Page 36 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 11 aprilie 1968
■ - - *
» j ii' ♦
Vizita preşedintelui Programul de acţiune
Consiliului de Miniştri, al P. C. din Cehoslovacia
Ion Gheorghe Maurer, în Suedia După cum transm ite CTK. im portanta rezolvării proble de pe te rito riu l german, este
PRAGA 10 (Agerpres). —
mei construcţiei de locuinţe şi
un factor im portant al păcii
în /Europa, de la necesitatea de
a reducerii săptâm înii de lu
piesa cehoslovacă a publicat
Programul de acţiune al P art1- cru la cinci zile. a sp rijin i forţele realiste din
dului Comumsl din Cehoslova Referind u-se la activitatea R F C . şi totodată de a con
cia. internaţională, program ul a tracara tendinţele neonaziste
P artidul, se arată in pro rată câ R S Cehoslovacă va şi revanşarde din această tară
(Urmare din pag. 1) tăzi în 71 de tâp prin 26 de ducţia, de metodele moderne gram, se bazează şi se va ba form ula propria sa poziţie fa Poporul cehoslovac doreşte să
firm e subsidiare avind fabrici folosite. Apoi, luîndu-şi rămas za şi în v iilo r pe rolul clasei lă de problemele fundam en trăiască în pace cu toate po
in Australia, Brazilia. Franţa, bun, a m ulţum it pentru ex muncitoare în construcţia so tale ale p o liticii mondiale, poarele. El intenţionează sâ
păduri de conifere, care se În Mexic, Norvegia şi alte târî. p ira ţiile date, a virat succese cialistă, pe ţărănimea coope pornind de la raportul real dezvolte re laţii bune şi sâ co
tind de o parte şi de alta a Gazdele se mîndresc cu pro specialiştilor de la „A S .E .A " ratistă, legată in mod orga dintre forţele internaţionale şi laboreze cu toate statele în
lin ie i ferate pînâ la Vasteras dusele caic ies pe porţile u nic de clasa muncitoare, pe de la conştiinţa că ea consti interesul consolidării păcii,
— unul din cele mai vechi zinelor lor, cu gama largă de ★ intelectualitatea populară, so tuie o parle integrantă acti securităţii internaţionale şi al
oraşe ale Suediei, avînd în produse electrice şi electroni Cu prilejul vizitei oficiale cialistă Baza o riu d u ih i de vă a procesului revoluţionar încrederii reciproce în dome
prezent aproxim ativ 1 0 0 0 0 0 ce. m ulte din ele cu o fru in Suedia a preşedintelui IT A L IA . — S fîrşil dc săptâmină pe o autostradă din stat cehoslovace o constituie din luine Orientarea funda niile economic, cnllural-şt'-in-
de loouitori. In decursul ani moasă reputaţie peste hotare C onsiliului de M iniştri a) Re apropiere dc M ilano — prim ăvara goneşte călătorii spre convieţuirea liber consimţită, mentală a po liticii externe lific şi tehnic
lor Vaster.is a ajuns să se nu datorită ca lităţii şi randamen publicii Socialiste România. locuri însorite. pe bază de egalitate in drep cehoslovace este alianţa şi co
mere p rintre principalele oraşe Ion Gheorghe Maurer, amba turi a cehilor şi slovacilor. laborarea cu Uniunea S ovieti Politica noastră externe nu
industriale suedeze A ici se tu lu i lor. sadorul României Ja Stock- S ubliniind rolul conducător că şi cu celelalte state socia a folosit toate posibilităţile
află uzinele concernului A fost vizitat apoi laborato holm. Eduard Mezincescu, a al pa rtidului, program ul se re liste R.S. Cehoslovacă tinde de a acţiona activ, nu a fo r
„A S E A " şi uzinele ,.Sven- rul de experimentare a piese oferit m iercuri seara o recep Delegaţia parlamentară română a feră la măsurile pe care C.C. ca relaţiile de prietenie cu a m ulat cu in iţia tivă poziţia sa
ska M etall Verken Ab", consi lor destinate reactoarelor de ţie in saloanele ambasadei a) PC. din Cehoslovacia Ie-a lia ţii sâi — ţările com unităţii proprie în ce priveşte o serie
derate ca unele din cele mai centrale atomoelectrice. pre La recepţie au luat parte luat in vederea dezvoltării de socialiste mondiale — să se a- de probleme internaţionale im
im portante obiective industria cum şi secţia de instalaţii şi Tage Erlander. prim ul m inis vizitat repunea Barania mocraţiei socialiste. dinceascâ şi pe viito r pc ba portante. Com itetul Central al
le ale Suediei, binecunoscu echipamente pentru locom oti tru al Suediei. Torsten Nils- za respectului reciproc, suve P C din Cehoslovacia. A duna
te şi apreciate peste hotare, ve Diesel electrice. De la son. m inistrul afacerilor ex BELG RAD 10 Corespon români au fost in tim p ina ţi de In program se prevede în ra n ită ţii, egalităţii in drepturi rea Naţională. guvernul şi
datorită produselor lo r varia A S.E.A a achiziţionai Româ terne, Erik Holm qvist. m inis dentul Agerpres, N. Plopea- Mio B rkici. vicepreşedintele ceperea neintîrziatâ a muncii şi solidarităţii internaţiona m inisterul corespunzător tre
te şi de o Înaltă calitate. nia licenţa pentru fabricarea tru) agriculturii, Gamila Odh- nvi. transm ite : In cursul zilei Skupştinei orăşeneşti şi de al pentru pregătirea unei noi liste buie să lichideze rapid aces
P rin frumuseţea peisajului locomotivelor electrice în ţara noff, m inistru fără portofoliu. de m iercuri, delegaţia M arii te persoane oficiale. Apoi, de constituţii a R. S Cehoslovace In ce pliveşte ţările capita te neajunsuri şi sâ urmăreas
său natural şi prin vestigiile noastră Oaspeţii români au C. H Hermansson. preşedin Adunări Naţionale a R epubli legaţia a vizitat mai m ulte aî cărei proiect sâ fie dezbătut liste cu o inaltâ dezvoltare va că sistematic ca politica noas
de cultură pe care le păstrea p rim it explicaţii privin d înzes tele partid ului de stingă (co cii Socialiste România, con secţii ale com binatului agro in mod public, astfel îneît. în fi promovată o politică activă tră externă sâ exprim e in tru
ză, Vasteras-ul atrage in toate trarea tehnică a uzinei, modul m uniştii). E. Karlsson. secre dusă de tovarăşul Ştefan Voi- industrial „Belie". dată după congresul p a rti rlc coexistenţă paşnică Pozi totul atît interesele naţionale
anotim purile numeroşi tu de folosire a utilaje lor moder tar al partidului, artişti, scrii tec, membru al C om itetului Seara, preşedintele Skupşti dului,, sâ poată fi supus dez ţia geografică a Cehoslovaciei, cit si cele internaţionale ale
rişti. A ici se află renum ita Ca ne autom atizate şi calitatea tori. a lţi oameni de cultură, Executiv al C.C. a! P C R . nei comunale din Beli Manas- baterii A dunării Naţi.onnlc. la fel ca şi nevoile şi po îb>- Cehoslovaciei socialiste.
tedrală construită la începu produselor. oameni de afaceri, şefi ai u preşedintele M arii A dunări Referindu-se la probleme IMâţile ei industriale impun Partidul Comunist din Ceho
tul secolului al X llI-le a . un In secţiile vizitate prem ierul nor m isiuni diplomatice, zia Naţionale, a vizitat regiunea tir. Bela Şagi. a oferit un d i ale dezvoltării economice in promovarea unei politici euro slovacia va acţiona mai ac
program se arată câ este ne
de sînt păstrate m orm intele român s-a interesat de modul rişti. Recepţia s^a desfăşurat Barania din R. S. Croaţia. neu în cinstea delegaţiei par cesar sâ se pună capăt unei pene mai active. îndreptată tiv în domeniul nvşcârii co
regelui E rik al X fV -lea şi a) în care este organizată pro intr-o atmosferă cordială. I>a gara Osiek, oaspeţii lamentare române. spre dezvoltarea re la ţiilo r re muniste şi m uncitoreşti inter
renum itului cărturar suedez abordări schematice simpliste naţionale. Vom acorda o im
cure a existat, faţă dc crearea ciproc avantajoase cu ţoale
Johannes Rudbekius, fonda statele şi organizaţiile in te r portanţă deosebită re la ţiilo r
organizatorice a
structurii
torul prim u lu i gimnaziu din Poziţia franţei fald de decla producţiei şi a com erţului. Se naţionale şi spre asigurarea de prietenie. consuJtârilor re
Suedia. Un im portant monu securităţii colective a co n ti ciproce şi schim bului de ex
ment arhitectonic este. de a menţionează că structura în nentului european. Se va por perienţă cu P.C.U.S., cu parti
semenea, Castelul construit în raţia guvernului R.D. Vietnam treprinderilor trebuie sâ (ie ni in mod consecvent de la dele comuniste şi m uncito
secolul al X lV -lea, in care se Orientul Apropiat diversificată, câ trebuie sâ se existenta celor două state ger reşti ale com unităţii socialis
află în prezent Muzeul de PARIS 10 (Agerpres) — Gu cut să progreseze perspecti prevadă dezvoltarea unor în mane. de la realitatea câ te, cu toate celelalte partide
Istorie al provinciei Vast- vernul francez a făcut cunos vele unei reglementări a aces treprinderi socialiste mici şi R D G , ca prim stat socialist comuniste frăţeşti.
m ijlo cii, a căror im portanţă
manland. cut m iercuri, prin interm ediul tui conflict şi speră că con constă în prim u l rind în com
In clădirea adm inistraţiei CAIRO 10 (Agerpres). — revistă probleme referitoare purtătorului de cuvîni al M i tactele dintre cele două pârti
concernului „A.S.E.A.", oaspe Mahmud Riad, m inistrul afa ta situaţia de la frontiera iz- nisterului A facerilor Externe deschid posibilitatea unor v ii pletarea producţiei. în îm bo
găţirea rapidă a pieţei cu nou
ţii au vizionat un film ce pre cerilor externe al R A.U., s-a raeliano-iordan-anâ poziţia sa fa(â de declaraţia toare convorbiri care vor duce tăţi şi in a reacţiona în mod
zintă o parte a a c tivită ţii a în tîln it cu ambasadorii ţâ ri ★ rl'n 3 aprilie a guvernului R D la încetarea totală şi necondi elastic faţă de diferitele cei iu
cestei im portante în tre p rin lor arabe acreditaţi la Cairo CAIRO 10 (Agerpres). — Ab- Vietnam cu p rivire la lim ita ţionată a bombardamentelor te ale beneficiarilor „Le Figaro“ despre fenomenele
deri. Concernul datează din pe care i-a inform at despre del Moneim Rifai, m inistru de rea bombardam entelor de că S.U.A. asupra te rito riu lu i RD. Program ul subliniază im por
anuJ 1883 clnd firm a a început rezultatele in ii evederi'lor sale stat iordanian al afacerilor ex tre S.U.A. asupra V ietnam u Vietnam, la începerea unor tanta pe care o arc în condu
să producă prim ele maşini e cu Gunnar Jarring. trim is terne, a sosit la Amman, du lui de nord. In declaraţie se negocieri' menite să restabi cerea economiei, o politică crizei politice si economice
lectrice. In tr-o perioadă rela special al secretarului ge pă o vizită in Republica A ra subliniază că «apropiatele con lească pacea tn Jndochina in chibzuită in domeniul tehnicii
tiv scurtă, „A.S.E.A.1' şi-a ciş- neral al O.N.U. in Orientul bă Unită. M inistrul iordanian, tacte între reprezentanţii R.D. conform itate cu acordurile de
tigat o poziţie de prim rang A propiat, şi despre aotivitatca rare a insolit pe regele Hus- Vietnam şi ceî ai S.U.A. repre care să se bazeze pc analiza S.U.A. ’
progresului realizat pe plan
fn industria electrotehnică diplom atică a guvernului e* se n in cursul ultim ei sale v i zintă o speranţă în ce priveşte la Geneva din ty5 4\ mondial.
mondială In prezent, aici lu giptean în problemele refe zite la Cairo, a avut întreve restabilirea păcii iu suh-estul
Structura e onomică a Ceho
crează peste 29.000 de sala ritoare la situaţia din O rien deri cu conducători ai R .A .U , Asiei” . „Franţa, care a consi slovaciei. nivelul ei lehnir.
ria ţi P rintre principalele pro tul Apropiat, relatează agen cu reprezentanţi ai ţâ rilo r derat întotdeauna că războiul concentrarea şi specializarea PARIS 10 (Agerpres) — saţiilor şi dezbaterilor. V iet
duse ale concernului se nu ţia M E N . membre ale Ligii Arabe, pre în această regiune a liim 'i N oua Zeelandă trebuie sâ fie astfel dezvoltate arul „Le Fi.garo" publică un
mără instalaţii şi echipamente ★ cum şi cu reprezentantul spe poate lua sfîrşil in condiţii de îneît să reacţioneze mai ra articol semnal de Valery Gis- namul este de departe prim a
pentru producerea şi trans T E L A V IV 10 (Agerpres). — r a i al secretarului general al echitate şi demnitate nu poa pid la schim bările economice card d'F.-staiug in care sint -v problemă a Statelor U nite şi
portul energiei electrice — ge M in istru l izraelian al aface O N U .. Gunnar Jarring Con le decit să se bucure de evo Mari pagube provo* (lui tară şi (lin lume nalizate fenomenele crizei po explică m ajoritatea h otârîrilor
adoptate in prezent în această
neratoare de curent alternativ rilo r externe Abba Eban a vo rb irile au fost consacrate lu(ia rure începe. Ea conside Baza dezvoltării re la ţiilo r e- litice şi economice din S.U.A ţară.
şi continuu, transform atoare, avut convorbiri ou ambasa exam inării situaţiei in O rien ră că hotărîrea guvernu cate de uragan • •onom ee internaţionale — se A utorul subliniază conevunea
utilaje pentru lin ii de înaltă dorul S.U.A. în lzrael, Wool- tul Apropiat. lui R. D Vietnam a fă arată in program — va fi ?i dintre ele şi in special legă Dar. p rin cip a lii conducători
tensiune, locomotive electrice, w orth Barbour. la cererea a W E LLIN C TO N 10 (A- pe v iilo r colaborarea economi tura dintre retragerea lui ai opoziţiei, unanim i în con
centrale nucleare, maşini şi cestuia Agenţia France Pres- gerpres). — Asupra Noii că cu Uniunea Sovietică şi cu Johnson din competiţia elec damnarea p o liticii, râm in re
zervaţi în enunţarea liniei lor
echipamente electronice etc. se, citind surse autorizate, re Zeelande s-a abătui un ura celelalte ţâri socialiste, in spe torală şi situaţia din Vietnam de conduită Tăcere absolută
Concernul este reprezentat as latează că au fost trecute in gan care a provocat m ari cial ou statele membre ale In legătură cu „crizele Ante la Rockefeller, generalităţi la
D e d arafia liderului daune. Fn capitala tării, activ dezvoltarea re la ţiilo r e „Statele Unite sînt o tară con tensificarea eficacităţii m ilita
ziarul menţionează :
nei i",
A E R Vom s p rijin i în mod
Nixon. care oscilează între in
W ellington. viteza vin tu lu i
Coastele nordice şi estice ale a atins peste 170 kilom etri conomice cu toate celelalte tărl fruntată de patru crize serioa re şi căutarea mai activă a
pe orâ. Un asemenea ura
ciprioţilor furci gan nu s-a mai abătut asu ale lum ii care sînt interesate se Două dintre ele privesc pâciî Numai senatorul demo
relaţiile cu lumea exterioara
tn această dezvoltare pe baza
Islandei — ameninţate de gheaţa pra W ellingtonului de 30 egalităţii în drepturi, avan — Vietnam ul şi criza mone crat Eugene McCarthy s-a
pronunţat pur şi simplu pen
NICOSIA 10 (Agerpres) — lia AP arată câ, deşi c ip rio ţii de ani. Sute de clădiri au tajulu i reciproc şi fără dis tară Celelalte două rezultă tru retragere din Vietnam,
arctica Liderul com unităţii cipriote greci au căzut de acord ca fost distruse, reţelele elec crim inări. din situaţia internă — pro ceea ce a fost suficient pentru
turce, Fazii K u ciiik, a decla tratativele să aibă un caracter trice au fost avariate, iar In continuare, programul se blema rasială şi alegerea v ii a-i asigura un succes excep
R E Y K JA V IK 10 (Ager de data aceasta in apele rat m arţi la Nicosia că tra com unicaţiile te le g ra fie si ocupă de probleme ale nive torului preşedinte. ţional şi neaşteptat la alege
pres). — Coastele nordice şi coastelor Islandei B locuri tativele intre reprezentanţii inform ativ şi explorator, ei telefonice sistate. Nume lulu i de trai sublinîindu-se In centrul tu tu ro r conver rile prelim inare din Ne’»v
estice ale Islandei sînt a le de gheată de o grosime relor două com unităţi în ve susţin totuşi ca acestea să sc roase şosele şi căi ferate dm Hampshire şi apoi din Wîscon-
m eninţate de 'o prim ejdie neobişnuită au blocat orice derea eventualei soluţionări a desfăşoare sub auspiciile Noua Zeelandă sînt blocate sin Scadenta alegerilor pre
necunoscută de această ţară circulaţie m aritim ă Popu crizei din insulă, declanşată O N U . K uciuk a afirm at câ de dârim â lu rile purtate de zidenţiale impune in orice
in u ltim u l secol — gheaţa laţia din zonele de coastă în decembrie 1963, sînt im i „n-ar fi în te le p r sâ se cre uragan pe mari distante. condiţii ca actuala linie a po
arctică. Masele de gheaţă este îngrijorată de perico nente. El a spus că cip rio ţii eze impresia câ aceste trata Din cauza c iclonului, un litic ii Casei Albe sâ fie mo
d iji Oceanul A rctic, care de tive — dacă vor avea loc — cu un deplasament de 0 900 derată şi. dacă este posibil,
lul urşilor polari, care sînt turci ar dori ca tratativele să vor fi neapărat axate în ju
obicei ajung pînă la jum ă aibă caracter explorator şi tone s-a scufundat la in tra schimbată. Alegerea v iito ru lu i
tatea distanţei între Groen transportaţi o dată cu ghea inform ativ şi să se desfăşoare rul propunerilor supuse re rea in portul W ellington. preşedinte al Statelor Unite
landa şi Islanda, au ajuns ta. * în afara cadrului O.N.U Agen- cent de preşedintele Makarios Ecliipe speciale au fost m o va fi determ inată de evoluţia
secretarului genera) al O N U ,.
bilizate pentru salvarea ce
U Thant El a m enţionat că lo r 700 persoane aflate la conflictului din Vietnam. Pre
propunerile preşedintelui Ma bordul navei. şedintele Johnson era singurul
putea sâ
unele
facă
care
w m karios n-au fost încă transm i In regiunea de nord a schim bări, sâ adopte hotârîri
se com unităţii turce.
Noii Zeelande. apele n u ri concrete care să afecteze evo
In încheiere, vicepreşedinte lor au inundat peste 5 000 luţia conflictului, cum ar fi
le Kuciuk şi-a exprim at pre de hectare. înlăturarea com andantului su
ferinţa ca tratativele dinitre Ca urmare a acestei si prem. oprirea parţia.lâ a
cele două com unităţi sâ *e tuaţii. prim ul m inistru al bombardam entelor asupra R.D.
ţină în afara C iprului. intr-un Noii Zeelande. Keith Ho-
După prezentarea listelor candidaţi ai acestui partid âccit să repete vechile lo loc neutru, unde, a spus el, lyoake, a decretat stare de Vietnam, modificarea raportu
rilo r cu guvernul de la Sai-
de candidaţi, campania elec critică politica externă a coa zinci anticomuniste şi atlon- pot fi asigurate liniştea şi pa urgenţă in ţară.
torală din Italia pentru ale liţiei dc centru-stinga, subli ti sie. cea gon. înlocuirea generalului
gerile parlamentare de la 19 niind beneficiile pe care Singurele partide care <au Westmoreland este apreciată
mai a intrat în faza morilor le-ar aduce Italici ieşirea din prezentat pină acum progra în rin d u rile opiniei publice ''a
mitinguri şi adunări. In mai N.A.T.O., deşi se ştie că plat me electorale concrete sini o inten(ie de n eclipsa im por
multe oraşe au avut loc in forma politicii P.î) C prevede Partidul Comunist şi Partidul în g rijo ra re în c e rc u rile N .A .T .O . tanţa candidaturii lui Robert
ultimele zile adunări publice menţinerea adeziunii la poe Socialist Italian al Unităţii Kennedy încetarea parţiala a
la care au luat cuciului li tul atlantic. Şt în interiorul Proletare. Programul P.C I. bombardamentelor asupra R D.
deri ai partidelor şi grupă partidului socialisl-unificat subliniază în primul rînd ne BRUXELLES 10 (Agerpres). vernul său va reexamina a Vietnam urmărea sâ-1 lanseze
rilor politice, care au expus contradicţiile sini serioase, cesitatea „unei cotituri in — Cercurile autorizate ale partenenţa Canadei la N.A.T.O., pe preşedinte drept candidatul
poziţia lor iotă. de proble fapt dovedit şi de aminarea politica internaţională, in N A T O din Bruxelles au reac va retrage trupele canadiene păcii in fata iui Richard N i
mele actuale de politică in Conferinţei naţionale a parti favoarea păcii şi a coexistenţei ţionat cu îngrijorare la ş tiri din Europa occidentală şi va xon. ale cărui legături cu a ri
ternă şi externă. dului care ar fi trebuit să paşnice” iar în acest cadru le din O llaw a p o triv it cărora coopera strîns cu Franţa în pa consei valoare a pai*tidului
In cadrul campaniei, aten definească programul electo partidul preconizează o nouă guvernul canadian ar intenţio domeniul politic. Dacă aceste republican ii vor păstra. în
ţia este îndreptată îndeosebi ral. Poziţii dintre cele mat politică exteniă o Italiei, care na să-şi revizuiască poziţia fa ştiri se vor dovedi exacte, a ciuda tu tu ro r e fo rturilo r, si
asupra a trei gtupuri de să acorde ţării „o indepen ţă de organizaţia nord-atlau- rată cercurile N.A.T.O., ele lueta belicoasă Retragerea
probleme : politica externă, denţă naţională efectivă şi licâ, im plicînd o eventuală re ar inaroa o „cotitură radica preşedintelui* Johnson din
consideraţii asupra activi autonomie faţă de orice bloc tragere a Canadei din N.A.T.O. lă" in politica guvernului ca campania electorală preziden
tăţii parlamentare şi a coali militar". PCI se pronunţă Aceste ş tiri au urm at recentei nadian. cotitură care ar con ţială a descumpănit toate
ţiei guvernamentale de cen C orespondentă pentru „ieşirea Italiei din conferinţe de presă Ia care stitui „o lovitură grea pentru cercurile politice Această ho-
tru-stingă în legislatura re N.A.T.O şi renunţarea la viito ru l şef a) guvernului ca alianţa nord-atlanticâ, după cc lâ rirc a fost impusă de a titu
cent încheiată, precum si reînnoirea adeziunii la pac Franţa a părăsit deja organis
perspective dc viitor. Parti din Roma tul atlantic, -pentru îndepăr nadian, Pierre E lliot Trudeau, mele m ilitare integrale alea- dinea opiniei publice faţă de
dele majorităţii guvernamen tarea din ţară a tuturor ba a lăsat să sc înţeleagă câ gu cestei organizaţii”. războiul din Vietnam.
tale prezintă activitatea des zelor militare". Programele
făşurată tn ultimii cinci ani electorale ale PCI. şi
de guvernele dc centru-stîn- diferttc sint exprimate in ce PS.IUP. subliniază, pe de
ga drept un bilanţ pozitiv al priveşte agresiunea ameri altă parte, că gruparea de
politicii italiene Acestea cană în Vietnam In timp ce centru-stinga nu reprezintă A ndreas Papandreu, fiu l fostului prim -m i- naţional pentru drepturile om ului", proclamat
susţin că, după alegerile de gruparea de stingă din P.S.U. unica posibilitate în ce pri C U R I E R nistru grec, a sosit la Toronto înlr-o vizită de Adunarea Generală a Organizaţiei N aţiunilor
la 19 mai, va trebui for a condamnat agresiunea Sta veşte formarea unui guvern, de trei zile. P o trivit agenţiei Associated Press, Unite.
mată o coalifie de acelaşi telor Unite şi şi-a exprimat că apropiatele alegeri pot şi Andreas Papandreu doreşte să se folosească ie
tip, deoarece nu ar exista solidaritatea cu lupta pen trebuie să deschidă calea li prezenţa sa în Canada pentru a cere a utorităţilo r LJang Van Loi. adjunct al m in istru lu i afn-
posibilitatea constituirii unui tru libertate şi independen nei soluţionări a probleme acestei ţâ ri să înceteze a jutorul m ilita r către 1 • cerilor externe al R epublicii Democrato
alt guvern în actualele con ţă a poporului vietnamez. a lor fundamentale care stau C uI) presiunea oam enilor m uncii din Venc- Grecia. Vietnam, şi-a încheiat vizita la Alger. In tim pul
diţii ripa de dreapta şi-a mani in faţa poporului italian. zuela şi a opiniei publice din întreaga lu şederii sale in Algeria, el a avut întrevederi cu
După cum apreciază cer festat in mai multe ocazii Confruntările intre partide me, preşedintele republicii. Râul Lconi, « sem C onlinuindu-şi vizita oficială in Belgia, se preşedintele Boumedienne şi alte o fic ia lită ţi din
curile polUice italiene, pro .,in(elcgerea,, faţă de Statele continuă in presă şi la tele nat un decret prin care a comutat pedeapsa de cretarul general al O.N.U., U Thant, a această ţară. Hoang Van Loi a inform at pc
blema continuităţii coaliţiei Unite, viziune. la m itingurile elec 10 ani închisoare a lui F.dunrdo Machado, mem conferit m iercuri dim ineaţa la Bruxelles cu conducătorii algerieni despre situaţia din V iet
de centru-stinga este sin Pină in prezent. nici unul torale şi in adunările pu bru al B iroului T olitic al C.C. al P artidului Co m inistrul de externe belgian, Pierre llarm el. nam.
gura chestiune asupra căreia dintre partidele majorităţii blice. cei aproximativ 30 mi munist din Venezuela în arest la doniicihu. Cei doi interlocutori au dezbătut evoluţia războ Următoarea etapă a turneului prin Africa,
se manifestă, un acord deplin guvernamentale sau dc lioane de alegători uimind In închisoarea m ilita ră San Carlns sini deţi iului din Vietnam, situaţia din O rientul \ - întreprins de adjunctul m in istru lu i afacerilor
Intre democrat-creştini, su- dreapta nu au prezentat in să se pronunţe la 19 mai în nuţi in continuare reprezentanţi ai m işcării de propiat, problema dezarm ării, în perspectiva externe al R D .V. va fi Mali.
r.ialişti-u ni ficaţi, şi republi (aţa opiniei publice progra favoarea acelor partide care mocratice din Venezuela, intre care .şi secre dezbaterilor A dunării Generale a O.N.U. ce
cani mele lor electorale. Din dis vor avea un program mai a tarul naţional al P artidului comunist, Gustavo vor fi reluate la 24 aprilie Ia O.N.U. etc.
In celelalte probleme exis cursurile publice reiese însă propiat de interesele lor. Re Machado.
ta contradicţii serioase nu că partidele de centru-stinga zultatele sint aşteptate cu D elegaţi din 130 de ţări se vor întruni la 22
numai de la partid în partid, sint conştiente de faptul că deosebit interes nu numai in ^ uvcrm il britanic a publicat m arţi un proiect a prilie Ia Teheran pentru a stabili modul
de promovare a d rep turilor om ului în lume.
dar chiar şi în interiorul alegătorii aşteaptă o serie de cercurile politice ci, mai ^ de lege în legătură cu elim inarea discri toate aspectele a ctivită ţilo r legate de drepturile C U R I E R
fiecăruia dintre acestea Ce schimbări radicale. In ace ales, de masa alegătorilor. m inării rasiale din aproape toate dom eniile vie Aceasta este prim a conferinţă care va discuta
le mai profunde disensiuni laşi timp, partidele de dreap ţii sociale. F.l va inlocni unele articole ale le
se manifestă in Partidul de- ta (liberalii, monarhiştii şi GIORGIO PASTORE gii din 1965 privin d re laţiile rasiale. om ului şi va marca încununarea „A n u lu i in te r
mocrat-creştin. O serie de neofasciştii) nu fac altceva corespondentul Agerpres
( ' itta
REDACŢIA Şl A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Gioza nr. 35. telefon 12 75. 1585. 23 17. — T IP A R U L * întreprinderea poligrafieâ H unedoara-D evo.