Page 38 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 12 oprilie 1963
2
V CONDUCĂTORILOR DE D Şi D
JUDEŢUL CONSTANT
(Urmare (fin pag. 1) a forţei creatoare a m inuna ştiinţei, culturii, bunăstării po lu ţiile tehnice şi utilajele fo tivâ — 174 000 ha. sporindu-la de vaci „Roşie dobrogeană',
tului nostru popor. porului depinde de noi toţi. losite. despre eficienţa eco rodnicia. care dă producţie medie a- La poarta
totul ca prin munca şi a ctiv i Am vizitat astăzi una din de m uncitorii, ţăranii, intelec nomică a irig a ţiilo r la d ife ri In apropiere de M urfatlar, nualâ de 4 500 litr i lapte. To
se
varăşul Nicolae Ceauşescu
tatea lor neobosită să co n tri întreprinderile oraşului dum tualii, activiştii de partid şi ele te cu ltu ri în Dobrogea. oaspeţii au făcut un popas pe interesează de sp rijin u l pe
S taţiunii
terenurile
experi
buie di,n plin la prosperitatea neavoastră — creaţie a regi stat care trăiesc în această Prin staţii automatizate de mentale agricole — Dobrogea, care staţiunea îl dă cooperati
şi progresul ţării'*. m ului nostru socialist. Rezul ţară. Avem tot ce no trebuie pompare şi repomparc. a că unde sc aflau cirezi de vile. velor agricole pentru mărirea
P rim it cu vii şi puternice a tatele obţinute sînt bune şi aş pentru a asigura progresul ror putere depăşeşte de şase Directorul staţiunii, ing. Petre efectivelor de animale şi creş maritim ă a ta rii
neîntrerupt al patriei. Reali
plauze a luat cuvîntul tovară dori să folosesc acest prilej zările din cei doi ani ai cin un pe a Termocentralei Ovi- Tonioroagă. şi dr. Savu Tim a- terea producţiei acestora. 3
şul Nicolae Ceauşescu. pentru a felicita încă o data diu II. apa va fi împinsă pe nu, şeful secţiei zootehnice le
în mod călduros colectivul cinalului sînt o dovadă câ di firu l Văii Carasu pc o lungi Luîndu-şi rămas bun de la
Luînd cuvîntul în faţa oa rectivele Congresului al IX-lea me de 38 lem pînâ la Basa- prezintă cîleva exemplare de colectivul staţiunii, conducă Intrarea în portul Constanţa ţie şi reparaţii navale va fi în
m enilor muncii din oraşul Uzinei metalurgice din oraşul vor putea fi nu numai înde rabi, de unde va fi îndrepta oi din rasa merinos de Palas: torii de partid Şi de stat le vi este dominată, sugestiv, dc viito ru l cincinal de aproape 3
Medgidia, tovarăşul N IC O LAE Medgidia. Realizări frumoase plinite, ci şi depăşite. Sîntem tă spre sud pe canalul Negru create aici, de ţa care s-au ob rează noi succese în activita macarale portuare ale căror ori mai mare dccit cea actu
CEAUŞESCU a spus : au dobîndit şi celelalte între ţinut în medie J0 kg lină fină. tea de cercetare ştiinţifică
prinderi dar nu s-ar putea convinşi câ şi dv., locuitorii o Vodă Debitul apei va depăşi braţe sînt unite de o eşarfă ală.
Ingâduiţi-m i să vă adresez spune câ nu este loc pentru mai raşului Medgidia, vă veţi adu debitele medii cumulate ale Gazdele informează câ staţiu pentru a asigura un sp rijin pe care e scrisă urarea : „Bine U rm ărind cri interes e xpli
dumneavoastră şi întregii m ult. câ iiu sînt încă m ari re ce contribuţia la realizarea O ltului şi Jiului şi va fi rid i nea a liv ra t u n ităţilor agricole tot mai eficient dezvoltării a- aţi venit, iubiţi conducători la caţiile ce le sînt date. condu
populaţii a oraşului Medgidia zerve de perfecţionare a acti program ului elaborat de Con cată la 120 m înălţim e pentru din Dobrogea peste IR 500 O' gricult-urii dobrogene. poarta m aritim ă a ţâ rii". De cătorii de partid şi de stal
un salut călduros din partea v ită ţii lor. Ma refer a tit la gresul al IX-lea. din această rasa. In prezent în La plecare, oaspeţilor li se o parte şi de alta a străzii ce făcut recomandări pentru des
C om itetului Central al p a rti creşterea producţiei, cit şi la Cunoaşteţi politica externă a trece pragul dealurilor M ur- cooperativele agricole de pro oferă in dar doi miei clin rasa duce spie gara m aritim ă, ma făşurarea unei activităţi e fi
dului, a Consiliului de Stat şi ridicarea productivităţii m un a ţârii noastre. In centrul ei fotlarului. O vastă reţea de ducţie din judeţ există 10 fer merinos. rinari, docheri, scafandri, m un ciente în cele două unităţi e-
a guvern-ului R epublicii So cii, la reducerea preţului dc stă prietenia cu toate ţările canale de aducţîune şi d is tri me specializate în creşterea Conducătorii de partid şi de citori portuari aclamă căldu conomlce.
cialiste România. cost, care constituie elemente socialiste, prietenia cu toate buţie va depăşi 2.000 lem, adu- oilor de Palas. stat şi-au continuat apoi călă ros pc oaspeţi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Doresc să mulţumesc tu tu fundamentale de care depin popoarele lum ii, colaborarea cînd apa, pină în anul 1070. Tot aici oaspeţii primesc toria spie m unicipiul Constan Aproape 40 de nave rom â şi ceilalţi conducători de
ror lo cu ito rilo r pentru p rim i de dezvoltarea rapidă a eco şi cooperarea internaţională neşti şi străine aflate în port partid şi de stat semnează in
rea călduroasă, cit şi to nomiei noastre naţionale, rid i pe baza respectului, indepen pe 120.000 ha, iar in perspec- explicaţii in legătură cu rasa ta. nu arborat marele pavoaz Şi cartea de onoare cuvintele :
varăşilor care au vorbit carea bunăstării întregului po denţei şi suveranităţii naţiona salută pr>n glasul sirenelor so „Felicităm colectivul Direcţiei
pentru cuvintele pe care ni por. Iată de ce este necesar le a fiecărei naţiuni, a egali sirea oaspeţilor. A flînd de v i Navigaţiei M aritim e Constan
le-au adresat, pentru angaja ca m uncitorii, inginerii, con tăţii în drepturi şi avan zita conducătorilor de partid ţa pentru rezultatele obţinute
mentele luate de a munci fără ducerile întreprinderilor să a ta ju lu i reciproc Sîntem con şi de stat în portul lor drag. în buna exploatare a navelor,
preget pentru înfăptuirea po corde şi mai m ultă atenţie vinşi câ aceasta este po Prim ire entuziastă în mu m arinarii de pe numeroase alte capacităţilor şi instalaţiilor
litic ii partidului şi guvernului sarcinilor, orientării date de litica ce poale contribui nave româneşti ce străbat mă portuare, pentru contribuţia ,i-
patriei noastre. In toate aces Congresul al IX -lea şi de Con în modul cel mai eficient rile şi oceanele au transmis e cIusă la dezvoltarea comerţu
tea, noi vedem ataşamentul şi ferinţa Naţională a partidului la asigurarea păcii in întrea moţionante radiograme de sa lui nostru exterior. Urâm ma
preţuirea pe care dv„ ca în privind perfecţionarea condu ga lume. Succesele pe care lut. Ei îşi exprim ă neţărm uri rin a rilo r flotei noastre co
ta lo r dragoste faţă de partid
tregul nostru popor, de altfel, cerii şi organizării a c ţiv :tâţii România socialistă le obţine şi se angajează solemn să facă merciale. docherilor şi con
o daţi p o liticii partidului şi economice, rid ică rii calităţii în construcţia economică şi nicipiul Constanţa totul pentru îndeplinirea m i structorilor noului port succe
guvernului. produselor, sporirii eficienţei cui tu raia. în făurirea socialis siunilor ce le-au fost încredin se deosebite în munca lor pen
sarcinilor
<ie
tru realizarea
A devenit — după cum ştiţi economiei noastre. înfăptuind m ului, constituie un aport În ţate, să fie, prin munca lor, plan".
— o practică a conducerii program ul stab ilit de Congres semnat la cauza generală a demni (le prestigiul de care se Oaspeţii sc îndreaptă apoi
p artidului şi statului nostru de şi Conferinţa Naţională vom socialismului, la întărirea sis bucură azi România în lume. spre cheiul portului. Dc po
a se In tiln i cu oamenii m un putea pnrourge într-un ter tem ului mondial socialist, la La orizont se conturează s i curie pe conducătorii de partid de tineri le oferă vin din fru In faţa gării m aritim e, înal mare adie o briză uşoară, pn-
cii, cu cetăţenii de pe toate men mai scurt drum ul de- sporirea influenţei socialismu lueta impunătoare a celui mai şi de sbît. moase vase de ceramică smăl ţii oaspeţi sînt întîm pinaţi de măvâratică. Navele româneşti
meleagurile patriei pentru a săvirşirii construcţiei socia lui în lume, la lupta forţelor mare port al ţârii, Constanţa, In numele lor, Petre Nico ţuită. Un grup de pionieri în tovarăşii Ion Bnicu, m inistrul şi cele străine care alcătuiesc
se sfătui cu ei şi a stabili liste, cieînd condiţiile pentru păcii şi progresului de pretu la temelia căruia se află stră lae, prim-secretar al Comite conjoară pe oaspeţi cu braţe transporturilor auto, navale si un veritabil oraş plutiior,
împreună, cum să muncim trecerea la construirea socie tindeni. Nu este un secret vechiul Tonus, datînd de pes tului m unicipal Constanţa al le încărcate de flori. aeriene, M ihai Marinescu. m i m ulţim ea macaralelor de pe
mai bime, cum să acţionăm tă ţii comuniste în patria noas pentru nimeni câ forţa siste te 2 500 de ani Străbâtînd P.C.R., preşedintele C onsiliu Constanţa oferă o imagine nistru) industriei construcţiilor cheiuri înfăţişează o imagine
pentru a ridica in tr-u n ritm tră. m ului socialist se bazează pe (im pui, nenumărate m ărturii lui popular m unicipal provizo întinerită ce domină mîndră, dc maşini, Nicolae Zoicu, di a dinam ism ului acestui loc
mai rapid patria noastră pe După cum şt-ţi, în spiritul forţa şi tăria fiecărei ţâri so evocă istoria zbuciumată a m i riu. adresează oaspeţilor cu nesfîrşita împărăţie a mării. rectorul portului Constanţa, de interferenţă a m ării cu
treptele civiliza ţie i umane, H o tâ ririlo r Conferinţei N aţio cialiste ; cu cit fiecare ţară so lenarei urbe, supranumită odi vinte de bun sosit şi înm î- Construcţiile noi, moderne se D um itru Euiorea, directorul uscatul.
pentru a asigura creşterea bu nale, Comitetul Executiv şi cialistă este mai puternică pe nioară „Strălucita metropolă a neazâ cheia oraşului, în semn îmbină armonios cu vestigiile şantierului naval, de repre Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
năstării întregului popor. guvernul au luat recent liolâ- plan economic, politic, ş tiin ţi P ontului” . de înaltă cinstire, tovarăşului trecutului — ruinele portului zentanţi ai a u to rită ţilo r por ceilalţi oaspeţi se îmbarcă oe
Bâtrînu! oraş. renăscut, cu
In tîln irile , discuţiile, consul rîrea de a trece la organiza fic şi — ţinînd seama de exis ferestrele larg deschise pre Nicolae Ceauşescu. antic, bazilica romano-catoli- tuare şi întreprinderii (le con nava „Lancea ", pe catarg ii
M ulţum ind locu ito rilo r ora
tarea maselor largi de cetă rea com itetelor de direcţie in tenţa im perialism ului — şi clm facerilor socialiste, a îmbrăcat şului pentru prim irea caldă, câ. farul genovez., strucţii hidrotehnice, ai o r căreia ostaşi ai marinei noas
ţeni dau posibilitatea condu întreprinderi. Aceste organis punctul de vedere al capacităţii în această zi. aflată la cumpă pentru darul oferit, secretarul Străbâtînd străzile oraşului, ganizaţiilor de partid Şi ob tre m ilitare înalţă drapelul de
de apărare, cu a tit este .nai
cerii noastre de partid şi de me vor asigura dezbaterea a- puternic sistemul mondial so na prim ăverii, straie alese. general al CC. al P.C.R., a tovarăşul Nicolae Ceauşescu şteşti din port. stat şi drapelul flotei m ilita
stat să elaboreze măsuri cores profundatâ a deciziilor, elabo cialist, cu atît socialismul va Flori, steguleţ.e. nesfîişitc g h ir spus câ va folosi această che şi ceilalţi conducători de partid Conducătorii (le partid şi dc re. După un tu r ele onoare in
punzătoare cerinţelor Româ rarea colectivă a h o tâ ririlo r în putea trium fa mai iute în în lande îi conferă un aer sărbă ie pentru „a deschide noi po si de stat răspund cu căldură stat vizitează o expoziţie ce iada portului actual, se v iz i
niei, să găsească soluţii cit problemele de bază ale acti treaga lume. toresc. sib ilită ţi de dezvoltare a ora saluturilor, manifestărilor înfăţişează realizările dobîn- tează apoi lucrările de e xtin
mai bune atît problemelor ge v ită ţii economice Fără îndo La intrarea în oraş. sub un şului". spontane de dragoste ale con- dite de lucrătorii portului şi dere a portului şi docul cel
nerale, cit şi celor particulare, ială câ. asigurindu-se p a rtici Indeplinindu-şi neabătut în original arc de triu m f, simbo stânţenilor. Urale pentru şantierului naval Constanţa şi mare cu o capacitate de rid i
privind viaţa d in tr-o localita parea la munca de conducere dato ririle faţă de poporul ro lizând vechea şi noua cetate M arinarul Constantin G hi- partid, pentru patria socialistă, perspectivele de dezvoltare a care <le 15 009 tone, care a fo^t
te sau alta a patriei. In acest a celor mai buni specialişti, mân. partidul şi guvernul vor ondea, împreună cu cei 4 co pentru unitatea întregului celor două im portante unităţi dat in folosinţă cu mai puţin
fel, îm binind experienţa m i a reprezentanţilor oamenilor m ilita în continuare, neabătut, m aritim ă, s-au in tîln it naviga pii ai săi. îi invită pe condu popor în jurul partidului şi economice In expoziţie sc află dc un an in urmă M uncitorii
nunată a harnicului nostru muncii, dezbătîndu-se şi jude- pentru întărirea colaborării cu tori, m uncitori, elevi, studenţi cătorii de partid şi de stat să guvernului răsună pretutin şi steaguj de întreprindere aflaţi pc şantier şi pc do< sa
şi alţi cetăţeni ai oraşului ve
popor cu prin cip iile înalte, cinrlu-se în colectiv proble toate ţările socialiste, cu toate n iţi să înlîm pine cu mare bu guste, după datina locului, din deni cu putere. fruntaşă pc ramură, conferit lută cu multă dragoste pe
bucate pescăreşti, iar un grup
m arxist-lem niste, de care se mele dezvoltării producţiei, popoarele lum ii, pentru întă pentru a treia oară con.secuFv în a lţii oaspeţi, care răspund cu
călăuzeşte, partidul nostru e în fă p tu irii sarcinilor tehnico- rirea unităţii m işcării comu portului Constanţa. Oaspeţii căldură.
laborează soluţii pentru poli economice. activitatea în tre niste şi muncitoreşti, a tu tu primesc explicaţii asupra lu In tim pul vizitei secretarul
tica internă şi externă a pa prinderilo r noastre se va îm ror fo iţe lo r antiim perialiste. c ră rilo r de dezvoltate a portu general al CC. al P.C.R.. se
bunătăţi. In acest fel se par Jn felul acesta ne îndeplinim
trie i corespunzător intereselor lui şi şantierului naval. Rină interesează dc stadiul îndepli
întregului popor. curge încă o etapă pe drum ul atît datoria noastră naţională, pe traiectoria în anul 1070 se vot exemPi n irii sarcinilor dc plan. fj~ c
lă rg irii şi intensificării p a rti cit şi cea internaţionalistă. am lucrări hidrotehnice şi de n- recomandări pentru extinderea
Oraşul dumneavoastră are cip ă rii maselor populare, a oa bele constituind un tot inse
o vechime de aproape 6 seco m enilor m uncii, la conducerea parabil. menajare a noului port in va şi modernizarea şantierului
naval.
le. S-a spus aici cum arăta a ctivită ţii economice din ţara loare de peste 037.000 000 leu
cu trei decenii în urmă Aici noastră. In încheiere. tovarăşul Paralel cu extinderea portului, Salutaţi îndelung cu căldu
locuiesc şi muncesc laolaltă Ceauşescu a urat locu ito rilo r industrializării va cunoaşte o continuă dez ră de către m uncitori, condu
oraşului Medgidia noi şi m ari
alături de români, tătari, Fură îndoială, tovarăşi. — a succese în activitatea închina voltate şi şantierul naval, n cătorii de partid şi de stat pă
turci, alte naţionalităţi ; ei spus în continuare tovarăşul tă în fă p tu irii program ului cărui capacitate de construc răsesc şantierul.
au creat împreună în de Ceauşescu — în munca noas partidului pentru ridicarea pa
cursul veacurilor bunurile tră sînt încă neajunsuri, sînt / î l 0£ * ■ «
m ateriale şi spirituale de lipsuri. Mai avem m ult de fă triei pe culm ile progresului şi De pe şoseaua Filim on Sîr- vieţi că. Liban şi Libia ; şl pe
pe aceste meleaguri, iar cut pentru a putea spune că civilizaţiei, pentru bunăstarea bu, trecind prin vechiul car lista e xpo rturilor continuă să făţişează stadiul actual şl per Constelaţii
spectivele acestei zone. Dinco
după 23 August, cînd poporul am lich idat înapoierea pe caic poporului român. tier al m arinarilor, conducă se adauge noi beneficiari. lo de lin iile m iniaturale ale
român şi-a luat soarta Sn pro am moştenit-o. Trebuie să Cuvîntarea secretarului ge torii de partid şi de stat se D irectorul întreprinderii a-
machetelor se prefigurează, [a
p riile m îini, împreună au dat muncim însă astfel incit să a- îndreaptă spre partea de sud- ratâ că la încheierea celei de scară reală, puternicele uni
viaţă la tot ceea ce s*a re a li sigurâm unirea e fo rtu rilo r tu neral al C C. al P.C.R. a fost vest a oraşului, către unul d r. a doua etape a construcţiei, tăţi industriale ale oraşului » arhitectonice
zat în oraşul dumneavoastră. turor cetăţenilor pentru în vin subliniată în repetate rînduri tinerele cartiere. In faţă, pe care coincide cu sfîrşitul ac Centrala electrică de term ofi-
De la oraşul de 6.000 de lo gerea oricăror greutăţi. Să ju cu v ii şi însufleţite aplauze de fundalul de azur ai cerului, se tualului cincinal, această mo care, cu o putere instalată de
cuitori pe care l-am cunoscut decăm bine toate măsurile pe masele de oameni ai m uncii, profilează, intr-o geometrie dernă unitate a industriei 100 MW, care va intra parţial
personal în 1046, la cel de as care le luăm şi, în legătură cu variată, coşuri fumegînde, ha noastre textile va livra anual în funcţiune anul viito r, în
tăzi, de 32.000 de locuitori, aceasta, apelez la com itetul prezenţi la acest m iting. le şi estacade, tu rn u ri şi sche com erţului cca G 5GO.OOO mp treprinderea de produse fin i pe malul mării
este o mare diferenţă. Viaţa orăşenesc, la toate organizaţii M itingul ia sfîrşit in tr-o at le — atributele noii zone in stofe. te din lemn, care pregăteşte in
populaţiei, condiţiunile do le de partid, la conducerle în mosferă ele mare entuziasm. dustriale a m unicipiului Con aceste zile prim ele garnituri
muncă, posibilităţile de învu- treprinderilor, la consiliul In piaţă se încing hore în care stanţa. La plecare, conducătorii de de mobilă, din cele 20 000 pro
ţâm înt, activitatea culturală, popular, să se sfătuiască in M uncitorii, inginerii, tehnici partid şi de stat au semnat în Continuîndu-.şi vizita spre rie, Techirghiol, Costincşti.
toate problemele de bază cu se prinţi şi conducătorii de cartea de onoare a în tre p rin iectate a fi realizate anual — nordul m unicipiului Constan
sint incomparabile cu celo de enii şi funcţionarii în tre p rin Pe planşetele proiectanţilor,
oamenii m uncii, cu cadrele de derii : „Apreciem activitatea garnituri ce poartă sugestiv ţa, oaspeţii poposesc la am ia
atunci. Realizările din oraşul partid şi de stat. derii integrată de lînâ, im por rodnică pc care colectivul a numele „M ugur", Com binatul care conturează în lin ii a rh i
dumneavoastră, ca de altfel specialitate din domeniile res In aplauzele m u lţim ii, tova tant obiectiv industrial al ora cestei tinere unităţi a indus de m orârit şi panificaţie Do ză în staţiunea Mamaia. Ei tecturale inspirate litoralul -ie
toate în fă p tu irile României pective. Numai astfel se vor răşul Nicolae Ceauşescu şi şului, fac oaspeţilor o entu triei uşoare o desfăşoară pen brogea, ale cărei instalaţii rea sînt întîm pinaţi de tov. Nico mîine, apar noi nume de sta
socialiste, vorbesc cu elocven putea adopta m ăsurile cele ziastă prim ire. tru folosirea cu înalt randa lizează peste 100 de sortimente lae Bozdog, preşedintele Con ţiuni : M idia, Agigea, Tuzla.
ţă de justeţea p o liticii promo mai corespunzătoare pentru ceilalţi conducători de partid Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ment a tehnicii moderne, pen de produse de panificaţie. Toa s iliu lu i O.N.T., de reprezen 23 August, 2 Mai, Vama Ve
vate de P artidul Comunist rezolvarea problemelor care si de stat îşi iau rămas bun şi ceilalţi conducători de partid tru obţinerea de rezultate su te aceste noi obiective măresc, tanţi ai O ficiului Naţional de che. Peste 10-12 am lito ra lul
Român în domeniul industria stau în faţa întreprinderilor de la locuitorii Medgidiei, şi de stat sînt salutaţi de m i perioare in producţie. Dorim substanţial, potenţialul econo Turism de pe litoral. românesc, întins pe cca *~<i
liză rii socialiste a ţării, coope dv. pentru progresul m u ltilo - m ulţum jndu-le pentru p rim i nistrul industriei uşoare, A m uncitorilor, inginerilor şi mic al oraşului Constanţa, a La hotelul Internaţional, km, va dispune de aproxim ativ
ra tiviză rii ag ricultu rii, dezvol ter.il al oraşului dumneavoas lexandru Senoovici. de cadre tehnicienilor noi succese în cărei producţie industrială a prin hărţi, panouri şi machete, 200 .00 0 locuri, nsigurind găz
tă rii cu ltu rii, învâţâm intului, tră. Este necesar să se înţe rea călduroasă făcută. M ii de de conducere din între p rin îndeplinirea planului, în rea fost anul trecut de 2,9 ori mai sint înfăţişate modernele sta duirea pe sezon a peste
ţiuni care vor putea găzdui în
leagă. tovarăşi, câ mersul mai
1 000 0 00 de turişti.
ştiinţei, artei, rid ică rii bună oameni ii însoţesc pe străzile dere. Tinere textil iste înmînea- lizarea unei game tot mai va mare decît în 1960. apropiaţii] sezon aproxim ativ
stării întregului popor. Ele rapid pe drum ul in d u stria li oraşului cu ovaţii şi uralc pînâ z.ă oaspeţilor buchete de flori. riate de stofe şi ţesături de Conducătorii de partid şi de 300.000 tu riş ti şi proiectele de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
sînt în acelaşi tim p o dovadă zării, în flo ririi agriculturii, ia ieşirea din localitate. Sînt vizitate secţiile fila tu bună calitate". stat au p rim it apoi ample ex dezvoltare a staţiunilor de pe se interesează îndeaproape de
ră. ţesâtorie, de finisaj, unde plicaţii asupra proiectelor v i amplasarea noilor vile. hote
în a lţii oaspeţi iau cunoştinţă Tovarăşului Ceausescu I se itoarelor fabrici de ulei şi de lito ra l ce vor fi materializate luri. restaurante şi cam pin
de procesul complex de indus oferă in dor un frumos covor bere, com plexului de seve ş« în elegante şi confortabile guri, de posibilităţile de deser
al cărui desen înfăţişează ma
construcţii La Mamaia. 9 ho
de
vire si gradul (le confort,
trializare a lin ii. Directorul în
iţi m ijlocul cei ea înno cani, îi informează câ în în cheta întreprinderii. vizitei în altor obiective industriale ca teluri, deservite de 4 restau eficienţa investiţiilor. străbătu »l
ing. Vasile Paş
treprinderii,
re urinează
să
întregească
rante noi. vor m ări în vara a
la Mamaia,
De
In continuarea
noua 2onâ industrială a Con
ceasta capacitatea de găzdui
treprindere se realizează 15 m unicipiul Constanţa, condu stanţei. re a „perlei" lito ra lu lu i rom â noul cartier al Constanţei. To-
sorturi de stofă în peste 120 cătorilor de partid şi de stat In tr-un cadru de nulernic nesc cu încă 2.700 de locuri. mis III, îmbrăcat sărbătoreşte,
de modele şi culori. Cercetind Ie-a fost prezentată platform a entuziasm, secretarul general Spre cealaltă extrem itate a li conducătorii de partid şi dc
stat s-an Liulieptnl spre comu
industrială Palas. Ea co nslitire
biiează roadele pămintului omologare. conducătorii de o ilustrare fidelă a p oliticii în al CC. al P.C.R. şi ceilalţi toralului, prin e forturile unite na Comana.
noile modele, unele în curs de
de
conducători de partid şi
ale arhitecţilor şî constructo
ţelepte a partidului de indus
p â rlii şi dc stat an apreciat
stat îşi iau rămas bun de
strădania m uncitorilor, ingine trializate susţinută a patriei gazde. la rilor, în faţa m ării se ridică o NICOLAE DRĂCOS
nonă staţiune — Mangalia, ca
rilo r şi tehnicienilor pentru noastre, de dezvoltare m u lt'- Strâbălînd zona industrială, re va dispune de aproape STELIAN CONSTANTINE5CU
îm bunătăţirea calităţii ţesătu laletalâ a fo iţe lo r de produc coloana oficială se îndreaptă CONSTANTIN BORDEIAMU
...Părăsind oraşul Medgidia, preşedintele C onsiliului Supe de masă şi a v in u rilo r dc ca rilor. a reducerii preţului de ţie, în scopul va lorifică rii cit apoi spre port. De-a lungul fa 30.000 de locuri. De asemenea MIRCEA $ IONESCU
conducătorii de partid şi de rio r al A g ricu ltu rii, de cerce litate, astfel in cit acestea să cost. precum şi preocuparea mai eficiente a resurselor na lezei portului, în zona G ării şi sc vor extinde staţiunile Efo NICOLAE SIMION
stat se îndreaptă spre Con tători. Din m ijlocul lor se des atingă calităţi superioare şi creatorilor de modele pentru turale existente în fiecare din a noului complex de locuinţe
stanţa. Şoseaua străbate în prinde un grup de fete im biâ- să se vindâ la preţuri rezona lărgirea gamei de sortimente. tre judeţele ţârii. din acest cartier, o mare m ul
tinsa vale Carasu, străjuită de cate în costume dobrogene şi bile. Conducătorii de partid Produsele tinerei întreprinderi In fata unor machete şi pa ţime de locuitori întîm pinâ po In ziarul nostru dc mîînc vom publica continuarea re
o parte şi de alia de dealuri oferă oaspeţilor buchete de ş\ de stat se interesează, dc a- constântene sint solicitate şi nouri, arhitectul şef al ora conducătorii de partid şi de portajului despre v i2ita conducătorilor de partid şi de stal
bătrîne, tocite de vîn tu ri şi ar flori. semenca. de randam entul ma peste hotare, în Uniunea So- şului — Gh. Dumitraşcu — în stat cu flori, uralc şi ovaţii. în judeţul Constanţa.
şiţe Veacuri cle-a rîndul, pă- In holul noii clădiri a sta şinilor. de eficienţa şi calitatea
m întul dobrogean şi-a ascuns ţiu n ii. dr. ing. M ilu Ojlobea- lucrărilor, de noile sisteme de
dărnicia, râm înind doar o ste nu, directorul staţiunii, pre plantare şi maşini pentru lu
pă dogoritoare înnecală de zintă tovarăşului Nicolae crări viticole care să permită
colb. Acestui pâm în^ chemat Ceauşescu şi celorlalţi condu extinderea mecanizării în a-
la viaţă in zilele noastre, i se cători de partid şi de stat pod censtă ramură a agriculturii şi
spune astăzi „Dobrogea. mîn- goriile întinerite de pe dealu obţinerea unor producţii imu
drâ grădină !". D ealurile al rile M u rfa lla ru lu i. crestele ridicate şi de calitate superi
bicioase de calcar sînt acope N iculiţelului, O strovului, Ha- oară Directorul staţiunii pro
rite acum de vaste plantaţii badagutui şi Nazarcei, în su zintă apoi un cîmp experi
de vii şi de pomi, iar satele prafaţă totală de circa 30 000 mental cu soiurile noi de viţă
din această parte a locului — ha. Oaspeţii sînt invitaţi apoi de vie obţinute de colectivul
Castelu, Poarta Albă — cu pe lerasa clă d irii staţiunii, ele staţiunii şi parcele de vie iri Cînd vorbesc despre ora lar provizoriu al m unicipiu pentru primăvară. îar din rea cetăţenilor, curăţirea si rarea tu tu ro r m aterialelor cu
case noi, garduri proaspăt unde se deschide vederea pa gată pe care aspersoarele sînt şul lor. hunedorenii rostesc lui Hunedoara a întocm it un sere a ieşit primul eşolon de întreţinerea unor spaţii verzi care sînt dotate spaţiile de
vopsite, totul strălucind de noramică a podgoriei M nrfa- in plină funcţionare In anul cuvintele cu multă căldura, plan vast. In dorinţa de a flori pe o suprafaţă de 500.000 joacă pentru copii. Acestea
curăţenie, arată nu numai m i tla r şi a Văii Carasu. De aici, 1ÎI70, întreaga .suprafaţă a sta aduc argumente pentru a afla principalele prevedem, — Cu ce se va îmbogăţi mp. -Vreau să subliniez, că, vor fi dotate cu alte instala
na unor buni gospodari, ci şi se urmăreşte efectuarea lucră ţiu n ii va fi irigată De bine convinge câ noile lor cartie am solicitat amănunte de la peisajul floral al parcurilor tot în acest an, zonele verz.i ţii şi avem în plan crearea
bumâ9tarea mereu în ascensi rilo r în vii ou tractoare în a facerile apei vor beneficia re, alcătuite din blocuri înal tovarăşul Viorel Răcconu, şi aleilor ? vor creste cu încă 40,000 mp. de noi terenuri de joacă şi în
une Locuitorii acestor sate sa gregat cu d iferite maşini ce m ulte alte unităţi din Dobrn- te, sînt printre cele mai mo prim -vicepreşodinte al Con — Cel mai marc volum de în special în noile cartiere alte cartiere ale oraşului nou.
lută cu bucurie :pe conducăto urmează să intre în dotarea gea Aceasta, datorită sistemu derne. Este posibil ca In a- s iliu lu i popular al m unicipiu muncă îl va necesita planta ale m icroraionului IV. Tot De asemenea, se vor face re
rii iu b iţi ai partidului şi sta u n ită ţilor viticole. Conducăto lui de irig a ţii din Valea Ca cesle aprecieri să fie şi m ult lui. rea şi întreţinerea zonelor în cadrul acestor lucrări s-a paraţiile necesare fîn lim ln r
tului nostru. rii de partid şi de stat sînt rasu, una din cele mai gran subiectivism. Un lucru c însă — De la început, aş dori verzi In prima etapă, se vor însămînţat cu gazon terenul arteziene şi oglinzilor de apă
Ne apropiem de o localitate inform aţi câ vitic u lto rii din dioase lucrări din agricultura cert t hunedorenii îşi iubesc să fac o precizare: toate lu planta circa 200.000 răsaduri (luntre Bulevardul Dacia şi de pe magistralele m unici
care poartă un nume cunoscut cooperativele agricole de pro ţâ rii noastre, aflată in plina nespus oraşul pentru câ tot crările preconizate de noi, de flori de primăvara şi 9.600 stadionul „C orvînul", care se piului pentru a fi date cu-
în toată ţara şi încă m u lt pes ducţie şi din staţiunile expe desfăşurare. ce s-a construit aici, s-a fă pentru acest an. se vor exe de arbori şi arbuşti orna întinde pe o marc suprafaţă. rînd în folosinţă.
te hotarele ei : M urfatlar. Nu rim entale din bazinul v iti Apa din Dunăre, abătută cut prin munca lor, pentru cuta din fonduri bugetare şi mentali în microraioanele II Im portante acţiuni s-au pre Avem convingerea câ,
me aureolat de cele 75 de me col M urfa tlar au p rim it cu din albia ei milenară. începe ei. Din această dragoste s-a prin participarea cetăţenilor şi III. A ii şi început plan văzut şi pentru amenajarea bueurindu-ne de sp rijin u l
dalii cîştigale la nenumărate m ultă bucurie noua holă- sâ-i ajute pe oameni să în născut şi pasiunea pentru în la acţiuni patriotice. O p ri tările de pomi. locurilor dc odihnă, cum larg al cetăţenilor, al tine
concursuri internaţionale de rîre a C onsiliului de M iniştri frunte arşiţele şi să mărească frumuseţarea şi gospodărirea mă lucrare, rare a şi înce — Făcînd o scurtă vizita sînt pădurea Chiz.id, ştrandul rilo r caic s-au născut ş: au
vin u ri, nume de prestigiu ro cu privire la preţurile de a belşugul ogoarelor. străzilor şi cartierelor. Toc put, este executarea repara prin cartiere, am văzut că din Valea Seacă şi Incul dc crescut în Hunedoara, cu pa
mânesc ce se cere nu numai chiziţii la struguri, care va In faţa unei machete, con mai de aceea, participarea ţiilo r de străzi şi trotuare, an fost ..atacate" lucrările la barajul Cineiş. siune,i recunoscută a gospo
adm irat clar şi sporit. Această constitui un puternic stim u ducătorii de partid şi de stat siderurgiştilor şi constructo unde ne-ain prevăzut să as de întreţinere a zonelor — In cartierele oraşului dinelor. vom realiza cu suc
misiune o are Staţiunea expe lent in producţia de struguri sînt inform aţi de tov. Con rilo r hunedoreni la acţiunile faltăm şi să pavăm 43.000 verzi. Ce s-a prevăzut pentru nou sînt amenajate spatii ces toate lucrările prevăzute
rim entală ce poartă numele şi vinuri. stantin Săram, directorul gene organizate în fiecare prim ă mp. Am comandat 200 de extinderea acestor spaţii ? pentru joacă, eu diferite ma pentru ca Hunedoara sâ de
vestitei podgorii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ral al T rustului de construcţii vară este masivă bănci pentru parcurile ora — începerea din timp a teriale deşii na le copiilor. vină mai frumoasă, mai bine
La staţlume, conducătorii de pentru îm bunătăţiri funciare şului şi 400 de coşuri pentru acestor lucrări se explica Despre acestea ce ne puteţi gospodărită.
partid şi de stat sint întâmpi se interesează dc posibilitatea Dobrogea. despre organizarea Contind pe o asemenea hîrtu S-a făcut aproviziona prin faptul câ ne-am propus spune ? Interviu consemnat de
naţi de tov. Nicolae Giosan, sporirii producţiei de struguri şi desfăşurarea lucrărilor, so participare, Consiliul popu rea cu m aterialul sâditor să executăm, cu participa — S-a trecut deja la repa MARIN NEACŞU