Page 5 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 5
# • •
1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITf-VAl
\
Comitetului Executiv al Comitetului Central
ai Partidului Comunist Român şi a Consiliului
de Miniştri al Republicii Socialiste România
cu privire la Comitetele de direcţie ale între
$sm mm i Mmm mm mmm i pa si m mmm mm mm mmmti prinderilor şi organizaţiilor economice de stat
M ăsurile adoptate de Conferinţa Naţională pentru lu cră rile de perfecţionare a tehnicii
a P artidului Comunist Român din decembrie şi a tehnologiei, pentru modernizări, re u tilâ ri.
1967 pentru perfecţionarea conducerii şi pla dezvoltări, reparaţii capitale ce urmează să
n ifică rii economiei naţionale acordă o deose se realizeze în cadrul planului.
ANUL XX. NR. 4121 MIERCURI 3 APRILIE 1968 4 pagini 30 bani bită im portanţă îm bunătăţirii form elor şi me Aprobă achiziţionarea (le utilaje şi obiecte
todelor de organizare şi de conducere a în de inventar din categoria fo n d u rilor fixe, care
treprinderii — unitatea dc bază a producţiei sint cuprinse global în planul de investiţii şi
materiale» a întregii economii. Modul de or nu figurează in cadrul unui deviz general.
ganizare a întreprinderilor pe baza p rin c ip e Aprobă executarea de lucrări de mică me
POSIBILITĂŢI REALE DE lui conducerii unipersonale nu mai corespun canizare şi alte lucrări necuprinse în planul
de stadiului'actual de dezvoltare a economici
de investiţii şi care se realizează din credite
bancare
ţă rii noastre, sarcinilor complexe ce le ridică
gospodărirea, adm inistrarea şi conducerea e fi Hotărăşte asupra efectuării unor investiţii
cientă a întreprinderilor. A devenit necesară necuprinse in plan şi care. p o triv it dispo
promovarea unor forme de conducere colec
z iţiilo r legale, pot fi realizate din resurse pro
SPORIRE A CONTRIBUŢIEI tivă, care să perm ită cuprinderea şi rezolva p rii, lăsate la dispoziţia întreprindem , sau
din fondurile atribuite in acest scop de or
rea m ultip le lo r probleme ale a ctivită ţii eco
nomice. înlăturarea subiectivism ului in luarea ganul ierarhic superior şi aprobă documen
deciziilor, fructificarea experienţei specialiş taţia tehnicâ-economică corespunzătoare.
tilo r. a cadrelor valoroase din întreprinderi, ţiune a noilor fonduri fixe şi pentru a tin
Stabileşte măsuri pentru punerea în func
a colectivului de oameni ai muncii.
INTELECTUALILOR LA dului Comunist Român a hotărit înfiinţarea gerea, în termenele prevăzute, a param etrilor
In acest scop. Conferinţa Naţională a P arti
tehnici-economici proiectaţi ;
Comitetelor de direcţie ale în treprinder'lor d) analizează periodic activitatea întreprin
şi organizaţiilor economice de stat. Alcătuite derii şi adoptă măsuri pentru creşterea e fi
din cadre cu funcţii de răspundere, din spe cienţei economice, în principal prin :
cialişti cu experienţă, preşedinţi ai comitete
— folosirea deplină a capacităţilor de pro
ACTIVITATEA EDUCATIVA lor sindicatelor, reprezentanţi ai salariaţilor, ducţie ;
comitetele de direcţie vor avea sarcina de a
— îm bunătăţirea ritm ic ită ţii realizării pla
conduce întreaga activitate a u n ită ţilor in
care funcţionează. nului de producţie, aprovizionare şi desface
re asimilarea de produse noi, îm bunătăţirea
Pe baza h o tâ rin lo r Conferinţei Naţionale a calităţii produselor;
P artidului Comunist Român şi în conform i — reducerea consum urilor de m aterii p ri
tate cu Legea adoptată de Marea Adunare me şi materiale, sporirea productivităţii
cat, de organizaţiile de tine
ALEX A N D R U MOGOŞ ret şi femei, de către aşe2â- Naţională, în decembrie 1967, cu privire lo muncii, elim inarea ch eltuielilor neproducti
unele măsuri de perfecţionare a conducerii şi
mintele culturale. ve. optimizarea stocurilor de valori m ateria
le, folosirea eficientă a m ijloacelor băneşti,
prim-seeretar al Com itetului m unicipal Deva al P.C.R. O formă eficientă în care plan ificării economiei naţionale, creşterea re n ta b ilită ţii produselor ;
C om itetul Executiv al C om itetului Central
preşedinte al Com itetului executiv al consiliului popular specialiştii din diverse dome al P artidului Comunist Român şi Consiliul — valorificarea rezultatelor cercetării ştiin
nii popularizează ştiinţa şi
m unicipal provizoriu de‘ M in iştri al Republicii Socialiste România ţifice şi introducerea tehnicii noi.
cultura sînt brigăzile ş tiin ţi In întreprinderile şi organizaţiile comer
fice. In deplasările efectuate h o t ă r ă s c : ciale, analizează şi adoptă măsuri pentru
în lu n ile de iarnă în comune C A P IT O LU L I îm bunătăţirea aprovizionării populaţiei, reali
Pe raza m unicipiului Deva specialităţi sint propagandişti le şi satele Rapoll, Băcia, zarea planului de desfacere, a planului de
îşi desfăşoară activitatea un ai unor cercuri de estetică, Sîntandrei, Cristur, Bîreea etc. A rf. 1. In întreprinderile şi organizaţiile Încasări în numerar, reducerea cheltuielilor
mare număr de intelectuali probleme filozofice ale mate ele au dat răspunsuri compe economice de stat se înfiinţează Comitete de de circulaţie, folosirea mai bună a bazeJ teh-
care îşi aduc contribuţia la în m aticii şi fizicii, ale ştiinţe tente m ultiplelor întrebări pu direcţie, organe de conducere colectivă ale nice-materiale, Introducerea form elor moder
făptuirea program ului p a rti lor naturii, conduc şi s p riji se de cetăţtni în legătură cu acestor unităţi. ne de servire.
dului şi guvernului nostru. In nă activitatea cercurilor de îm părţirea a dm inistrativ-teri- A rt. 2. Comitetul de direcţie conduce în In întreprinderile de comerţ exterior, ana
vederea asigurării cunoaşterii studiere a istoriei patriei si torialâ a tarii, perspectivele treaga activitate a întreprinderii, as'gurâ lizează şi ia măsuri pentru îndeplinirea
de către diferitele categorii de partidului, iar unii ju riş ti ţin comunelor, oraşului şi jude organizarea producţiei şi a m uncii, adm inis planului de export-im port, pentru realizarea
intelectuali a principalelor sar lecţii şi expuneri în cadrul ţului nostru, cit şi unor pro trarea şi gospodărirea m ijloacelor materiale oblig a ţiilo r prevăzute în contracte, pentru res
cini economice, politice şi so cursurilor de construcţie de bleme din domeniul econo şi financiare, în vederea în dep lin irii sarcini pectarea term enelor de livrare şi ridicarea
ciale ce stau in fala partidu stat. miei agrare, ştiinţelor naturii, lo r de plan. eficienţei a ctivită ţii de comerţ exterior :
lui nostru, comitetul m unici Un cadru mai larg în care medicinei, lite ra tu rii, trecutu c) aprobă structura organizatorică a între
pal de partid s-a preocupat intelectualitatea noastră des lui istoric hunedorean etc. C A P ITO LU L II prinderii, elaborată pe ba2a norm elor gene
de pregătirea lor politică şi făşoară o activitate m eritorie Căminele culturale au oferit Organizarea şi funcţionarea C om itetului de rale stabilite pe ramură sau subramurâ. pre
ideologică, de informarea lor este râspLndirea în rîndurile şi oferă largi şi variate po direcţie cum şi regulamentul de organizare şi fu r
periodică. maselor a ştiinţei şi culturii, s ib ilită ţi de activitate atît in A rt. 3. Com itetul de direcţie se compune ţionare a acesteia ;
Marea m ajoritate a intelec educarea lor in spiritul mora telectualităţii din oraş, dar din 5 pînâ la 21 mem bri, numărul acestora f) stabileşte măsuri pentru îm bunat'
tu alilor din oraş au urmat lei socialiste, a dragostei faţă maî ales celor din comune şi fiin d sta b ilit de ministere, celelalte organe organizării producţiei şi a m uncii,
sau urmează cursurile univer de patrie, partid şi popor. sate. Tmerea de conferinţe pe centrale ale adm inistraţiei de stat sau de acestei a ctivită ţi un caracter continv
sităţii serale de m arxism -leni- M obilizaţi de organizaţiile diverse teme, organizarea unor comitetele executive ale consiliilor popu tematic : analizează şi stabileşte m '
nism. unii sint încadraţi in de partid, numeroşi intelec seri de calcul în domeniul a- lare judeţene şi a! m unicipiului Bucureşti, tru respectarea program ului de r
diferite alte forme superioa tuali desfăşoară o activitate cărora le sint subordonate întreprinderile, tru întărirea disciplinei şi ră
re ale in v ă ţă m în tilu i de intensă în variatele forme de în funcţie de num ărul de salariaţi perm a muncă ;
partid, in funcţie de specificul educare organizate de sindi (Continuare în pag, a 2-a) Clocotind in oala de turnare, otelul se va strecura încet în nenţi, precum şi de complexitatea activită ţii g) aprobă numirea şefilor
activită ţii lor. participă perio lingotiere. Ploaia de scintei este nelipsita în asemenea ocazii. întreprinderilor. şefilor de secţie ;
dic la pregătirea lectorilor şi Din Com itetul de direcţie fac parte : h) aprobă program ul d'
propagandiştilor, la uncie ex a) directorul general sau directorul între fecţionare a cadrelor dir
puneri, simpozioane şi la alte prinde rii ; directori (tehnic, eccnomic, comer i) ia masuri pentru P u-
activităţi, ceea cz le dă posi cial, adjunct) ; ingineri şefi ; economist şef; til a contractelor ecr ( corn**
bilitatea de a desfăşura in contabil şef: şefii unor servicii, cum sînt ser petenţelor stabilite ' ic supe-
rîndul maselor o muncă de e- viciul planificării, organizării producţiei şi a rio r şi urmăreşte j ra ;
ducatie susţinută şi de cali E C O N O M I A D E M E T A L m uncii, tehnic, producţie, control tehnic do .i) analizează rr îndeplinesc
tate La antrenarea intelectua calitate, financiar. aprovizionare-desfaccre. obligaţiile între bugetul sta
lită ţii in munca de educare, ju rid ic ; conducători ai celor mai importanţe tulul, organul , faţă de ban-
am avut în vedere pregătirea secţii de producţie şi ai altor compartimente că şi alte uf -âsuri corespun-
profesională şi specialitatea Dacă comparăm rezultatele verenţă şi, prin măsuri con din întreprindere. M em brii com itetului dc d i zâtoare ;
fiecăruia, precum şi cerinţele obţinute în trim estrul I cu crete. să le punem în valoare. recţie din rîndul acestor cadre sînt stabiliţi h) apre' p rin d e rii’ şî modul
populaţiei oraşului nostru, pro ETALON ceea ce puteam face, avem în funcţie de structura organizatorică a în de rep? iilo r realizate peste
blemele ce le ridică diferitele dintr-o dată tabloul unor. re Intre economia de metal şi treprinderii şi sint num iţi de către organul plan .âri de investiţii cu
categorii de oameni ai m un zerve ce ne arată gradul de pregătirea profesională a noas ierarhic superior, cu consultarea directorului, ca rar social-cultural. precum
cii. eficienţă a muncii noastre. In tră consider că există o rela a organizaţiei de partid din unitatea respec ' area salariaţilor pe baza
Intelectuali, cu o bună pre tim p ce în primele trei luni ţie directă. Un topitor, şi cu tivă şi a organului local de partid ; regt .ale ;
I)
gătire politico-îdeologicâ. cu AL MĂIESTRIEI am elaborat peste plan 1.600 atit mai m ult un prim -topitor. b) preşedintele com itetului sindicatului ca P mita reglem entărilor legale,
munci de răspundere in apa tone oţel, s-au irosit prin lin care nu se străduieşte să a reprezentant de drept al conducerii sindica re) are nu sînt stabilite la nivel
ratul de stat şi economic, au gouri incomplete, erupţii, lin profundeze în permanentă — tulu i din întreprindere ;
fost selecţionaţi ca membri ai gouri deşeu — ca să numesc şi acest lucru are o mare im c) 1 pînâ la 5 reprezentanţi ai salariaţilor, ătâţirea continuă a con-
colectivelor de lectori ai co doar citeva forme — sute de portanţă în condiţiile asimi- I aleşi la fiecare doi ani in adunări generale de viaţă ale salariaţilor,
m itetului judeţean şi m unici PROFESIONALE tone ce au dim inuat conside Jârii de noi mărci de oţeluri ale salariaţilor sau ale reprezentanţilor lor. — n
pal de partid, activează în ca rabil rezultatele obţinute. A — tainele meseriei, e pus în numărul acestor membri ai C om itetului de aplicare, hileşle măsuri pentru
cest lucru s-a reflectat şi in direcţie fiin d stabilit de ministere, celelalte ‘iuni a sistemului de
drul catedrelor universităţii nivelul unor indicatori calita situaţia de a se ocupa de re organe centrale şi comitetele executive ale salarizart se realizeze o legâ-
serale de m arxism -leninism şi tivi. Mă refer la preţul de cost medieri, retuşâri ce îi .fac consiliilor populare judeţene şi al m unicipiu tură di rec irea salariaţilor şi
La oţeloria numărul 1 din C.S, Hunedoara, ]şi desfă munca maî puţin productivă rezultatele
sint antrenaţi în pregătirea şoară activitatea un număr mare de cadre de diferite ca unde pe trim estrul I, după si Suma cunoştinţelor căpătate lui Bucureşti — în funcţie de subordonarea — aprobă
lectorilor şi propagandiştilor lificări. Aici, ca şi in alte locuri de muncă, elanul tineresc tuaţia operativă, noi am ob pe băncile şcolii sau in faţa întreprinderii — de comun acord cu uniunea de muncă şi •actului colectiv
sindicatelor de ramură.
ţinut economii dc 300.000 lei.
M ulţi dintre ei desfăşoară o se- imbîno cu talentul şi experienţa oţelurilor trecuţi de dar ele puteau fi şi mai mari cuptorului, devine eficientă nu Preşedintele com itetului de direcţie este prevederilor & dic îndeplinirea
pragul primei tinereţi. La confluenţa iniţiativei, pricepetii mai dacă echipa de oţelari se
activitate susţinută in cadrul dacă în lunile ianuarie şi fe directorul întreprinderii ; în lipsa preşedinte — stabileşte aplicarea şi
şi măiestriei profesionale, intîlnim unele rezultate apre interesează din tim p de tot respectarea non;
cercurilor şi cursurilor, sus ciabile, ce atestă preocuparea colectivului de a-şi aduce bruarie ne încadram în costu ceea ce este legat de marca lui, a trib u ţiile acestuia sînt îndeplinite de loc a m uncii, a legis 'ie si igienă
ţin lecţii, consultaţii, expuneri aportul în mai mare măsură la sporirea producţiei, îmbu rile planificate. de oţel ce urmează a fi ela ţiito ru l său, num it de organul ierarhic supe — asigură, în ca
rior.
şi conferinţe la diferite nive nătăţirea calităţii, gospodârireo şi economisirea metolului Desigur, pe parcursul acti borată. înţeleasă tn acest ca A rt. 4. Com itetul dc direcţie funcţionează al prevederilor lega ’or sale şi
pe tot fluxul tehnologic. Alături de rezultatele bune există vită ţii, nu ne-am rezumat nu dru dinamic, măiestria profe zarea unor acţiuni c> ru realî-
le, dc la ciclurile de conferin mai la a constata aceste re ca organ deliberativ, desfâşurîndu-şi activita &i cul-
incâ numeroase rezerve care, identificate şi valorificate, sională îşi arată din plin roa tural pentru salariaţii
ţe şi pînâ la universitatea se : pot face ca aportul colectivului la economisirea metalului zerve şi deficienţe. Ele au dele. In prim ul trim estru, e tea în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul — aprobă, pentru si
rală de m arxism -leuinism . sa devină şi mai substanţiol. Care sînt aceste posibilităţi, form at obiectul unor dezba chipa noastră nu a avut nici de membri şi adoptă hotărîri cu m ajoritate repartizarea spaţiului loc Tderîi.
simplă de voturi din totalul m em brilor.
Peste 60 la sută d»n numărul cum pot fi ele fructificate, sint întrebări Io care am cău teri în adunâriJe de partid, de o şarjă în afara programului, In caz de divergenţă între director şi majo treprindere şi a celui a •» în
tat răspuns împreună cu : sindicat şi şedinţele tehnice la cuptorul nostru nu s-au în locale dc stat ; sele
total de lectori şi propagan operative. Urmarea firească a registrat pierderi de metal. ritatea m em brilor com itetului de direcţie,
n) îndeplineşte orice alte
dişti din sistemul învâţâm în- m ăsurilor luate este aceea că Este un succes cu care nc problema asupra căreia nu s-a realizat un a cini ce rezultă din dispoziţiiU j %
tului de partid sint intelectu ♦ EMIL DELAPETA — secretor al comitetului de partid lingourile turnate incomplet, m îndrim , însă nu putem fi dc cord este supusă conducerii organului ierar sînt stabilite de organul ierar
de pildă, au fost reduse de Io acord cu acei cc risipesc me hic superior pentru a decide.
ali, cadre cu studii superioa + ALEXANDRU PETROVICI — prim topitor ti aprinderii.
194 tone in ianuarie, la 48 tone talul. In fond perforările de Şedinţele de lucru ale com itetului dc di
re. Conducerea form elor eco in m artie; şarjele reci au scă recţie au loc o dată pe lună şi ori de cîte ori
+ LAZAR BODEA — maistru olelor praguri, reacţiile violente din C A P ITO LU L IV
nomice de învâtâm int este în zut şi ele, in aceeaşi perioa cuptor, erupţiile la turnare este nevoie. Acestea se convoacă în tim p util A trib u ţiile directorului întrep,
credinţată în exclusivitate in dă de comparaţie, de la 78 etc., au la bază nu atît lipsa de către preşedinte, din in iţia tivă proprie sau
La cuptoarele noastre se e- beneficiar. Cum însă ştacheta tone la 11.5 tone. la cererea a cel puţin o treim e din numărul
ginerilor şi economiştilor. Me laboreazâ în prezent peste 100 exigenţelor este înălţată la de pregătire profesională, eît de membri. A rf. 10. Directorul asigură organii
lipsa de atenţie,
nerespecta-
Aceasta nu înseamnă că au
dici, farm acişti, conduc cu mărci de oţeluri. Acesta este cote mereu mai înalte, se im fost epuizate posibiJităţjle de rea instrucţiunilor de lucru. A rt. 5. In funcţie de specificul problemelor d e p lin irii h o tâ ririlo r C om itetului de
pricepere activitatea unor gru şi rezultatul preocupării colec pune va tot ceea cc defineşte economisire a m etalului. D im Din această cauză, lingourile ce urmează a fi analizate, la şedinţele Comi a sarcinilor stabilite de organul i.
tivu lu i de a-şi ridica în per noţiunea de măiestrie profe tetului de direcţie pot fi in vita ţi specialişti, su p erio r; conduce, organizează şi coi troleaza
pe de studiu individual pe potrivă ! Considerăm că aces deşeu la nivel de secţie, in loc
manentă măiestria profesiona sională să fie subordonat dezi A. NAGY a tit din cadrul întreprinderii, cit şi dinafara întreaga activitate curentă a Intrep^nder
probleme filozofice ale medi- lă. de a putea produce oricînd deratului : oţel mai m ult şi de te căi trebuie să le căutăm în ei. îndeplineşte toate a trib u ţiile . prevăzute | ’
cineî ; profesori de diferite marca de oţel solicitată de bună calitate. viito r cu mai multă perse (Continuore in pog. a 2-a) A rf. 6. La şedinţele com itetului de direc reglem entările privind conducerea cpcrvtivA
ţie va participa secretarul organizaţiei de a a ctiv ită ţii întreprinderii. P
partid din întreprindere. A rt. ÎL D irectorul reprezintă ş. v n iic * ă
A rt. 7. C om itetul dc direcţie prezintă se întreprinderea in relaţiile cu perloaruMe
mestrial, în faţa adunării generale a salariaţi
experienţă bogată şi tradiţie în Şi lo Bampotoc, prezenţo in lor sau. în întreprinderile mari, a adunării fu n s d U t^ a T , Pr6CUm 51 în fata orMr»p|or
„M e c a n ic a fin ă " a ag ricu ltu rii — cultîvorea legumelor, „preocupa ginerului Liviu Cişmoş nu se prea reprezentanţilor acestora, inform ări cu p riv i
kaza structurii organizatorice il
a
rea" ce a existat în acest an face simţită. Şi oîci s-au semna re la m odul de îndeplinire a planului precum a îegulam entului de organizare şi funcţlona-
este de noturo sa ne demon lat unele lipsuri care, lârâ in şi sarcinile pentru perioada urm ătoare; la re. aprobate de comitetul de direcţie, d i r A
streze că în osemeneo condiţii tervenţia organelor agricole ju sfirşitul anului, prezintă darea de seamă şi s.la b >lpte delegările de a trib u ţii pe
nu se poate concepe obţlnereo deţene, se puteau solda cu bilanţul a ctivită ţii întreprinderii, situaţia be
unor rezultate cit de cit mulţu eompromitereo răsadurilor. La neficiilo r realizate şi modul de repartizare a muncă- h‘C€ 51 pe com partim e:ite J*
L E G U M I C U L T U R A stau lucrurile nici Io C.A P. Leş- ţia tehnîcienei Ano Butaş şi o acestora “ rrin , ?zolval* Şl a m ăsurilor luat»- in p t.
fel de ştearsă este şi contribu
mitoare Cu nimic mai bine nu
7A A J ? \ D: r! cLo: ul d e p r in d e r ii ir.form ca-
A rt. 8. Comitetul de direcţie răspunde în
' ' lJ! df d,recţie asupra principalelor
nic. Despre ce este vorbo ?
inginerului de la C.A.P. Hărău.
r
mod colectiv de activitatea întreprinderii, po
Lo ambele unităţi, dm cauza
triv it dispozîţiunilor legale ; totodată, fieca-
unei neglijenţe crose, o neres- unde răsadurile „răsor" cam ic membru răspunde atît pentru îndeplinirea do dlrecli? â 5c<lin(e ale con .IM,.1,,
greu foţo de alte unităţi. Con
pectoriî unor cerinţe ogrotehni tribuţia inginerilor, care sînt un sarcinilor în compartimentele ce-i sînt repar
ce elementare de amenajare a adevărat pinion de bazo al „me tizate. cît şi pentru întreaga activitate a între C A P IT O LU L V
• Corelaţia dintre cerinţele consumatori hectare, unde terenul este pre răsadniţelor, s-ou compromis ră canicii line", este absolut nece prinderi i. Dispoziţii finale
gătit, fertilizot şi amenajot în sadurile de pe sule de metri sară acolo unde se pune temelia
lor şi posibilităţile producătorilor vedereo irigării. Se intenţipneo- pătraţi, care trebuiau plantote producţiei legumicole.
C A P ITO LU L II I
® „A cincea roată Ia căruţă" ză co în scurt timp, pe o parte nu peste multă vreme pe moi Acum cînd se cer intensifica A trib u ţiile com itetului dc direcţie. A rf i4 Comitetele de direcţie prevăzute
dîn suprafoţo să se cultive cas- mult de 10 hectare grădină. De
• Trebuie să intervină organele judeţene troveţi protejaţi cu folii de po neînţeles este cum de se petrec te acţiunile in legumicultura, cînd t L i u hlaOl30 m a?ri968 în f,in ^ e PÎnă ^ ™
lîetîlenă. Mario Popa şi Mario ostfel de situaţii în prezenţa se hotărăşte soorto producţiei A rt, 9. Com itetul de direcţie are următoa Nu se vor constitui comitete de direcţii- in
legumiculturo, „meconico fi vat de]o în cimp legume co : Ocolîşon sprijină cu multă tro- unor ingineri agronomi co Ni- şi o veniturilor în acest sector, rele a trib u ţii principale : sJubarH e ec-°n,omîcc cârc au. Ia rln d u U w In
subordine întreprinderi sau organizaşi »rn
no" a agriculturii cum i se moi morcovi, ceapă, usturoi şi ridichi gere de inimă execuloreo lucră colina Trandafir şi Monica Şooş se impune ca munca să fie or a) elaborează proiectul planului anual, al
poote spune, concentrează în a pe 12 hectare. Sub îndrumareo rilor Io grădină. Aceloşi lucru se Oore nu cunosc faptul că poar ganizata in mod exemplar, iar planului de perspectivă al întreprinderii şi Ic nomicc, precum şi i n întreprinderi “ « r î c £
ceste zile eforturi şi griji spo otentâ o brigadierei Agnela poate spune despre cooperatoa tă răspunderea faţă de produc neojunsurile semnalote să-şi gă înaintează organului ierarhic superior : de stat unde, p o triv it reglementar lo r lp * !
Soare, vor funcţiona consilii d e ^ Z a ^
b) stabileşte măsurile tehnice şi organiza
rite din porteo cooperatorilor. Mulier, Io CA.P. Batir, parolei rele Maria Morcu. Ana Bogdan. ţie, de modul cum se respectă sească o rezolvare grabnica torice necesare realizării sarcinilor de plan.
Acum se hotărăşte, din planuri cu volorjficarea spanacului, s-au Dita Poscu, Mario Beico şi Mo- şi aplică în practică regulile o- Prin eforturile conjugate ole con
Io scara cimpului, corelaţia intre însominţat aproope 4 hectare cu rio ludele din sotuf Strei. grotehnice ? Acum cele două ducerilor -unităţilor ‘cooperatiste, urm ârind mobilizarea rezervelor de care dis A rt 15. Pe baza prevederilor prezentei hn.
cerinţele consumatorilor şi vo- ridichi, morcovi, sfeclă şi pătrun Din păcate, există şi cazuri cooperolive sint nevoite sâ-şî specialiştilor, Direcţiei agricole pune întreprinderea şi valorificarea supe d n r'.Ş ‘ a aKor norme legale cu p riv ire la
loriiicarea posibilităţilor de aco jel. Răsadurile de roşii, gulion- cmd problema producerii logu procure răsaduri din altă parte, şi Uniunii judeţene a C AP., se rioară a potenţialului ei economic, în vederea organizarea, funcţionarea şi a trib u ţiile In tr!-
creşterii în ritm susţinut a producţiei de
prindcn-lor, comitetul de direcţie işi vfl c îT
perire o acestora de către pro re, ardei gros. vonă de vară. melor este privită ca o „cîncea după ce au făcut o serie de pot volorifîca lo un nivel hunuri materiale şi a sporirii eficienţei în
ducători. cărora li s-au „rezervat" peste roată la căruţa". Citeva exem cheltuieli zodornice Evitarea b A r fUr«:rî5 “ ?7lenî pr°Priu funcţionare
700 mp răsadniţe, sînt bine în superior posibilităţile ce exista tregii activităţi economice ; aprobă desfăşu A rt. 16. Ministerele, celelalte organ* cer
Lo Simerio, Oroştie, Dobro. ple sînt edifîcatoore in oceasto neajunsurilor nu ero o loialitate pentru creşterea producţiei de rarea planului pe perioade, secţii de produc tia e, consdidc populare. Consiliul Centf
Boţiz şi Strei, primii paşi făcuţi grijile, ou o dezvoltare viguroa privinţa. Dacă despre coopero- daco inginerii respectivi urmă ţie şi servicii ; al U niunii Generale a Sindicatelor din V.y.
sînt destul de promiţători. Coo să. Zilele oeesteo. o porte din tivo agricolă din lopuşnic s-o reau moi îndeaproape aclivilo- legume şi buna aprovizionare a c) aprobă. în lim ita reglem entărilor legale, ma şi organele locale ale sindicatel'ir
peratorii din Simeria au culti ele vor fî scoose în cimp pe 20 vorbit co despre o unitote cu o tea în sectorul legumicol. populaţiei cu aceste produse. docum entaţiile tehnice-economice şi' achizi iua masuri pentru înfiinţarea şi orgă
ţionarea de utiiaje pentru investiţiile pre com itetelor de direcţie şi le vor sprM'
văzute în planul întreprinderii, precum şi Îndeplinirea sarcinilor lor.
4