hrană a elevilor
vat că la operaţiunile de formare, de
tim entele cu flo ri în culorile
tru gospodărirea şî folosirea raţională Sven-Eric Nîlsson. m inistru drapelului românesc. Oaspeţi- şi studenţilor
fără portofoliu, baronul C. J.
La S.C.S.M. Petroşani Economisirea resurselor materiale B ilanţul a ctivită ţii noastre pe t r i­ a m aterialelor. Ce folos însă dacă la
s-a construit, pentru pri­ constituie una din căile im portante de mestrul I se prezintă destul de favo­ turnare, din cauză că fonta se toarnă bursieri
ma dată in ţară, o insta­ reducere a preţului de cost. <le sporire rabil. în perioada celor trei Iun» s-au de la o distanţă mai mare decit este
laţie similară cu cele mai a eficienţei întregii activităţi econo­ o bţinut în plus peste 2.490 tone tuburi permis, se rebutează piesa la care au Consiliul de Stat C om itetul Executiv at Co­
bune cunoscute pe plan mice. Acestei probleme, la Conferinţa de fontă, am realizat economii la preţul m uncit înainte 2eci şi zeci de oamen\ m ite tu lui Centrat al P a rti­
mondiol, pentru protecţia Naţională a p artidului, i s-a acordat o de cost în sumă de 105.000 lei. am re­ Măsurate în tone, neglijenţele de acest dului Comunist Român şi
şi siguranţa reţelelor elec­ deosebită atenţie, subliniindu-se nece­ dus cheltuielile secţiei de fabricaţie cu gen au cîn tă rit în perioada celor trei C onsiliul de M in iş tri al
trice miniere antigrirutoa- sitatea gospodăririi cu m axim um de 10 lei pe fiecare tonă de produs. Rea­ luni 118 tone Se va obiecta poate că ai Republicii Socialiste România R epublicii Socialiste Româ­
se şi antiexplorive. Eo ser­ eficienţă a m ijloacelor m ateriale şi bă­ lizările de care amintesc au o Însem­ toată cantitatea in discuţie este mică, nia au adoptat o H otâri-
veşte Io determinarea cu­ neşti. Micşorarea consum urilor de ma­ nătate deosebirfâ. deoarece au fost ob­ D E C R E T rc cu p riv ire )a majorarea
rentului minim necesar a terii prime, materiale, com bustibil etc.. ţinute în condiţiile reduceri» continue că rebutul este in continuă scădere, alocaţiei de hrană a elevi­
se utiliza, unde sint ames­ constituie un etalon al priceperii, sl a consum urilor specifice. Astfel. în ra­ dar dacă adăugăm că recircularea aces­ pentru convocarea Marii Adunări Naţionale lor şi studenţilor bursieri.
tecuri exploiive in mină sp iritu lu i gospodăresc, un sistem de re­ port cu sarcina planificată, încărcătura tor cantităţi de metal înseamnă în fond IN TEMEIUL ART. 64 PCT. 1 DIN CONSTITUŢIE, Hotârirea prevede spori­
(metan). ferinţe prin care se măsoară permanent metalică a fost micşorată ou 0.36 kg cheltuirea in plus a altor zeci şi zec{ Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România rea alocaţiei de hrană cu
Cu sprijinul specialişti­ rodnicia m uncii. Despre preocupările pe tonă. nisipul caolin cu 11,87 kg, con­ 25-30 Ia sută pentru casele
lor de la Institutul de colectivului de muncă de Ja tuim âtorla sumul de g ra fit cu 0.85 kg, gazul de de m ii de lei. avem în faţă o stare dc D E C R E T E A Z Ă : de copii şi şcolile specia­
cercetări energetice Bucu­ de tuburi din C.S. Hunedoara, privind rocs a fost redus cu 89.49 mc pe fiecare fapte care merită sâ fie examinată cu ARTICOL UNIC.-—Marca Adunare Naţională se le, pentru elevii bursieri
reşti, s-o realizat proto­ reducerea consum urilor specifice, am tonă de produs Consumuri mai m ici toată seriozitatea. % convoacă în a zecea sesiune a celei de-a V-a legislaturi, din şcolile generale, licee,
tipul unui releu tranzis­ solicitat părerea tovarăşilor : decît cele planificate am obţinut şi la şcoli profesionale. şcoli
torizat de protecţie a re­ TEODOR LAZAR — economist alte categorii de m a te ria le : argilă re­ Discuţie consemnată de în ziua de 8 mal 1968, ora 10 dimineaţa. tehnice agricole, din insti­
ţelelor electrice miniere fractară. funje-talaş etc. A. NAGY Preşedintele tutele de învăţători şi şco­
10 defecte de izoloţii. # IOAN HORAPCIUC — şef de echipă Ceea ce doresc să subliniez cu deo­ Consiliului de Stat, lile tehnice postmedii, pen­
+ Ing. ARON RAŢ — Şeful atelierului
Spre deosebire de cele sebire se referă la faptul că unii m un­ (Continuare in pog. a 2-a) tru studenţii bursieri din
lolosite pîno acum, care de turnătorie NICOLAE CEAUŞESCU toate institutele de învăţă-
se fabricau cu tuburi e­ m înt superior.
lectronice din import, noul A locaţiile m ările se vor
releu este prevăzut cu dio­ acorda elevilor şi studen­
de şi tranzistor! de pro­ P roiectul C odului penal în d ezb atere ţilo r bursieri cu începere
ducţie indigenă. Construc­ de la t mai a.c.
ţia calitativă îmbunătăţită Suma necesară pentru a­
coperirea diferenţelor de
11 asigură totodată o mai
mare sensibilitate şi se- alocaţie pină la sfîrşitu l a­
lectivitaţe la defectele ce Document de mare importantă nu lui 1968 totalizează
pot apare în reţelele elec­ p ro xim a liv 128 m ilioane
trice miniere de joasă Ici. iar pentru un întreg an
tensiune. şcolar aceast? se ridică la
Primul prototip al nou­ pentru apărarea legalităţii şi drepturilor circa 230 m ilioane lei.
lui releu a fost instalat M ăsurile stabilite prin
pentru experimentare la Ilo tă rirc reflectă
Exploatarea minieră l.o- g rija permanentă a condu­
nea, urmind a fi introdus cetăţenilor cerii p artidu lu i şi statului
apoi in fabricaţia de serie. pentru a asigura tineretului
şcolar şi universitar condiţii
tot mai bune de viată şi
In cadrul transformărilor re­ rea legii penale în tim ­ !e, se prevede aplicarea unor studiu.
voluţionare ce au loc în (ara pul cit este In vigoare, pedepse principale constind in
Se îmbogăţeşte noastră, nn loc important il $1 oe teritoriul statului nostru, închisoare de la 15 zile la 25
ocupă cele din domeniul doIi- attt pentru cetăţenii români ani şi amenda de Ia 500 la
tico-juridic. Dintre ac?stea ne
gama bunurilor propunem să ne ocupăm de cît şi pentru străini. De sub­ 5.000 lei. Iar în cazuri care
liniat este faptul că cetăţenii
prezintă o gravitate
deosebi­
principiile care slau la baza e- români răspund şl pentru in­
M i i t t Iaborârii proiectului noului tă, in cazuri excepţionale se
de larg consum Elevii din anul II de la Grupul şcolar profesional C.S. Hunedoara, Io o oro de consultoţie Cod penal, document de o deo­ fracţiunile săvirşite în străină­ depsele complimentare sint :
aplică pedeapsa cu moartea. Pe­
tate si aceasta
ca urmare a
cu prof. Cristian Boiangiu. sebită însemnătate pentru con­ conduitei pe care trebuie să interzicerea unor drepturi de
strucţia noastră de stat. o aibă în conlorraitate cu in ­ la unu la zece ani, degrada­
din mase plastice Fală de prelaccrile substan­ teresele şi leqile statului nos­ rea militară . confiscarea ave­
ţiale intervenite in structura tru. oriunde s-ar afla rii, parţială sau totală, cît şi
Capitolul al doilea al proiec­
La Fabrica chimică din După tura de noapte Tranzacţii comer­ societăţii noastre, cit si în ri­ tului est? consacrat infracţiunii pedepse accesorii ale interzi­
cerii unor drepturi anume pre­
dicarea
juridice
conştiinlei
Orâştie s-au asimilat anul socialiste a oamenilor muncii, cu trăsăturile ei caracteristice, văzute de lene.
acesta aproape 20 pro­ ciale externe în noul proiect de Cod penal sub diferite forme de partici­ In noua concepţie a umanis­
duse şi sortimente noi de Seară de aprilie Din cînd core dimineaţă se strîng oo- întreprinderea româneas­ est? restrinsă slera lăutelor pare la săvirsirea unor fapte mului socialist, pedeapsa este
bunuri de larg consum, în cînd linişteo e spartă de menii Io stoţie şi foc bilan­ că de comerţ exterior „In - considerate in lra itiu n i. care antisociale cit şi cauzele care o măsură de conslrînoere. dar
fabricate din mase plas­ vocea unui difuzor de Io sta­ ţul muncii De cile ori Ion d ustrial-cxp o rl“ , a semnat prezintă un pericol social mai Înlătură caracterul penal al în acelaşi timp, si în princi­
tice. A început produce­ fie. Aici nu s-o lăsat noaptea, Oicoveonu, operator progra­ recent un contract cil So­ redus, urmind a se lărqi sfera faptei cum esle legitima apă­ pal, un m ijloc dc reeducare a
rea de navete pentru i-reomăt şi mişcare, vocile de mator, Ion Povel. impiegat cietatea de stal „O il-G as de activitate a organizaţiilor rare. cazul fortuit, iresponsabi­
transportul piinii şi al fruc­ la difuzor core se întretaie, distribuitor, Cornel Cozan. Cnmmission* din India, pen­ obslesti de influenta'?. în re­ litatea. ronslrînqerca fizică şi VICTOR DUMITRU
procuror şef
telor. Se pregătesc am­ totul e cuprins în iureşul mun­ impiegot în zona de plecare, tru livrarea. în această ţa­ zolvarea acestor faple An fost morală, minoritolea făptuitoru­ Procuratura judeţeană
balaje estetice şi practi­ cii. „Alo, un vogon pe linia o nu sînt apreciaţi pentru rezul­ ră, a două instalaţii dc fo­ astlel deţineri minate pesle 60 lui în anumite «situaţii, starea Hunedoara
ce, pentru transportat sti­ cincea. trierea la linia a şa- tatele frumoase obţinute in ra j T-50-lrHnsportabile pe de infracţiuni din vechiul Cod de necesitate etc
cle de „Pepsi-cola". Au seo, un vogon pe lini o a ze­ clipele cînd noopteo cuprinde camion — pentru adîncim i Denal. lapte minore. prezen- Pentru infracţiunii? sâvîrşl- (Continuare in pag. a 3-a)
fost omologate, urmind a cea...". Sînt indicaţii pe care liniile, gara, oroşul I pînâ la 1200 m şi a încheiat tînd o qravitale şi periculozi-
fi introduse în fabricaţie oamenii le înţeleg, le execu­ Dimineoţo. cînd ii intilnesc. cu Societatea naţională de t a le r?dusă. urmind a >e re­
fructiere şi tăvi imitaţie tă, deşi nu sint oproope unul îmi ridic pălăria şi le spun petro! „S on a tra clr din A l­ zolva pe cale administrativă şi
de cristal. de celălalt. Aşa sînt ceferiştii, somn uşor. Munca o fost fruc­ geria, o convenţie de cola­ contravenţională
Diversificarea produc­ oameni de acţiune. tuoasă. In noaptea oceosto borare pentru construire» Pentru aceleaşi considerente In pagina a 2-a
ţiei şi îmbogăţirea gamei In fiecare noapte se exe­ de aprilie, ceferiştii din sta­ în comun a unor instalaţii ale ridicării conştiinţei cetă­
sortimentelor se face in cută cu calm şi răspundere ţia Simeria au descompus 30 de foraj de acelaşi tip. ţeneşti. renimul pedepselor îsi
condiţiile utilizării mai e­ aceleaşi comenzi. Şi tot în a- de trenuri cu 1651 de vagoa­ P rintre noile tranzacţii nâseşlc o aplicare mai <ores-
ficiente a maşinilor şi for­ tîtea dimineţi zîmbesc oame­ ne, ou fost compuse 26 de comerciale încheiate dc în­ pun/.ătoare lată de numărul Cadenţe tinereşti
ţei de muncă. In primul nii cu bucuria datoriei împli­ trenuri fără nici un minut de treprinderea „Tchnoim port" mare de pedepse din vechiul
trimestru, productivitatea nite. In fiecore dimineaţă şe­ întirziere. iar tonajul s-o spo­ se numără şi livrarea a a- Cod. care sint depăşit?.
muncii planificată pe în­ fii de monevrâ Emanoil Gher- rit cu 228 de tone. proapc 400.000 de rulm enţi Dn loc important in proiec­ PLEDOARIE PENTRU 0 PASIUNE
treprindere a sporit cu man şi Gheorghe Pânescu ILIE COJOCARU unor firm e din l'Vanţa. K.F. tul noului Cod penal i) ocu­
10.2 la sută. La valoarea privesc cu mindrie garniturile Centrul de radioficare a Germanici. India şi Spa­ pă aplicarea Icni» penale în © A lo , red acţia... !
producţiei marfă vindulâ formate pentru plecare In fie­ Simeria nia.
şi încasată, s-a înregistrat timp si spaliu. adică aplica­
o depăşire a prevederilor
de plan de 2.690.000 lei.
*#B##î!!r*«#i...................... THsî5}tS#<ss?!f:tî?si!tsif!nr!fmrşthnîrr' ................... .......
Preîntîmpinarea F a p tele ne ob lig ă să rev en im : Situaţia comportă in sine şi precizare : magazinul esle al
alte deficienţe. Din cantită­
furnizorului.
ţile solicitate in zilele de 2. Reprezentantul Inspectora­
degradării fondului 3, 4. 5 ap rilie (1050 I lapte), şul D um itru Frăţilâ. asistent
tulu i sanitar de stat, tovară­
s-au furnizat doar 500. 625.
250 şî. respectiv. 450 litri. In de igienă la secţia igiena a li­
IN APROVIZIONAREA CU LAPTE tre in un ităţi cîtc 2.924 sti­ in raidul întreprins în ma­
forestier aceleaşi zile trebuiau să in­ mentaţiei care ne-a insolit
cle cu lapte, din care au fosi
livra te între... 75 şî 360 bu­ gazinele din Deva in urma
probelor
executate la faţa
Concomitent cu desfă­ căţi Aceeaşi constatare este locului a constatat rn fap­
şurarea campaniei de îm­ valabilă, de fapt. şi pentru tele arătate mai sus sînt rea­
nostru execută şi impor­ REVIRIMENTUL NU S A PRODUS Deva le. Toate aspectele negat;ve
păduriri
primăvară,
de
silvicultorii din judeţul Am vizat două aspecte i legate dc aprovizionarea ce­
tante lucrări de combate­ deficienţele în desfacere şi tăţenilor cu lapte au reper­
dc
ncrespeetarea graficului
cusiuni
publicului
asupra
re a dăunătorilor care de­ aprovizionare cu cantităţile consumator. Tim pul pierdut
gradează fondul forestier. In ziarul nostru nr. 4093, hiat toate măsurile necesare rii din .Simeria Ora 6.50 A ­ nalat o singură zi în care necesare. Semnalăm un al­ în aşteptare pentru a fi ser­
In acest scop se organi­ din 1 m artie 1988. s-a publi­ pentru impulsionarea opera­ glomeraţie mai mare ca de desfacerea laptelui decurge tul care. se pare, ar fi mai v iţi, cantităţile insuficiente
zează în prezent „Arbori cat articolul „Deschidem la tiv ită ţii in desfacerea lapte­ obicei. Ş irul cetăţenilor care In condiţii normale. Sperăm recent dar mai grav : cali­ introduse in magazine şi de­
cursă", de captare a gin- fix. dar cînd începem sâ ser­ lui. pentru respectarea cit aşteptau se Întindea în stra­ sâ nu mai poată fi contesta­ tatea laptelui. 5 şi R aprilie. ficienţele de cahtate sînt su­
dacilor. vim ?" în care, pornindu-se mai strictă a graficelor de a­ dă Din maşină se descărcaţi tă „eficienţa m ăsurilor lua- Magazinul cu autoservire nr. portate de cum părători. De
La speciile de ruşinoa­ de la sesizările sosite la re­ provizionare a u n ită ţilor co­ navetele metalice cu sticle te“ . 3 (blocul turn). unităţile ce şi cu ce drept sint ei o­
se — molid — copacii că­ pline. Totul decurgea greoi Desfacerea laptelui însă „Lactate'* şi ..Mczelărie* (u-
dacţie. au fost criticate defi­ merciale. bligaţi să suporte toate aces­
zuţi, îndeosebi cei dobo- 5 aprilie. Acelaşi magazin ruai ridică şi alte aspeclc. Pe* nitatca 67) din Deva au pus te neajunsuri ? Factorii care
(iţi de vint, sub coaja că­ cienţele in aprovizionarea cu N-a trecut nici măcar o Orele 16,30— 18,40 Aglomera­ lingă m operalivitaten apro­ in vînzare lapte alterat. A- concură la aprovizionarea cu
rora gindacii îşi depun lapte la prima oră a zilei lună şi noi sesizări ne-au fă­ ţia aceeaşi O singură deose­ vizionării şi deservirii in te r­ ces(a a fost refuzat de cum ­ lapte a populaţiei trebuie
cut cunoscute aceleaşi defi­
Faptele ne obligă sâ reve­
ouăle, se ţin m evidenţă, nim asupra aceleiaşi pro­ cienţe. Investigind in *ercn bire : s-a stat la rind mai vine ncrespcctarea (de aceas­ părători. dar o mare par'.r vă ţină cont. întocmai, de ce­
iar cind larvele încep să bleme. U nităţile comerciale cele semnalate, am ajuns la m ult de două ore tă dală cu regularitate), a dintre ei au fost nevoiţi sâ rinţele şi preferinţele cetăţe­
se dezvolte, aceştia se co­ care desfac laptele către concluzia că măsurile pre­ 6 aprilie. Ora de deschi­ cantităţilor prevăzute în con­ cumpere acest produs Rc- nilor. M ăsurile, de atitea orî
jesc şi se expun la soare populaţie sînt din nou defi­ conizate dc către directorul dere a u n ităţii : 6.00. S-a des­ tractele încheiate intre fu rn i­ clam aliîlc consum atorilor preconizate şi expuse, nu vor
pentru distrugerea dăună­ citare la... desfacere. Industriei laptelui Simeria chis la ora fixată. laptele zor şi unităţile dc desfacere. n-au găsit ecou în urechile m ulţum i pe nimeni. Ele nu
torilor, sau se tratează cu n-au fost luate, sau... n-au însă lipsea. Nu s-a adus nici Industria laptelui S^mer.a celor răspunzători pentru a- ţin locul laptelui. Acesta este
substanţe toxice. Metoda Intr-un interviu consemnat fost finalizate. un gram. Şi aceasta Ia maga­ osie obligată (prin contract), ccaslă gravă situaţie. In ziua cerut, nu prom isiunile ! M ă­
amintită se oplicâ in pri­ în ziarul nostru nr 4112 din zinul fabricii. faţă de O.C.L. Comerţ m ixt de 9 ap rilie în magazinul surile să se vadă în îm bu­
măvara acensta la peste 23 m artie 1968. tovarăşul inu. 3 aprilie. Unitatea „Lac­ Brad ca, la ora 6 ,0 0 , in uni­ „Lactate" 480 sticle cu lapte nătăţirea situaţiei şi nu în
2.300 hectare pădure de Corneliu Stîrcescu. directo­ tate* din Bulevardul Dr. Pe­ Am spicuit citeva date. tăţile comerciale să înceapă alterat zăceau în... aştepta­ explicaţii.
râşinoase din mosivele rul Industriei laptelui Sime­ tru Groza — Deva, magazin Menţionăm câ ele se repetă desfacerea laptelui. Acest lu ­ rea cuiva, care a „u ita t" să E. JUCU
Poring, Retezat şi Munţii ria. a dat asigurări că s-au reprezentativ al întreprinde­ în acelaşi mod. Greu de sem­ cru încă nu s-n întîm plat le ridice. Şi, facem din nou N. STÂNCI U
Oroştiei.
Hi'HiiMu» .....ilU UluaiNKlUUl.ililţ;:, >:ţţnuiiiwui(ia;i:. :r, ......... .