Page 34 - Drumul_socialismului_1968_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 11 aprilie 1968

ţafflgjgjc tinereşti 8 DOCUMENTAŢIA DE EXECUŢIE

piiD O Ăm m - 1 ASIGURATĂ IN TOTALITATE

m o PASIUNE Şl IN TIMP UTIL!

Stă obsorbit in foţa staţiei de nentele, din toate ţările socialis­
emisie-recepţie şi încearcă să te sau din toate ţările mărgi­
obţină o noua legătură. Prinse naşe Mării Baltice ; realizarea Asigurarea documentaţiei le lucrări m ici nu au fost ata­ trecut, numai in luna februa­
timp de citeva secunde, vocea de legături cu 100 de radioama­ i de execuţie reprezintă una dîn cate cu toate că erau prevă­ rie s-a intervenit la organul
unui rodioamator mexican, dar tori dintr-o ţorâ sau cu radio­ cele mai im portante etape din zute pentru trim estrul 1 a.c. tutelar pentru unele avize ne­
apoi o pierduse. Cit ar dori să amatori din toate districtele u­ activitatea factorilo r ce acţio­ Aceste tntîrzieri desigur că cesare deschiderii finanţării
0 reintilneascâ din nou ! Ar ti nei ţări etc. nează în sfera investiţiilor. vor conduce şi la nerespecta- — După cîte ştim, persistă
prima legătură pe care o vo Pasiunii sole. Alexandru Ing- Pe această temă am avut o rea term enului final de pu­ unele deficienţe şi in ceea ce
realiza cu un radioamator din versin ii dedică zilnic cel puţin convorbire cu tovarăşul Iulian nere în funcţiune. priveşte contractarea u tilaje ­
această ţară. A—5 ore din timpul său liber. Xiculescu — directorul filia ­ — Vă rugăm să exe m p lifi­ lor ; ne puteţi relata citeva ?
După o jumătate de oro de Ca membru al radioclubului ju­ lei băncii de investiţii Brad. caţi aceste neajunsuri. — In unele cazuri lucrările
aşteptare, reuşeşte să prindă din deţean Deva. are obligaţia să — Vă rugăm să ne in fo r­ — Pe total filia lă , lucrările cu termen de punere în func­
nou vocea mexiconului şi timp consemneze zilnic toate legătu­ m aţi despre necesitatea asi­ neadmise la finanţare pînâ Io ţiune. nu pot fi recepţionate
de citeva minute intră în legă­ rile pe care le realizează şî — gurării documentaţiei de exe­ această dată au totuşi o pon­ şi date în exploatare d-n cau­
tură cu el. Nu după mult timp la rîndul lui — să completeze cuţie în tim p util. dere relativ mare, procentul za u e p rim irii şi în consecinţă
reolizează o altă convorbire cu cărţile de confirmare imprimate — Problema cheie care se acestora reprezintă 15,7 la su­ nem ontării u tila ju lu i tehnolo­
un rodioomotor sovietic aflat la cu indicativul său pentru a le Vedere din cartierul Aeroport Petroşani. ridică in executarea lu cră ri­ tă din totalu l planului de in­ gic. Astfel la I.M. Tcbea nu
copul Celiuşlrin, participont Io o trimite, apoi, în toote colţurile Foto : V. ONOIU lor de investiţii este asigura­ vestiţii. Mai reprezentativă din s-au putut recepţiona anul
expediţie polară, după core îşi lumii. Tuturor acestor îndeletni­ rea cu proiecte de execuţie şi acest punct de vedere este trecut mai m ulte obiective de
întrerupe octivitateo pentru că se ciri trebuie să le mai adăugăm, amplasamente libere. Astfel, I.M . Barza, care nu are fin a n ­ la mina Mesteacăn pentru că
apropia oro plecării la serviciu. desigur, corespondenţa, core-i în faza premergătoare întoc­ u tila ju l tehnologic nu era p ri­
In fiecare dimineaţă tlnârul solicită un mare volum de (Urmare din pac I) fabricarea tu b u rilo r de fontă. Problema consum urilor pre­ m irii proiectelor prin tr-u n stu­ ţarea deschisă pentru circa 20 m it. P rintre acestea se numă­
obiective, însumînd a p ro xi­
Alexondru Ingversin se scoală muncă. ffc împărtăşesc punctele de zintă Insă şi un alt aspect. Nu diu aprofundat al mai m ultor m ativ 18 Ja sută din planul ră depozitul de exploziv, ate­
mai devreme cu cîtevo ore şi, Q Lucrez în cadrul turnă­ vedere exprim ate, deoarece, arareori sîntem puşi în situa­ variante trebuie alese so lu ţii­ anual. Unele obîeotive ca ma­ lie ru l mecanic, atelierul de pre­
Cea mai marc parte a tim­
insîolot in faţa staţiei de emi- pului şi-o dedică insă studiului. toriei de 13 ani. In acest răs­ reducerea consum urilor speci­ ţia sâ muncim „pom pieristic". le rele mai eficiente. Proiecte­ gazia pentru depozitarea u ti­ lucrare a lem nului, depozitul
sie-recepţie, montată în locuin­ tim p am p u lu l să mă conving fice şi în final economia de Cauza ? Neacoperirea la tim p le de execuţie odată întocm ite lajelor şi şopron pentru adâ- de c a rb u ra n ţi-lu b rilia n ţi şi al­
ţa sa. comunică cu radioomotori Dispune de o bogată colecţie de de m ulte ori că in calea pro­ metal este nem ijlocit legală a capacităţilbr de producţie cu şi ajunse la beneficiar, sint su­ postirea cărucioarelor de per­ tele. Această situaţie se dato-
cărţi tehnice (multe le-a primit
dîn întreaga lume. Această pa­ din străinătote de Io diverşi ra­ cesului de gospodărire şi u tili­ de interesele vitale ale eco­ repa rtiţii, sau schimbarea lor puse unei noi analize Ia care sonal, nu au putut fi atacate reşte în mare măsură servicii­
siune o are încă de pe vremea dioamatori), care-i permii să fie zare judicioasă a materiei p ri­ nomiei naţionale. Îndeplinirea in u ltim ul moment. Consecin­ participă toţi factorii chemaţi conform pla n ifică rii, din lipsă lo r funcţionale (lin în tre p rin ­
copilăriei cînd, pionier fiind, o la curent cu toote schemele noi me şi a celorlalte materiale acestei sarcini obligă la o ree­ ţa ? Consumuri iraţionale de h executa şi finanţa lucrările de finanţare, iar altele *;a cen­ dere care nu le-au solicitat în
urmat un curs de iniţiere în ra­ şi să-şi modernizeze necontenit s-au interpus „excepţii” cau­ valuare critică a rezultatelor m aterii prime, materiale, com­ respective. Această analiză de tru l de pneumoco?îozâ, acope­ termen şi nici nu au insistat
dioamatorism. Pasul cel mare zale de neatenţie, de neres- obţinute, im plică o înaltă răs­ bustibil. energie electrică, for­ detaliu are menirea sâ aducă riş metalice hal<v flo ta ţia etc.. pentru deţinerea re p a rtiţiilo r
l-a făcut însă o dotă cu primi­ staţio (numai aici. la Deva, o pectarea prescripţiilor proce­ pundere (lin partea fiecărui ţa de muncă, determ inate de ultim ele reluşâri întregii do­ au fost atacate fără sâaibâ fi­ şi pentru contractarea lor. Si­
refăcut-o, în doi oni, de citeva
rea so în rindurile membrilor ori, adoptînd de fiecare dată o sului tehnologic. Echipa noas­ membru al colectivului. Se schimbarea reţetelor de fa­ cum entaţii pentru ca aceasta nanţarea deschisă. Deşi în tuaţia este şi mai gravă dacă
Radioclubuluî din Golaţi, cînd schemă de funcţionare îmbună­ tră lucrează ja operaţiunea de mai observă că in tim p ce la bricaţie m ontări şi demon­ să îndeplinească în execuţie prim ul trim estru realizările ne gtndim la faptul că multe
1 s-a dat indicativul Y02VB cu tăţită). In prezent el studiază cu formare. Operaţiunea pe care unele din punctele noastre de tări de cochile ele. In trim es­ condiţiile optime de ordin teh­ sint m ulţum itoare. în perioa­ din aceste utilaje nu sint con­
core este cunoscut azi pe toate o facem este de mare însem- lucru se fac economii, ia ul- trul l la h iburile în diam etru nic şi economic. B eneficiarii da urm ătoare vor exista di­ tractate nici pentru anul H)6R.
meridianele globului. Ne poves­ asiduitote schema unei staţii iis.gurind din tim p documen­ fic u ltă ţi în executarea pe o­ Astfel Ia l m artie n.c„ din to­
teşte cu emoţie despre prima pentru unde ultroscurte. La voro. taţia. creează condiţii priel­ biecte a planului, pentru că talul u tila je lo r cu termen de
sâ
în concediu. Intenţionează
sa reolizare. La Galoţi fiind, îm­ nice de aprovizionare în can­ unele presupun asigurarea Li­ montare în acest an era con­
preună cu alţi radioamatori, a Iacă o expediţie pe Cetoteo De­ tită ţile şi sortim entele nece­ nei baze m ateriale adecvate, tractat doar în proporţie de 67
vei. pentru a urmări comporta-
construit o staţie colectivă de reo acestei staţii la o altitudine C o n s u m u rile s p e c ific e sare. Totodată, aceasta asigură fără a mai vorbi de a lţi fac­ la sulă.
emîsie-recepţie cu care a obţi­ condiţiile necesare pentru o tori de natură organizatorică.
nut prima legătură radio. Işi a­ mai more o ii:j organizare a m uncii. Vreau sâ mai arăt că de ci­ — Ce măsuri preconizaţi să
minteşte şi omul cu care s-o ?n- Pasiunea aceasta îi cere. de­ de 400. 500 şi 600 mm. repar­ — Care este stadiul asigu­ teva zile a fost admisă fin a n ­ in treprindeţi pc linia băncii
lilnit in eter : un radioamator sigur. multe eforturi dar satis­ r.âtate deoarece ţmpănarea co­ lele se risipeşte, ceea ce s a ob­ tiţia am prim it-o abia la 1! ră rii cu docum entaţii la uni­ in această direcţie ?
ţin u t cu atita trudă, lin i vine
din Cazon (U.R.S.S.), şeful unui facţiile pe care le ore i le răs­ rectă a cochilei — ca sâ e­ m artie, in tim p ce alte m ărim i tăţile ce Ic deserveşte unita­ ţarea pentru ansamblul de 120 — Problemele discutate
apartamente din oraşul Brad,
radioclub, cu care s-a împrie­ plătesc înzecit. xem plific — asigură desfăşu­ in m inte un exemplu : în pe­ de tuburi au zăcui iu stoc tim p tea dumneavoastră ? cu toate că şantierul T.K.C. Je-am avut în atenţie şi pînâ
tenit repede şi cu care cores- — Inchipuiţi-vă o scenă ca o- rarea normală a procesului rioada care a trecut, noi am de două luni. Brad a atacat lucrările încă în prezent, însă va trebui sn
— U nităţile beneficiare fi­
pondeoză şi astăzi Moi tirziu ceosta I — ne spunea el cu vă­ de turnare. Din păcate la li­ redus consumul de metal pe An fost cazuri cind unele nanţate de filia la noastră, au din decembrie 1967. Această studiem şi alte posibilităţi pe
cu
tona de tuburi turnate
şi-o construit o staţie individua­ dită bucurie. Cauţi, cauţi şi cînd nele echipe nu se acordă aten­ peste 8 kg de fontă Aceasta sortimente, deşi erau in lucru, a manifestat preocupare pentru situaţie se datoreşte în prim ul care le avem la îndemină ;a
lă la core işi desfăşoară acti­ îţi ici toate speranţele îl întîl- ţie m aximă acestei operaţiuni, rînd beneficiarului care a ter­ organe de control bancar, pen­
vitatea şi astăzi căci, mutindu-se neşti pe prietenul cel mai drag... din care cau/.â gazele din fon­ a fost posibil deoarece echi­ trebuit să sistăm producerea a asigura la tim p proiectele giversat obţinerea avizelor şi tru a preveni asemenea situa­
Io Deva. şi-a adus cu el şi sta­ Aşa mi s-a întîmplot zilele tre­ tă răzbat afară. antrenînd pele ile la formare şi miezuri lor şi sâ începem fabricarea de execuţie, creînd astfel con­ aprobărilor necesare precum ţii prin acţiuni ferme In ..cest
altora. In trim estrul II. de e­
— şi cu deosebire cele con­
d iţii pentru deschiderea fin an­
ţia. cute. Incercînd să realizez le­ cantităţi mari de metal pen­ duse de Cornel Toacă şi Ni- xemplu. capacităţi eclrvalente ţării şi atacarea lucrărilor. şi depunerea acestora la ban­ sens. ne-am propus ca o dată
Locuinţa lui Alexandru Ing- gătura cu un rodioamator din tru a cărei producere s-au colae C.'heorghe — au acordat cu peste J(ii)O tone nu au asi­ Pină la sfîrşîtu) p rim u lui tr i­ că. Organizaţia de construcţii cu deplasarea la beneficiari sâ
versin poartă din plin pecetea R P. Mongolă, cu cine credeţi că cheltuit bani şi efort. Acesta m axim um de atenţie obţinerii gurate încă repartiţia. In a- mestru a.c., problema eliberă­ şi-a creat din această cauză, abordăm întotdeauna şi asigu­
posiunii sale Intr-o ramă enor­ m-am „întîlnit" ? Cu Ploton Xenia, insă nu constituie singurul in­ unei grosimi uniform e a pere­ eesle condiţii munca se va des­ rii amplasamentelor a fost a- greutăţi financiare constînd in rarea cu documentaţie, iar în
mă, core cuprinde aproape ju­ un vechi prieten al meu din Ga­ convenient. Piesa în cauză ţilo r tuburilor. In schimb, la făşura în salhSYi, râm îm nd, siguratâ in proporţie de sută creşterea îm p ru m u tu rilo r pe­ ce priveşte interven ţiile ce !e
mătate de perete, sînt înşirate loţi — radioamator şi el — care este de regulă rebutatâ. iar practic deschise im portante la s u lfj. De asemenea, m ulte nalizatoare cu procent mare facem, sâ vizeze faotoiii în
zed de cărţi do confirmare pe naviga pe un vas românesc un­ graficul de producţie pertur­ faza următoare, datorită ne- căi de irosire o m etalului, unităţi an asigurată documen­ de dobmdâ. Mai supărător drept a lua mâsurde potrivite.
care le primeşte după fiecare deva în apropierea insulelor Ca­ bat. In ce ne priveşte, am hiat m ontării corecte a m iezurilor, este faptul că acelaşi con­ Aşa după cum rezultă, mai
nouă legătură realizată. nare... măsuri în vederea dim inuării s-au mai semnalat abateri de consum urile specifice in loc taţia aproape integral, creînd structor suportă coasecinţele sînt încă m ulte lucrări care
— Sini nukial cîtevo dir. ele .. Fiecare dintre noi are o pa­ cauzelor ce generează consu­ la disciplina tehnologică. Efor­ să scadă oscilează în ju ru l condiţii optime de lucru (lin disciplinei financiare din cau­ nu au asigurată documentaţia.
unor valori ce nu exprim ă fi­
— ne-o spus el. Restul le păs­ siune. Unoro le place sportul, m uri inutile de m aterii prim e turile depuse anterior pentru del posibilităţile existente. acest punct de vedere. Vreau ză că beneficiarul nici pină la U nităţi ca I.M. Barza. I.M. Te-
au
reducerea consum urilor
sâ subliniez faptul că mai sînt
trez aici... alţii îndrăgesc drumeţiile, unii şi materiale fost astfel anihilate. Pe aceas­ unele unităţi care nu au reu­ dala actuală nu a asigurat fi­ bea. secţia de resort a Con­
Ne orotă un fişier plin cu olte adoră filatelic. Dar cîte pasiuni In ultim ele luni, echipa A ju to ru l conducerii com bi­ nanţarea internatului de 180 siliu lu i popular judeţean şi
2eci de osemeneo imprimate, a- nu există în lume ? Tinărul Ale­ noastră nu a avut practic con­ tă linie, deficitară ni se pare natului in această (hrecţie şit sâ rezolve pină la această locuri de Ia Liceul „A vram a lţi beneficiari sâ acorde mai
dată integral problema docu­
echipa condusă de Constantin
ronjate pe ţări sau districte. In xandru Ingversin o îndrăgit pen­ sumuri neraţionale de mate­ Stăvarii, unde se semnalează ne-nr fi de un real folos, ar mentaţiei. Aceasta a condus la lancu". m ultă atenţie acestei proble­
priviri ne sar citeva din locurile tru totdeauna radioamatorismul. riale. Vrcpi ca această expe­ încă abateri de la prescripţii­ stim ula căutările pentru folo­ atacarea unor lucrări fără f i­ me şi sâ ia m ăsurile cele mai
de unde acestea au fost expe- Şi nu numai el. Pe lingă Rodio- rienţă să o valorificăm şi m af le tehnologice. Noi ne-am pro­ sirea cu eficienţă sporită a nanţare ceea ce dă naştere la La I.M. Ţebea, pentru une­ eficiente, astfel ca termenele
diote : Malta, Brazilia, Venezue­ clubul judeţean din Deva acti­ bine îm preună cu tovarăşii tu tu ro r po sib ilită ţilo r ce con­ greutăţi financiare atît antre­ le lucrări ca reţeaua de aer de punere în funcţiune sâ fie
respectate.
la, india. Maroc, Ciad, Insulele vează peste 40 de asemenea pa­ din echipă, am h oţiirît să e li­ pus să studiem mai temeinic cură la gospodărirea şi u tili­ prenorilor, cît şi a ctivită ţii com prim at, reţelele termice şi
Canare şl altele, pină la cifra sionaţi Intîlnireo pe calea un­ minăm ciin munca şi din voca­ cauzele care duc la irosirea zarea judicioasă a m ijloacelor instalaţia de telecom unicaţii,
m etalului, sâ acordăm
mai
de 87, numărul ţărilor cu care delor constituie pentru ei un bularul nostru noţiunile de m ateriale de care dispune proprii de investiţii. Din cau­ cu toate că proiectele de exe­ Convorbire consemnată do
el a reolizot legături radio. Râs- mijloc de a închega legături de consum iraţional, pierderi de m u lt a ju to r fo rm a ţiilo r de lu ­ turnătoria noastră. za lipsei documentaţiei, une­ cuţie au fost asigurate anul A. MOLDOVAN
foindu-le, ne-a povestit istoria prietenie cu oameni din toote metal şi rebut. Ştim că ne an­ cru care manifestă răm îneri
în urmă. Numai prin obţine­
fiecăreia, încercind, să ne redeo ţările globului. Nu de puţine ori, gajăm la o treabă de mare rea unor pereţi de grosime
imoginea acelora pe care nu-i după ce se întîlnesc în eter, ei răspundere, dar stă în pute­
cunooşte decît după voce işi fac vizite reciproce, Radio­ rea noastră să o realizăm. constantă se poate realiza o panou de onoare, lată ce
economie anuală de metal de
Intre obiectele cu core se amatorii din Deva au avut, nu Invităm pe această cale şi mi-a relatat:
mîndreşte moi figurează şi cele demult, ca oaspeţi, cîţiva radio­ celelalte form aţii de lucru d :n aproxim ativ 450 tone. Acest „Am aşteptat cn bucurie
lucru cere însă din partea tu­
36 de diplome primite din di­ amatori din Polonia, Bulgorio, turnătorie la o acţiune fro n ­ tu ro r celor care concură la fa­
verse ţâri ale lumii pentru reo- R.F, o Germaniei şi dîn olte ţări tală îm potriva reb u tu p lo r şi bricarea produselor, m axim um data cind se vor decerna ti­
lizărj cu totul deosebite, cum cu care ou petrecut clipe de a celorlalte genuri de irosire de atenţie şi dăruire. Este un tlurile de fruntaş in între­
ar fi : obţinerea de legături cu neuitat. a m ateriei prim e — metalul, efort care m erită să-J fa­ cere Doream nespus de mult
radioamatori din toate conti­ AL. BALGRADEAN şi a m aterialelor folosite la cem. să de cin util, să sc npreas-
că oamenii in dreptul meu
Ponta jal q ponta.jelor făcute la C.A.P. altfel, cine ştie, poate rămi- şi să admire fruntaşii. Dar
celorlalţi, că
prudenţa
de
Atunci, tendinfa de a infir­
Nou procedeu de să meargă! team, ar fi combătută în in­ iiea fără posibilitatea de a ce folos, stau şl la ora ac­
ma legea. despre care amin­
tuală neţolosit.
\u început
mai consuina... aperitive In
teresul bunului mers al ac­
tratare termică BARAŞTl (de la un grup tivităţii cooperativei agrico­ fond, ce-i omul de vină da­ să mă discute panourile de
că i se oferă posibilitatea să
la alte întreprinderi. Zic că
de cooperatori). Există in fi­ le. Credem că Uniunea ju­ ajungă in stadiul in care sha mare cît un bloc turn,
a pieselor zică, după cum se ştie, o le­ deţeană a C.A.P. va lămuri crede câ poate winca... pa­ dar nu sint. bun dc nimic. Cu
hare? {De, coniacul!). Şi.
ge numită a nepătrunderii.
neîntîrziat această problemă.
Potrivit ei, un loc în spaţiu cind te gîndeşti că cofetăria ce sint cu vinovat dară to­
Procedeul de tratare ter­ nu poate fi ocupat în acelaşi Ca desert, Carpaţi e totuşi... cofetărie varăşii din comiti-tul sindi­
mică a pieselor cu cianuri timp dc două lucruri sau nu... înţelegeţi ce! catului de la Uzina de re­
dc sodiu şi de potasiu a fost fiinţe. Valabilitatea ei a fost pahare! parai maleriai rulau; Un Si­
înlocuit, pentru prim a dată verificată şi paraverificată. „ Vreau meria nit mă haţ/ti in sca­
în ţară, Ia întreprinderea Să-şi fi pierdui oare actua­ mă ? Totuşi, eu aştept să văd
mecanică din Roman, cu un litatea ? DEVA (de Ja S. Gorun). Pe să devin utilu t'iud se vor hotărî cei Inte­
a ltu l bazat pe utilizarea u- Aşa se parc dacă avem în lingă Pepsi-cola, cafea, co­ resulI să mă folosească ca
reci tehnice. Experim entat vedere urm ătorul exemplu niac şi alte delicatese, la co­ atare. Dacă vu, am să mu duc
şi aplicat în prezent la a­ concret f,a C.A.P. Bărăşti, fetăria „ Carpaţi“ se mai pot SI MERI A (de la A Tăr- la altă întreprindere chiar
ceasta uzină pe toată gama cooperaloarca Floarea To- consuma... pahare. Pen4.ru a pianu) ha Simeria am avut fără iratisfer. Plec prin de­
de operaţiuni, noul procedeu mescu este îngrijitoare dc servi pahare ca desert este, o discuţie interesantă cu un misie...".
s-a dovedit a fi o realizare animale, avînd în primire un insă, absolut necesar să con­
deosebită. Ureca tehnică în­ lot de vaci. O bună peri­ sumi aperitivul. Coniac, dc
tăreşte m ult mai bine su­ oadă de timp a lucrat insă la preferinţă! Numai după ce
prafeţele, păslrînd miezul alte acţiuni in afara iinită- consumi o cantitate aprecia­
bilă din acest aperitiv ţi se
neatterat. Totodată, folosi­ ţii. Persoana care a înlo­
rea ei la tratarea termică e- cuit-o a fost pontată pentru deschide un apetit grozav
Iim ină gradul mare dc peri­ o altă funcţie pe care o în­ pentru... pahare. Deunăzi, un
clitate prezentat de proce­ deplineşte (n cadrul coope­ consumator (de coniac) ..de-al
casei", şi-a demonstrat mă­
deul cianurării, in tru cît sub­ rativei agricole. Procedeul
stanţele intrate în compozî- ! este inadmisibil, vefiind in iestria, în faţo a două co-
ţia cianurilor de sodiu şi mesene, în a frînge paharul
de potasiu sini deosebit de concordanţă cu. prevederile în mină. Voia să Ic arate că
toxice. statutare N-ar fi dc loc lip­ poate să-l spargă şi in dinţi.
sită de importanţă o revedere A fost oprit la tim-p. Noroc
II H I 0 )
Care este rolul inteleotua- | legal de pasiunea cu caro tra d iţiile lui, iubeşte locurile m ător spre înţelegerea noi­ tilo r cu ltu ra li/ P rin aborda­ ce dovada unor cunoştinţe
lu lu i în viaţa spirituală a sa­ munceşte, de felul in care natale care-i formează un lor transform ări, a eveni­ rea celor mai variate pro­ bogate şi unei a titu d in i e­
tu lu i ? întrebarea a fost su­ iubeşte nestematele spiritua­ univers înlr-un fel, numai al m entelor actuale. bleme legate de viaţa satu­ xemplare în societate. Acest
pusă unei dezbateri largi în le ale satului. In organiza­ lui. Datoria intelectualilor Unul dintre aceste m ijloa­ lui, sporeşte eficacitatea con­ prestigiu creşte considerabil
rin d u rile profesorilor, direc­ rea d iferitelor m anifestări a r­ este de a atrage aceşti oa­ ce este organizarea cit mai ferinţelor. care pot sâ se p iin transform area bibliote­
to rilo r de cămine culturale, tistice, intelectualul, ca ani­ meni. cu un suflet bogat de judicioasă a unor cicluri de bucure de participarea unui cilor, şcolilor, căminelor cul­
bibliotecarilor, a ctiv iş tilo r cu m ator al acestora, trebuie să frum useţi şi tra d iţii, de obi­ conferinţe — a continuat public din ce în ce mai nu­ turale în focare de cultură,
o îndelungată activitate pe găsească noi forme şi noi ceiuri şi cînlece populare, in profesoara Ruda Aurelia de meros. Consider că este ab­ prin munca de atragere spre
târim cultural, anim atorilor metode pentru a da o mai m ijlocul celor care evoluea­ la Şcoala generală din L'ig- solut indispensabilă form a­ aceste focare a m em brilor
pasionaţi ai vieţii spirituale mare eficienţă procesului de ză pe scenele căm inelor cul­ mâu. Conferinţele trebuie sâ rea unei com uniuni sufle­ cooperatori. Personal. cred
de la sate. culturalizare a maselor, sâ turale In form aţii de dan­ trezească interesul sătenilor, teşti între conferenţiari şi ce­ câ popularizarea în rîndul
sporească valoarea progra­ suri, echipe de teatru, fo r­ să răspundă curiozităţii tine­ m em brilor cooperatori a li­
Este foarte greu sâ vorbeşti tăţenii satelor. Prin discuţii
despre rolul intelectualului melor artistice, îmbogâţin- şi consultări periodice, in­ te ra tu rii agrozootehnice,
in viaţa spirituală a satului dti-le, pentru a aven un ră­ telectualii pot sâ depisteze prin organizarea de expoziţii
sunet puternic în rîndul oa­ permanente, v itrin e de cărţi,
— afirm a tovarăşul Uieş Ro­ problemele care au un mal
m ul, directorul Căm inului menilor. A n c h e t ă C M @ t a i§ * a lă mare răsunet în sufletul oa­ prezentări, recenzii, consfă­
cultural din Foit, cu atît mai In acelaşi tim p, rolul inte­ m enilor. să informeze Comi­ tu iri cu c itito rii, munca vie
m ult cu cit activitatea lui lectualului, fie el director de tetul judeţean pentru cu ltu ­ cu cartea de la om la om,
este deştul de complexă. Aş cămin cultural, profesor, in­ m aţii muzicale, seri literare rilo r care caută răspuns )a ră şi artă. s p rijin in d u -1 în aduc o notă bună în viaţa
sublinia în prim ul rînd fap­ giner sau bibliotecar, trebuie sau brigăzi artistice. Fiecare atilea întrebări ridicate de stabilirea tem aticii confe­ satului. Profesorii, director i
tul că intelectualul, bucu- sâ fie exercitat în aşa fel om are cîte ceva de spus. de mediul în care trăiesc, de rin ţe lo r pentru sate. Oame­ de cămine culturale, b ib lio ­
rîndu-se de un prestigiu tra­ in cit să dea posibilitatea li­ întrebat, fiecare caută răs­ virsta lor şi de transform ă­ nii de la sate sint receptivi tecarii. trebuie să-şi aducă
diţional izvorît din respectul nei lărgiri a cîm pului de ma­ puns la anumite întrebări. rile care au loc în zilele la tot ce este nou. simt ne­ din plin contribuţia la cule­
dintotdeauna al sătenilor nifestare artistică, a in iţia ti­ Scoaterea oamenilor din- noastre. Prin ele conferenţia­ voia îm bogăţirii permanente gerea şi valorificarea folclo­
pentru cultură, trebuie sâ fie vei sătenilor, făcindii-i astfel tr-un univers inrâ închistat rul trebuie sâ spună — aşa a universului lor spiritual I rului local. Cu ajutorul ele­
un anim ator neobosit al vie­ sâ contribuie prin diferite in anumite concepţii, super­ cum afirm a inegalabilul om cu noi cunoştinţe. vilor, tin e rilo r, aceste neste­
ţii spirituale, un îndrăgostit mijloace la lărgirea şi îm ­ stiţii, dogme religioase şi in­ de cultură Nicolac lorga — Competenţa fiecărui inte­ mate ale sufletului românesc
de bogăţiile şi frum useţile bogăţirea peisajului spiritual tegrarea lor în marele flu viu „..ceea cc trebuie, lu crurile lectual este calea care duce pot fi păstrate pentru gene­
tezaurului de artă populară. al satului. Tratarea cu nea­ al evenimentelor contempo­ de care societatea arc nevoie spre impunerea rolului lui ra ţiile viitoare. Fiecare inte­
El trebuie sâ fru ctifice din tenţie a p o sib ilităţilor tine­ rane nouă. iată o altă menire şi în sensul pe caic societa­ în viaţa spirituală a satului, lectual are un univers inte­
plin şi prin toate m ijloacele rilo r de la sate este dăună­ a intelectualilor din zilele tea il pretinde ca să audă”. — afum a bibliotecara din rio r bogat care îl încadrează
I activită ţile cu I tura l-artistice, toare pentru prestigiul cehii noastre, de la sale. Sînt ne­ Munca de râspindirc a cu­ comuna Foit, Ilieş Marmura. în această colectivitate, care
îndreaptă spre el com orile
El este dator sâ fie un das­
I sâ caute necontenit sâ lă r­ care se ocupă cu munca pe numărate mijloace prin care ce este o problemă de bază, căl şi un îndrum ător obiec­ spirituale m ilenare ale sa­ Colectivul oţelâriei nr. 1 din Hunedoara a încheiat primul
noştinţelor cui tura l-ş tiin ţifi­
târîm cultural
gească orizontul spiritual al
rolul intelectualului in viaţa
« oamenilor. Consider că ro- Orice locuitor al salului spirituală a salului creşte, care a pus la încercare expe­ tiv în fructificarea rezulta­ tului românesc. trimestru cu rezultate frumoase; peste prevederi au fost elabo­
rate 1600 tone de oţel, a fost îndeplinit şi depăşit
indicatorul
telor. Prestigiul intelectualu­
\ Iul intelectualului este strîns este legat de obiceiurile şi impunindu-se ca un îndru­ rienţa şi competenţa activiş­ lui va creşte numai dacă fa­ AUGUSTIN JULA productivităţii muncii, iar la preţul de cost s-au înregistrat eco­
nomii în sumă de 300 mii lei.