Page 37 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 37
IM !* * * »
A
încheierea vizitei
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
preşedintelui Consiliului
de Miniştri,
Ion Gheorghe Maurer,
în Suedia
1 W
STOCKHOLM II. De la tri avion. Din usa avionului, pre
mişii speciali Ţinu Dumitru si mierul român face un ultim
Chi$u Vasile : Joi dună-*rniază, semn de rămas bun personali
preşedintele Consiliului de M i tă ţilo r suedeze, tu tu ro r celor
niştri al Republicii Socialiste veniţi să-l salute la aeroport.
România, Ion Gheorqhe Maurer.
insolit de ministrul afacerilor iIr
exlerne. Corneliu Măn?scu, a Joi seara s-a înapoiat in Ca
părăsit Stockholmul, îndrep- pitală. venind de la Stockholm,
tindu-se spre patrie, după o preşedintele C onsiliului de
vizită olicială de patru zile M in iştri al R epublicii Socia
tăcută la invitaţia guvernului liste România, Ion Gheorghe
suedez
Maurer, care, însoţit de m inis
La aeroportul Aarlanda, un tru l afacerilor externe, Corne
de erau arborate drapelele de li'» Mânescu. a făcut o vizită
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID sonalităţile oficiale române au oficială in Suedia, la in v ita
stat ale celor două ţări per
ţia guvernului suedez.
de Tape Hrlan-
fost conduse
aeroportul
La sosire,
pe
der. primul
ministru al Sue
diei. de Torsten Nilsson, m i Eâneasa, erau prezenţi tova
răşii Ilie Verdet, prim -vice-
nistrul afacerilor externe Olof preşedinte al C onsiliului de
Palme, ministrul educaţiei si M in iştri, Alexandru Birlâdea-
cultelor.
Cari Johan Melcher
nu, Alexandru Drâghici, M a
Şl DE STAT iN JUDEŢUL CONSTANTA Rappe, ambasadorul Suediei la xim Berghianu, Janos Fa2ekas,
Bucuresli. si de alte persoane
M ihai Gere, Petre Lupu, Ma
oficiale.
Au fost prezenţi Eduard Me- nea Mănescu. Gheorghe Gaston
M arin, mem bri ai guvernului,
zlncescu. ambasadorul Româ alte persoane oficiale.
niei la Stockholm. si membrii Cu acelaşi avion s-a înapo
ambasadei române.
iat şi baron Cari Rappe. am
Şeful quvernului român basadorul Suediei la ■ Bucu
strinqe călduros manile per reşti. _ -------------------------------- -----
Joi dimineaţa, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Vasile soanelor venite pe aeroport. fGcntiuuare fu pao. n
Oaspeţii români urcă apoi în
Vîlcu, Iosif Banc, Gheorghe Stoica, Vasile PMilineţ au sosit în judeţul Constanţa pentru a vi-
zita obiective economice şi social-culturale şi pentru a se sfătui cu activul de partid şi de
stat, cu oamenii muncii asupra activităţii desfăşurate şi a rezultatelor obţinute pînă acum in Delegaţia Consiliului Central
îndeplinirea planului cincinal, a măsurilor privitoare la îmbunătăţirea organizării administra-
al U.6.S.R. s-a înapoiat în Capitală
tiv-teritoriale a ţării stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, a programului de înflorire
multilaterală a patriei, trasat de cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Joi la amiază s-a înapoiat în qresiunii imperialismului ame
Capitală, venind de la Mos rican. ■ .
cova. deleqaţia Consiliului La sosire, pe aeroportul Bă*
Central al Uniunii Generale a neasa. au fost prezenţi tovară
Sindicalelor din România, con şii Constantin Drâqan, mem
dusă de tovarăşul Gheorqhe bru al Comitetului Executiv al
Apostol, membru al Comitetu C.C. al P.C.R.. prim-vicepre-
Pe frontispiciul podului re ...Trenul oficial îşi continuă marcate pentru calitatea şi as prinderea şi-a depăşit sarcini de utilaje — Medgidia, pentru lui Executiv, al Prezidiului Sîdinle al Consiliului Central
leagă maluriile D unării flu tu drum ul, traversînd ţin u tu l din pectul lor. Ele au fost apre le planificate la producţia rezultatele obţinute în produc Permanent al C.C. al P.CR.. al U.G.S.R, Dumitru Gheor-
ră. in unduirea vin tu lu i pri- tre Dunăre şi mare. poate cel ciate şi pe piaţa mondială. marfă vindută şi încasată cu ţie. Ne exprim ăm convingerea preşedintele Consiliului Central qhiu, vicepreşedinte al Consi
m âvăiatic, tricolorul patriei şi mai cunoscut drum din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 9 m ilioane lei. că acest harnic colectiv, in- al U.G.S.R. care a participai liului Central al U.G.S.R., se
flam ura roşie a partidului. străbătut în miezul verii de s-a interesat de performanţele V orbind despre dezvoltarea tensifieîndu-şi eforturile pen la sesiunea extraordinară a cretari si membri ai Consiliu
Monumentală poartă de in sute de m ii de oameni, de pc acestor utilaje, in comparaţie în continuare a în tre p rin d e ri, tru organizarea mai bună a Consiliului General al Fede lui Central al U.G.S.R., acti
trare în Dobrogea. podul de meleagurile Banatului şi Su cu produsele sim ilare realizate directorul arată că această u producţiei şi a m uncii, va ob raţiei Sindicale Mondiale, con vişti ai sindicatelor.
cale ferată construit cu trei cevei. C lu ju lui şi Craiovei, pe în alte ţări, recoinandind con- nitate va fi completată cu ţine noi realizări în îndeplini sacrată intensificării solidari Au fost de (aţă I. S. lîin, în
sferturi de veac în urmă con care ii cheamă valurile înspu ' ducerii întreprinderii să acor două hale noi pentru sculă- rea sarcinilor de plan. în îm sărcinat cu afaceri ad-interim
stituie şi azi o strălucită ex mate ale m ă rii şi strălucirea de mare atenţie aceste: pro rie, tratam ent termic, mecanic- bunătăţirea ca lită ţii produse Popas pe fluxul tehno tăţii oamenilor muncii din în- al Ambasadei Uniunii Sovie
presie a ingeniozităţii şi mă nisipului dogoritor. bleme. ca şi reducerii consu şef, care vor crea noi condiţii lor". logic al metalului. treaqa lume cu poporul viet tice la Bucureşti si membri ai
iestriei tehnice a unui fiu al Acum. în aprilie, pe!sajul m ului de metal. „Dacă vrem pentru dezvoltarea producţiei La plecare, tovarăşul Nicolae namez. în lupta împotriva a- ambasadei.
Vranceî, inginerul Anghel Sa~ dobrogean apare surprinzător să exportăm — a spus secre In tim pul vizitei, tovarăşul Ceauşescu a urat m uncitori
ligny. de nou, de proaspăt. Cîmpuri tarul general al CC. al p a rti Nicolae Ceauşescu. oprindu-sp lor, tehnicienilor, inginerilor
de un verde intens, li şi fa m iliilo r lor, sănătate şi noi
In această dimineaţă, lingă dului — trebuie să devenim la maşinile unde lucrează lă
De la întreprinderea meca Pregătirile sînt încheiate
arcadele marelui pod. vasele vezi înflorite, ogoare nesfâr com petitivi pe piaţa mondială cătuşul Nicolae Maraloi, fre succese.
acostate în portul Cernavodă şite cu brazde de ourînd tn- şi prin tr-u n preţ de cost scă zorul Ion Raşivnov. ttrungarul
au înălţiat marele pavoaz. Si loarse de plugul tractoarelor. zut". D um itru Doncea. a discutat nică de utilaje, în a lţii oaspeţi
renele lor aduc oaspeţilor draei Jn depărtare se zăresc zidurile Oaspeţii vizitează apoi hala cu ei probleme privind redu străbat principala arteră a o
salutul m arinarilor. în vreme unei gări impunătoare, şi în monobloc. Atrage atenţia pro cerea procentului de rebuturi raşului, îndreptindu-se spre
ce trenul oficial trece încet ju ru l ei, asemeni unui imens cesul lehnologic mecanizat şi şi felul cum aceasta se reflec centru. O vastă panoramă se
peste bâtrinul fluviu. De pe buchet m ulticolor, oameni — în bună parte automatizat, or tă în cîştigu] m uncitorilor, deschide în faţă. Pe străzi, un Putem
puntea unui vas sc înalţă, le- nenumăraţi oamenk Locuitorii ganizat în flux continuu, care despre unele măsuri luate In mare număr de oameni a!
sânîndu-se domol ca şi valu Medgidiei, aşezare întinsă pe asigură folosirea naţională a fabrică pe Linia creşterii pro muncii. Se aud urale pentru
rile Dunării, o uriaşă llam urA coamă de deal. percâ-^u co- spaţiilor de producţie, a u ti d u ctivită ţii muncii şi sporirea patria noastră socialistă, pen tru a asigura executarea însă-
pe care sint scrise cuvintele borît cu to ţii spre calea fe lajelor şi evitarea tim p ilo r ne re ntab ilităţii, subliniind im tru P artidul Comunist Român
ce fac să vibreze astăzi inim ile rată, în întîm pinarea oaspe productivi. portanţa deosebită a aportului şi Com itetul său Central. T o m intatului porumbului la un
tu turor oamenilor m uncii de ţilor. Interesindu-se de rezultate m uncitorilor la organizarea varăşii Nicolae Ceauşescu şi niv»l aqrotehnic superior, se
pe plaiurile dintre Dunăre şi Pe peronul gării, conducă le organizării ştiinţifice a pro ştiinţifică a producţiei şi a Em il Bodnaraş răspund ova emit ordine de lucru fiecărui
mare : „L o cuitorii judeţului to rii de partid şi de stat sînt ducţiei. tovarăşul Nicolae muncii. ţiilo r m u lţim ii. tractorist, în care se stabilesc
Constanţa vă urează bun ve înconjuraţi cu dragoste de Ceauşescu este inform at că, în Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Linia orizontului este tra In structura plantelor de lui se poate arăta că întreaqa condiţiile ce trebuie să le în
nit. dragi tovarăşi !". oamenii muncii. Se aud urări urma amplasării raţionale a a făcut o serie de recomandări sată de cornişele blocurilor cîmp cultivate de întreprinde suprafaţă de teren s-a arat din deplinească lucrarea. Prin pre
zenta zi de zi a şefilor de fer
Ora 8,30. Trenul oficial so de bun venit, tin e ri şi tinere, m aşinilor, coeficientul de fo p rivind ridicarea în con no>. Au fost construite peste rea aqricolă de stat din Bîr- toamnă, iar unele parcele un me şi a conducerii întreprin
cu
de a fost cazul s-au oqorit din
200 de blocuri
aproape
pentru boabe
cea, porumbul
seşte în gara Cernavodă. M ii g ru p u r de pionieri le oferă losire a suprafeţelor de pro tinuare a eficienţei econo 2.300 apartamente, iar în pre ocupă un loc însemnat. în a nou în primăvară. O alentie derii în cîmp se va asiqura
de oameni izbucnesc în urale buchete de flo ri. Reprezentan ducţie s-a îm bunătăţit sim ţi mice in toate sectoarele de zent sînt în construcţie alte cest an rezervîndu-i-se o su deosebită s-a acordat reţinerii funcţionarea fără întrerupere a
şi ovaţii nesfîrşite. Locuitorii ţii organelor orăşeneşti de tor în prezent, obţinîndu-se pe producţie, folosirea pe scară 180 de apartamente din fon prafaţă de l 100 hectare. Ţi- apei în sol, în care scop s-au maşinilor si încadrarea însă-
oraşului au pregătit cu nespu partid şi de stat exprim ă ma m etru patrat suprafaţă de mai largă a progresului teh durile statului şi circa 1.150 nînd seama de faptul că de executat lucrări de qrăpare pc m întărilor în epoca optimă
să dragoste momentul sosiri» rea bucurie a cetăţenilor din producţie 1.180 kg produse, fa nic şi generalizarea celor mai locuinţe proprietate personală. modul cum se execută însă- o mare parte din suprafaţă, , Dublate de o preocupare
conducătorilor de partid şi de Medgidia de a se în tîln i cu ţă de 164 kg cît s-a obţinut în bune procedee de luciu. Este o imagine care sugerea m intalul acestei plante depin precum si întreţinerii arături susţinută la întreţinere şi re
stat in judeţul Constan conducătorii de partid şî de anul 1955. S-a dublat totoda In încheierea vizitei, condu ză direct profilul oraşului, a de in măsură hotărîtoare soar lor in stare curată de buruieni coltare. măsurile luate pentru
ta. Aceste sentimente sînt 6tat. de a le îm părtăşi gîndu- cătorii de partid şi de stat au cărui populaţie a sporit în ul ta recoltei, acţiunea a fost pre- prin discuire. Paralal cu aceas orqanizarea şi desfăşurarea în-
prezente in aspectul sărbăto t’ile şi preocupările lor. tă eficienţa investiţiilor. între semnat în cartea de onoare a tim ii 20 de ani de peste 6 ori. qătită cu mullă , qrijă şi răs ta s-a pus un mare accent pe sămîntării porumbului se vor
resc al m icii, dar frumoasei Din gara Medgidia, tovarăşii prinderea lucrînd rentabil în întreprinderii. „Felicităm m un creştere ce ilustrează sim etre pundere. In vederea bunei reu fertilizarea terenului. Pină materializa în realizarea si de
gări. împodobită cu m ari lo Nicolae Ceauşescu şi E m il că din anul 1960. In prim ul cito rii, inginerii şi tehnicienii drum ul dezvoltării industriale şite a lucrării, de curînd a avut acum s-au aplicat inqrâsămin- păşirea producţiei medii pla
zinci albe. cu flo ri de prim ă Bodnaraş. iau loc în ti-o ma trim estru al acestui an. între din Întreprinderea mecanică şi social-culturale a localităţii. loc o şedinţă a consiliului de te orqanice şi chimice pe mai nificate de 2.800 kq porumb
vară şi m ultă verdeaţă. în ne şină deschisă şi, împreună cu administraţie al întreprinderii mult de 800 hectare, acţiunea boabe la hectar. Prin aceasta
număratele ghirlande de ste- ceilalţi conducători de partid in oare s-a analizat stadiul pre- fiind în curs de terminare pc fermele si întreprinderea vor
guleţe închipuind pavoazurile şi de stat. precum şi cu re qătinlor si s-au stabilit măsu întreaqa suprafaţă. avea posibilitatea să-şi spo
m arinăreşti, dar mai ales pe prezentanţii organelor de rile tehnice şi orqanizatorice Deoarece, spre deosebire de rească sim ţitor veniturile, con
chipurile oamenilor, îm bujo partid judeţene şi orăşeneşti, Mitingul din necesare asiqurării desfăşură alţi ani, vom folosi i-?rbicide pe comitent cu reducerea cheltu
rate de emoţie, de sinceră şi se îndreaptă spre una din cele rii în condiţii optime a semă toate cele 1.100 hectare desti ielilor de producţie.
caldă bucurie. Este bucuria în mai im portante unităţi indus natului. nate culturii porumbului,
tregului nostru popor de a se triale din localitate — în tre Putem considera că principa ceea ce va duce la scutirea Ing. MIHAI VARVARICHI
şti strins unit în ju ru l p a rti prinderea mecanică de u tila lele probleme sînt rezolvale. completă a prasilelor manuale, directorul întreprinderii agricole
dului. al cărui unic şi înalt je. Aceasta, ca şi celelalte în asleptînd doar ca timpul să de ne preocupăm ca la însămîn- de stat din Bîreea
scop este slujirea intereselor treprinderi industriale ale ro oraşui Medgidia vină prielnic pentru începerea tare să asiqurăm un pat ger
naţiunii noastre, ale cauzei taşului — de m ateriale de lucrului în cîmp. Sămînta din minativ corespunzător. Pe cir
socialismului şi păcii. construcţii, de produse alim en hibrizii dubli 208 şi 103 a fost ca 300 hectare se poale începe
tare — sînt creaţii ale anilor
La cobori rea din tren, to repartizată din vreme pe fer oricînd semănatul. Pe restul
varăşul Nicolae Ceauşescu şi noştri de construcţie socialis In centrul oraşului are loc tru triu m fu l păcii, ai demo cului de muncă s-au îmbunătă me, avînd în vedere condiţiile terenului patul qerminativ se Dispozitiv pentru
ce ilolli conducători de partid tă. Volum ul producţiei globa un mare m iting la care iau craţiei şi socialism ului". ţit continuu, iar tim pul de lu de sol si posibilităţile de recol prenăteste în preziua semăna
şi de stat sînt salutaţi cu căl le din unităţile economice ale parte peste 15.000 de oameni In numele colectivului fa cru este folosit mai bine. Vă tare. De asemenea, utilajele ce tului, folosind qrap?le cu dis ionizarea aerului
dură de reprezentanţii orga oraşului a cresout an de an. ai m uncii din Medgidia şi co b ricii de ciment a luat asigurăm că experienţa dobîn- vor fi folosite, respectiv curi în aqreqat. cu grape cu
nelor judeţene de partid şi de ajungind în anul 1967 la a munele învecinate : Tortoman, cuvîntu] directorul fabricii. ditâ pînă în prezent o vom fo tractoarele şi cele 7 maşini colţi reqlabili pentru a obţine
stal. Tovarăşul Petre lonescu. proape un m iliard de lei. As Siliştea, Mircea Vodă. Peş Constantin Savidis El a sub losi mai bine pe viitor, valo S.PC.-6 , sînt echipate cu apara o nivelare perfectă a terenu Un colectiv condus de
prim -secrelar al Com itetului cendenţa Medgidiei va continua tera. Cochirleni, Rasova. linia t că măsurile adoptate de rificând şi mai intens rezerve tura necesară aplicării ier bi lui. prof. univ. Vasile Prisăca-
judeţean Constanţa al P.C.R.. însă, în anii ce vin, cu şi mai Adresîndu-se oaspeţilor, tov. Conferinţa Naţională a parti le existente în uzină. Oricine ci delo r în benzi In urma in Din suprafaţa repartizată pen ru. de la catedra dc u tilă ri
preşedintele C onsiliului popu marc avînt. In anii actualului Iftim ie Ilisei, prim -secretar al dului sînt menite să adînceas- priveşte această m ulţim e de structajului făcui la nivelul în tru porumb, 340 hectare se cul electrice şi autom atizări a
lar judeţean provizoriu, adre cincinal, în acest oraş se in C om itetului orăşenesc de că continuu, pe toate planuri oameni, entuziasmul ce stâ- treprinderii cu şefii fermelor tivă in condiţii de iriqare. Facultăţii de electrotehnică
sează oaspeţilor. în numele vestesc peste 71 m ilioane lei partid Medgidia, preşedintele le şi sub toate aspectele, m un pîneşte oraşul nostru, îşi poa privind cunoaşterea telinoloqiei Sistemele se află în slarc de de in In stitu tu l politehnic
tuturor locuitorilor judeţului, pentru noi capacităţi de pro Consiliului popular orăşenesc ca colectivă în conducerea in te da seama ce forţă uriaşă u de lucru cu aqreqatele respec exploatare, cu excepţia racor din Iaşi, a realizat un iis -
un călduros salut. Răsună pu ducţie. pentru noi construcţii provizoriu, a arătat că locuito dustriei şi a întreprinderilor neşte rin d u rile noastre în ju tive, acestora li s-a trasat sar dului electric la pompele d» la pozitiv pentru io n iz a ră ae
ternice urale. Se aud sunetele social-culturale. rii oraşului Medgidia îşi ex economice, să apropie condu rul partidului şi al dumnea cina de a instrui mecanizatorii ferma din Deva, care in aceste ru lu i. LI poate fi folosit, cu
La sosirea la întreprinderea
înalte ale trom petelor pionie prim ă sentimentele profunde cerea acestora de producţie, voastră. iu biţi conducători, ce vor lucra la semănatul po zile va fi terminat. bune rezultate, in medicină
mecanică de utilaje Medgidia,
reşti şi acordurile unui cîntec de buourie şi satisfacţie pen ereînd totodată posibilitatea poate vedea hotărî rea nestră rumbului. Fermierii. împreună Potrivit qraficului întocmit, şi industrie. In cursul pro
îndrăgit de ct>piî : „Azi e zi conducătorii de partid şi de tru întâlnirea cu conducătorii folosirii mai judicioase a ex mutată a m uncitorilor, ţâran1- cu mecanizatorii, după ce în semănatul porumbului va dura belor, dispozitivul a reali
de sărbătoare". G avrilâ Urdaş, stat sînt întîm pinaţî de m i partidului şi statului. perienţei specialiştilor şi m un lor şl intelectualilor de a face prealabil s-a sta bilit densitatea cel mult 12 zile. In acest scop zat m edii ionizate cu efect
veteran al mişcării m uncito nistrul industriei construcţii După ce a înfăţişat pe larg cito rilo r în dirijarea a ctivită plantelor la hectar pentru fie se va urmări îndeaproape de pozitiv asupra celor sufe
reşti. se apropie de conducă lo r de maşini, M ihai M ari- dezvoltarea m ultilaterală a o- ţii economice. în obţinerea li care larla, au făcut probele către şefii fermelor si de con rinzi.
torii dc partid şi de stat, ofe- nescu, de colectivul de condu ra.şului, vorbitorul a spus: „L o nei înalte eficiente. In acest (Continuare in pag. o 2 -o) necesare in vederea reqlării siliul de administraţie, ca fie (Agerpres)
nndu-le plinea şi sarea care. cere al întreprinderii şi de nu cuitorii din Medgidia m u lţu sens, recenta hotărîre a Co corecte a maşinii. care maşină să fie folosită cu
pe lingă datina în tim p in â rii meroşi m uncitori, tehnicieni mesc din adîncul in im ii p a rti m itetului Executiv al Comite Dsqat de preqătirea terenu maximum de randament. Pen
oaspeţilor dragi, astăzi simbo şi ingineri. Pe o mare pan dului şi guvernului pentru tului Centrai al P.C.R. şi a
lizează şi tra iu l îmbelşugat al cartă ridicată deasupra porta preocuparea ca acest oraş să C onsiliului de M in iştri cu p ri
locuitorilor unor ţin u tu ri pe lu lu i întreprinderii era scrisă cunoască, asemenea celorlalte vire la constituirea comitete
vrem uri amarnic de sărace. urarea „Să ne tră iţi m ulţi an!, localităţi din ţară, binefacerile lor de direcţie ale între p rin
iu b iţi conducători".
Scurtul popas din gara Cer De la început, vizita în ju civilizaţiei socialiste. Această derilor şi organizaţiilor econo
navodă se apropie de sfirşit. deţul Constanţa îşi vădeşte g rijă este pentru noi un înalt mice de stat creează cadrul
Conducătorii de partid şi ele caracterul de lucru, de con im bold în activitatea consa- organizatoric şi legislativ ne
stat îşi iau rămas bun de la sultare şi dezbatere asupra oratâ realizării program ului e cesar. In încheiere, vorbitorul
inim oşii locuitori ai oraşului. laborat de partid. Apreciind a asigurat pe conducătorii de
problemelor actuale ale dez
O tinârâ mamă se desprinde voltării mai rapide a obiec în mod unanim măsurile a partid .şi de stat că m uncitorii,
din m ulţim e, iar copilul pe tivelor industriale, a sporirii doptate de Conferinţa N aţio tehnicienii şi inginerii fa b ri
care-1 poartă în braţe, dăru eficienţei lor economice. nală a partidului cu p rivire la cii de ciment vor depune în
ieşte tovarăşului Nicolae îm bunătăţirea conducerii şi treaga capacitate şi putere de
Ceauşescu o floare roşie. Un D irectorul întreprinderii. p la nificării economiei şi la muncă pentru realizarea unor
ro r uriaş — sînt a tit de m ulţi, Nicolae Filic, dă ample ex reorga n iza rea adm i n istrat i v- indicatori superiori atît in ce
in cit ai impresia că toată plicaţii asupra p ro filu lu i între teriloriailă a României, noi. priveşte calitatea produselor,
populaţia oraşului cîntâ — in prinderii şi perspectivelor el. oamenii m uncii din Medgidia, cît şi eficienţa economică, fo
tonează „Republică, mărea A tel iei ele care efectuau repa vom lupta neabătut pentru r i losind mai bine resursele in
ţă vatră” . Este. într-adevâr, ra ţii pentru u tilaje grele şi de dicarea pe o treaptă superioa terne ale fabricii.
măreaţă România noastră, pa transport s-au dezvoltat în de ră a întregii noastre activităţi, „Pentru mine — a spus lă
tria unui popor care iubeşte curs de 17 ani. devenind o fa contribuind prin aportul nos cătuşul Mircea Diaconescu de
munca, care-şi iubeşte condu brică modernă, care produce tru la dezvoltarea întregii e- la întreprinderea mecanică de
cătorii de partid şi de stat. utilaje complete pentru dife conomiî naţionale”. utilaje Medgidia — care lucrez
rite lam uri ale economiei na In continuare, vorbitorul a de 16 ani in această în treprin
M inim ală prefaţă a vizitei
în judeţul Constanţa, p rim i ţionale — agricultură, trans spus : „Vă încredinţăm de deo dere. ca şi . pentru tovarăşii
construcţii,
chimie.
porturi.
rea conducătorilor de partid Producţia globală a între p rin sebita noastră preţuire şi ade mei de muncă este o mare sa
şi de stat la porţile Dobrogei dem este în acest an de peste z iu n e pentru contribuţia P a rti tisfacţie că partidul, conduce
a constituit expresia Uotărîrii dului Comunist Român, a Co rea sa. se preocupă intens de
2 ori mai mare riecît in 1960. m itetului său Central, a dum crearea unor condiţii tot mai
cetăţenilor de aici de a-şi con A liniate în faţa halei p rin neavoastră personal, iubite bune de muncă în fabricile şi
sacra, şi în viito r, toate pute cipale. rem orcile auto de 3 şi tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la uzinele ţâ rii noastre. Iniţierea
rile. toată priceperea în fă p tu i 5 tone. presele de balotat paie. întărirea continuă a unităţii de către partid a acţiunii de
rem orcile pentru grupuri elec sistemului mondial socialist, a organizare ştiin ţifică a pro
rii politicii partidului, pentru
trogene şi rem orcile tehnolo mişcării comuniste şi m unci ducţiei şi a m uncii se resimte
înflorirea continuă a patriei gice — principalele produse toreşti internaţionale, a tutu şi in uzina noastră, unde or
noastre. ale întreprinderii — sînt re ror forţelor progresiste, pen ganizarea şi aprovizionarea lo Noul puţ de extracţie de Io E.M. Aninoosa Foto : V. ONOIU