Page 53 - Drumul_socialismului_1968_04

Vizita preşedintelui
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIR-VA I

Republicii Som alia

în ţara noastră

Convorbiri oficiale la Consiliul de Stat

La Palatul C onsiliului de m in istrulu i afacerilor externe, România şi Somalia şi s-a fă­
Stat au avut loc m arţi d im i­ directori din M.A.E. cut un schimb de vederi în
neaţa convorbiri oficiale în­ Din partea somalezâ — Ab- principalele probleme interna­
tre preşedintele C onsiliului de dilahi Gireh Dualeh, m inistrul ţionale de interes comun.
Stat al Republicii Socialiste de finanţe, Mohamed A ii Daar. După convorbiri, preşedin­
Ilom ânia, Nicolae Ceauşcscu şi m inistrul industriei şi comer­ tele C onsiliului de Stat a în-
preşedintele Republicii Soma­ ţului, Ism ail Dualeh YVarsama. m inat preşedintelui Somaliei
lia. dr. Abdirashid AII Sher- m inistrul resurselor naţiona­ O rdinul „Steaua Republicii
riiarke. le, Alim ed ITaji Dualeh. am­ Socialiste România clasa 1".
| ANUL XX. NR. 4133 MIERCURI 17 APRILIE 1968 | 4 pagini 30 bani | La convorbiri au participat: basadorul Somaliei la Cairo Preşedintele Somaliei a înm î-
Din partea română — Ion dr. Nicolino Mohamed. şeful r.at preşedintelui C onsiliului
Gheorghe Maurer. preşedinte­ de cabinet al preşedintelui Re­ de Stat O rdinul «Cavaler al
le C onsiliului de M iniştri, Şte­ publicii, Alimed Botan Da­ Stelei Somaliei cu marele
fan Peterfi, vicepreşedinte al kar. director general în M i­ cord ort”.
Cei doi preşedinţi au subli­
C onsiliului de Stat. Constantin
nisterul P lanificării, dr. She-
ECONOMIA DE METAL Stâtescu, secretarul C onsiliu­ rif Mohamed Kidarus, direc­ niat câ aceste d istincţii sim ­
bolizează respectul şi preţui­
ACTUALI­ m inistrul m inelor, Gheorghe torul Protocolului din M inis­ rea pe care popoarele român
lui de Stat. B ujor Almăşan,
terul A facerilor Externe.
Cioară, m inistrul com erţului Intr-u n sp irit de cordialita­ şi somalez le nutresc unul fa­
ţă de celălalt şi dorinţa co
exterior, M ihai Marinescu. m :- te şi înţelegere reciprocă au mimă pentru întărirea conti­
TATEA Cîteva investigaţii în sfera n islrul industriei construcţiilor fost discutate probleme p ri­ • dintre cele două ţări.
nuă a legăturilor prieteneşti
de maşini. Aurel V ijoti. m i­
vind dezvoltarea şi întărirea
finanţelor,
George
nistrul
(Agerpres)
re la ţiilo r m ultilaterale dintre
.ilacovescu, prim -adjuncl al
ECONOMICA Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat
de influenţă a „neatenţiei 4 4
Preşedintele Consiliului ide
ju l dc a cunoaşte nem ijlocit
bun venit în Republica So­
Stat a) Republicii Socialiste' adresez un cordial salut de în România veţi avea p rile­
Creşte reţeaua România, Nicoîae Ceauşescu.şi cialistă România şi să exprim prietenia şi afecţiunea pe care
Nu de puţine ori. la combinatul hu- nele rezultate frumoase Nu putem spu­ soţia, au oferit m arţi un de­ deosebita noastră plăcere de poporul român le poartă po­
drumurilor auto in nedorean se face umătoarea afirm aţie; ne că am făcut totul. De aceea, această jun în saloanele Palatului a ne în tiln i cu dumneavoas­ porului somalez.
„D in cauza neatenţiei la cuptorul X s-a problemă a constituit obiectul unor dez­ C onsiliului de Stat, in onoarea tră. oaspeţi dragi ai pâmiri- In ţara noastră se bucură de
bazinele forestiere perforat pragul...*’. „Neatenţiei i se da- analizat cu sim ţ de răspundere cauzele preşedintelui Republicii Soma­ tului românesc. o caldă apreciere eforturile
bateri pe blocuri de cuptoare vinde s-au
toreşte faptul că s-a solidificat fonta
poporului
lia. dr. Abdirashid A ii Slier-
dumneavoastră şi
Cu toată distanta cc despar­
pe oală..." sau .Lipsa de atenţie a con­ care generează risipa de metal. S-a des­ marke, şi a soţiei sale te România şi Somalia, cele rezultatele sale în dezvoltarea
O doto cu lopireo ză­ dus Ia arderea oţelului in cuptoarele de Au luat parte Ion Gheorghe economiei şi c u ltu rii naţiona­
pezii şi sosireo zilelor încălzit lingouri...*'. prins cu acest prilej ideea că ele sini Maurer, preşedintele C onsliu- două popoare nutresc senti­
frumoase de primăvară, consecinţa nestudierii temeinice a in­ lui de M in iştri, cu soţia, v i­ mente reciproce dc stimă şi le. în consolidarea indepen­
d icaţiilor cuprinse în fişele tehnologice,
constructorii de drumuri fo­ Propunem să comparăm împreună de unde. pe parcurs, şi „lipsa de aten­ cepreşedinţi ai Consibului de preţuire, năzuind să dezvolte denţei şi suveranităţii Repu­
restiere şi-ou intensificai date din rare rezultă câ in fond. pe u- ţie’4. Stat. M arii Adunări Naţionale in continuare, pe planuri m ul­ blicii Somalia.
merîi .nea-tenţiei*'. apasă in mod nejus­
eforturile penlru crearea tificat valori de mare importanţă. Ast­ Măsuri in vederea gospodăririi mai şi C onsiliului de M iniştri, tiple, legăturile dintre ele. In
de noi arlere de circu- fel, putem nota că oţelarii secţiei nr. 1 judicioase a m etalului şi econom isirii membri ai Consiliului de Stat cursul şederii dumneavoastră (Continuare In pag. a 4-a)
loţie aulo spre cele mal au elaborat in plus. în prim ul trim es­ lui s-au luai in toate secţiile şi sectoa­ şi ai guvernului, conducători
îndepărtate zone muntoa­ tru, peste 1.600 tone de o|el. dar tot în rele com binatului Totuşi. în unele ai unor in stitu ţii centrale.
se împădurite Rezultate­ acelaşi tim p. din diferite motive s-au locuri de muncă se acţionează prea
le obţinute de colectivul pierdut aproxim ativ 1.400 tone de me­ m ult după diclonul „grăbeşte-te încet*, Au participat, de asemenea, Primirea de către tovarăşul
întreprinderii de consliuc- tal. U ltim a cifră, recunosc chiar oţe- de unde şi persistenţa unor neajunsuri, persoanele oficiale somaleze
ţîi forestiere Deva. core la rii, este foarte mare şi situaţia creaîâ sau chiar dacă ele înregistrează scă­ S-au intonat im nurile de
ore de executat onul o- necesită să fie analizată, la fiecare îoc deri. nu sînt pe măsura puterii colec­ stat ale celor două ţâr' Nicolae Ceauşescu a directorului ziarului
cesta 100 km de drumuri de muncă, cu toată seriozitatea şi luate tivu lu i. Ne referim In acest sens la ci- Dejunul s-a desfăşurat intr-o
outo, in dilerite bazine şi asemenea măsuri care să elim ine pier­ teva exemple de la O.S.M. ITV In pe­ atmosferă cordială „Le Monde'*, Hubert Beuve-Mery
seclonre de exploatare a derile de metal îti toate verigile produc­ rioada celor trei luni, d ;n caffza nea­ Adresitndu-se oaspeţilor, pre­
masei lemnoase, confirmă ţiei. tenţiei m anevrării dopului de turnare, şedintele C onsiliului de Stat, M arţi după-amiază. tovară­
pe deplin cele relatate In cadrul com binatului şi chiar la s-au irosit sub formă de scurger apro­ NICO LAE CEAUŞESCU. a şul Nicolae Ceauşescu, secre­ ziarului .Le Monde”, Huhert
Beuve-Mery.
Planul Valoric de produc­ OS.M. I am în tîln it numeroşi siderur- xim ativ 100 tone oţel. iar erupţiile la spus : tar general al CC. al P.C.R..
ţie pe primul trimestru a gişti care conduc în aşa fel procesul trenurile de turnare au însumat alte Vă rog să-mi perm iteţi, ca, . Cu acest p rile j a avut loc
lost îndeplinit în propor­ tehnologic incit sfera neatenţiei este 240 tone. I>a această secţie s-a iv it şi un îh numele C onsiliului de Stat preşedintele C onsiliulu1 de o convorbire care s-a desfăşu­
ţie de Î03.2 la sută, rea- restrinsâ la m inim um In consecinţă, fenomen contradictoriu : în tim p ce nu­ şi a) poporului român, să vă Stat, a p rim it pe directorul rat într-o atmosferă cordială.
lizîndu se peste 20 Io su­ rezultatele pe care ei le obţin sînt din­ m ărul cazurilor de oţel solidificat pe
tă din prevederile planu­ tre cele mai sem nificative Am reţi-nut oală a scăzut sim ţitor în comparaţie cu
lui anual. spre exem plificare că echipele conduse luna ianuarie, cantităţile de metal pier­
A început să se lucreze de Ion Drăghin, Cornel Toacă, Sîmion dut în loc să scadă, s-au m enţinut
din plin la construcţia M ărilâ. Alexandru Petrovici şi a lţii nu la nivelul perioadei comparate In c ir­ Tennocentralo Paroşeni. O
drumului auto Voievodu au înregistrat m această perioadă pier­ cuitul normal al m etalului, p rintr-un „poartă" pe la care intensi­
in lungime de 10 km, de deri de metal, s-au încadrat în progra­ sp irit de prevedere mai atent, puteau tatea dă „vomă" tensiunii :
Io l.onea la Poiana Mire mul de mărci prevăzut. fi atrase şi alte surse importante. transformatorul.
sei Prin terminarea pri­ — I>a cuptoarele noastre, sublinia A. NAGY
milor 5 km. , la slîrşitul m aistrul oţelar Ştefan Tripşa. pe linia Foto : V. ONOIU
acestui trimestru, se va econom isirii m etalului s-au obţinut u- (Continuare in pag. a 2-a)
înlesni accesul cu mijloa­
ce auto Io cabano turis­
tică Voievodu; Se lucrea­
ză intens la crearea unei Proiectul radului penai în dezbatere
arlere noi de circulaţie in
lungime de î l km spre iz­ in librari)
voarele Crişului Alb, care
porneşte din comuno Blă-
jeni Criş şi merge pe fi­ In curînd se va difuza
rul rîului pînâ la ob'.rşio DOCUMENT IMPORTANT în lib ră rii broşura „A d m i­
acestuia. terea în învăţăm intul supe­
rio r 1968-1969".
Lucrarea prezintă actua­
Modernizări şi la reţea a in s titu ţiilo r de
invăţâm int superior din ţa­
perfecţionări PENTRU ÎNTĂRIREA ra noastră, facultăţile şi sec­
ţiile lor de specializare la
tehnologice la cursurile de zi. serale şi fă­
ră frecvenţă, condiţiile de
Termocentrala LEGALITĂŢII SOCIALISTE admitere, precum şi pro­
gramele obiectelor de.con­
Paroşeni curs. ' (Agerpres)
Centralo termoelectrică Instrument de înfăptuire a penal, care să satisfacă com­ pentru infracţiunile săvîrşile
Paroşeni îşi îmbogăţeşte politicii partidului nostru, a plet realizarea sarcinilor de a­ in dauna avutului obştesc
continuu zestrea tehnică liniei sale directoare, dreptul părare a suveranităţii, inde­ Astfel. pentru inlractiunile f i • ® B s-/ 1 o w w
cu noi echipamente şi u­ exprimă voinţa de 6tat a popo­ pendenţei şi unităţii stalului, a de delapidare. Iurt. tilhărie şi la m p a n ia ag rico la de p rim avara Am făcut atîtea lucruri în-
tilaje moderne menite să rului sub forma unor norme proprietăţii socialiste, a dreptu­ înşelăciune, se prevede pe­ tr-un interval de timp aut de
conducă la modernizarea obligatorii, a căror realizare rilor si libertăţilor cetăţeneşti. deapsa cu moartea şi. de la caz icuri incit am început să mâ
şi perfecţionarea proce­ se asigură prin conştiinţa socia­ Ca lucrător în justiţie, aş la caz, închisoarea de la 15-20 ţţîndesc dacă nu cumva am e­
sului tehnologic. A fost listă a cetăţenilor. iar în caz dori să învederez in cele ce ani. cînd aceste infracţiuni au xagerat. Am întilnit-o pentru
instalată şi pusă de cu- de nevoie prin forţa coercitivă urmează, citeva principii care avut „consecinţe deosebii de Porumbul şi cartofii „rasar“ prima dată pc Dorotby Haupt,
rînd în funcţiune o pom­ a statului constituie temelia acestui pro­ grave". Prin aceste consecinţe văduva lînărului a cărui inimă
pă specială cu caracteris­ Normale juridice îndrumă iect, precum şl modul de re­ grave. înţeleg, spre exemplu, bate acum in pieptul meu. fi
tici superioare, dintr-o se­ conduita cetăteniloT in dome­ glementare a unor instituţii ju­ năqubirea avutului obştesc cu m-am plimbat pentru prima
rie de 7 utilaje de ocest niul celor mal importante re­ ridice din cuprinsul său. o sumă însemnată de bani sau dată pe un pod fi pe malul
fel, cu o copocitote de laţii sociale, reglementează ac­ Exprimînd grija deosebită a sustragerea unei nies? de la un greu de sub brazda indolenţei mării. Nu voi uita niciodată
1.110 mc pe oră. Aceas­ tivitatea organelor de stat si a statului pentru întărirea ordi- aqregat din industrie, care, aceste clipe.
ta poate refula, cu ajuto­ organizaţiilor obşteşti, apără nei d-? drept, proiectul noului deşi ca valoare ar fi neînsem­ Doamna Haupt mi s-a părut
rul apei, zgura şi cenuşo construcţia socialistă, orindui- cod penal se bazează pe prin­ nată. prin scoaterea din func­ o femeie extrem de sensibilă fi
la o distanţă opreciobilă, rea de stat, drepturile si li­ cipiul legalităţii incrim inării, ţie a agregatului s-ar cauza sincera. A fost prima persoa­
Una din condiţiile hotăiitoa-
mărindu-se ostiei produc­ bertăţile cetăţeneşti. potrivit căruia numai legea Daqube deosebit de mari avu­ re pentru--soarta producţiei a­ tovarăşii Tiberiu Musolini. tor, ne relata că nu li se acor­ nă. exceptind familia, care
preşedinte şi Mandrea Imre,
tivitatea cazanului prin Transformările economice, so­ este aceea care stabileşte lap­ tului obştesc. Aceste sancţiuni gricole este insămînţarea cul­ inginer la C.A.P. Ruşi E xpli­ dă nici un sprijin pentru fo­ m-a văzut după operaţie. Af
faptul că se evită stagnă­ ciale, politice şi culturale, pe­ tele antisociale ce constituie consider câ vor li de natură tu rilo r in epoca optimă Toţi caţia ni se pare de-a dreptul losirea tractoarelor la întrea­ putea spune că viaţa mea o
rile dese ce erou necesa­ trecute in structura societăţii infracţiuni. pedepsele şi mă­ să apere mai elicîenl proprie­ lucrătorii din .-agricultură ştiu curioasă şi nu mai necesită ga capacitate- Au fost perioa­ datorez rapidităţii cu care a-
re pentru evacuarea rezi­ noastre, au determinat o vastă surile educaliv-prevenlivc ce tatea socialistă si. în acelaşi că orice intirziere este păgu­ alte comentarii. Rău este câ de cînd zile in şir tractoarele ccastă femeie a acceptat ca
duurilor rezultate din ar­ activitate legislativă a statu­ se aplică persoanelor care co­ timp, să contribuie Ia preveni­ bitoare. dim inuind producţia chiar sub ochii lor şi ai briga­ au stat la sed;ul brigăzii, iar
în cele mai multe cazuri lu­
derea combustibilului. lui pentru a satisface în modul mit astfel de iapt?. Pe baza a­ rea unor asemenea fapte cu zecijşi chiar sute de kg la dierilor, care stăteau la um­
Tot anul ocesto a in­ cel mai deplin exigentele pe cestui text. nimeni nu poate li Faptul că proiectul noului hectar De acest adevăr incon­ bră la marginea unei tarlale, crul începe după ora 8. Con­
trat în circuitul tehnolo­ care le reclamă aceste trans­ pedepsit pentru o faptă nepre­ cod penal nu prevede pedepse testabil nu se ţine seama pes­ unde se lucra, cooperatorii ducerea cooperativei din Ruşi Philip Blaiberg
gic ol centralei o instala­ formări. Proiectul noului cod ‘ văzută de lege ca infracţiune gradate in raport cu valoarea te tot. Constatările făcute în plantau cartofii la distanţe a- nu emite ordine de lucru pen­
ţie electronică de reglo- penal se înscrie ca un docu­ in momenlul săvîrşirii ei si nici pagubelor aduse avutului ob­ ziua de 15 aprilie a.c. in cîte­ pteciale după placul fiecăruia tru tractorişti, astfel ei ne-
re o aburului supraîncăl­ ment deosebit de important pe supus Ia executarea altor mă­ ştesc. va da posibilitate instan­ va unităţi cooperatiste scot în La întrebarea: cînd* va înce­ Convalescenta
zit. la cazanul nr. 2. Re­ linia perfecţionării legislaţiei suri deci! acelea prevăzute de ţelor de judecată să facă o evidenţă existenţa a o sene pe semănatul porum bului, pre­ ştiind niciodată din tim p cînd
gulatorul electronic este penale. lege Este asa-numitul princi­ mai bună individualizare a pe­ d e ^ neajunsuri organizatorice. şedintele a răspuns câ în ziua şi unde vor lucra. Pe unele
mult mai eficient în com­ Codul penal în vigoare, pus piu a) neretroactivitâtîî legii depselor, tinînd seama de toate Despre ce este vorba ? de 16 aprilie. E greu de cre­ suprafeţe unde trebuie pregă­ morţii
paraţie cu sistemul de în aplicare la 1 ianuarie 1937, penale. criteriile prevăzute de leqj la La C.A P. Bretea Strei mai zut acest lucr*u. nefiind făcută tit terenul, nici pînâ acum nu
reglare mecanică, prin cuprinde o serie de dispoziţii Ţinînd seama d» faptul că stabilirea sancţiunii. erau de plantat 10 hectare cu nici o pregătire prealabilă şi
foptul că măreşte randa­ învechite şi, cu toate comple­ proprietatea socialistă consti­ Ocrotirea relaţiilor de fa- cartofi, iar cooperatorii din avînd asigurat patul germ ina­
mentul de funcţionore a tările ce s-au adus în decursul tuie temelia relaţiilor sociale Ruşi de abia cu două zile în tiv doar pe mai puţin de 20 (Continuare în pag. a 2-a) inima soţului ei să fie trans­
cazanului şi uşurează mun­ anilor, a devenit necorespun- din tara noastră, chezăşia dez­ NICOLAE STINEA urmă au început această lu ­ plantată in corpul meu. Ne-am
co operatorilor. zălor pentru actualul stadiu de voltării armonioase a economiei preşedintele Tribunalului hectare. strtns mîinile fără să spunem
dezvoltare a statului nostru. şi a bunăstării întregului po­ judeţean Hunedoara crare Solul este cam „rece* Şeful brigăzii de tractoare vreun cuvinl, căci emoţia era
Din acest motiv a fost nece­ por. proiectul noului cod pe­ şi n-am putut începe mai de­ rare deserveşte cele două uni­ prea marc. Gindmdu-mă la în­
V sară elaborarea unui nou cod na! prevede sancţiuni severe (Continuare In pag. a 3-a) vreme — motivau întîrzierea tăţi am intite. Gheorghe Con- cercările prin care a trecut am
simţit o profundă afecţiune
pentru ea fi totodată dorinţa
dc a o proteja. Am vorbit des­
...In miez de noople telefonul hoinele, incolţîndu-l cu bocan­ V - pre operaţie fi fi-a exprimat
pentru reufita ei.
mulţumirea
redacţiei zbirniie prelung. La IZVORUL LACRIMILOR A SECAT... cii lor, merită toată loudo, sti­ Sper că în curînd s-o pot in-
capătul firului se prezintă un ma şi preluireo oomenilor. Ta­ tîlni fi pe doamna Huriei
bărbat cu o voce grovâ. Se tăl lui n-o făcut-o. Astăzi Cos­ Haupt. mama lui Clive, dar
numeşte Aurel Hogman. Vor­ tel nu moi plînge. Obrajii săi va trebui să aftept pină ce me­
beşte repede, precipitat, su­ şi-ou redobîndît frăgezimea şî dicii îmi vor permite sa pri­
grumat de emoţie şi nelinişte. De atunci mama lui bună, o- spume la gură. Educatorul zîmbetul copilăriei. Merge lo mesc mai multe vizite. Mi se
„Am de anunţai un caz foarte . devărată, nu s-a moi interesat Gheorghe Pahomi şi elevii o- şcoală cu reguloritote, învaţă
grav. E vorba de un copil. dc soarta lui. S-o căsătorit şl nului II), core ou văzut scena, bine. parc extrem dc nepoliticos să le
Dumneavoastră îl puteţi ajuta. recăsătorit de cîtevo ori. Şi-a Copiii sînt bucuria vieţii abia reuşesc să-l scoată din Stăm de vorbă cu părinţii i l i s spun oamenilor că trebuie să
jiu atent fi să evit riscul de a
II cheamă Dumitru Constantin „trăit41 viaţa Costel nu mai era mîinile ei... lui.
şi este elev in clasa a V-a...N. ol ei. N o mai interesa... De atunci, Costel şi-o găsit Dumitru Cristea, tatăl, este fi infectat, dar atîta vreme cit
voi mai lua medicamente imu-
Am pornii pe urmele anun­ Tata o adus în casă mamă piriu, plînge într-uno pe as­ mei (el şi fel dc minciuni. Şl „părinţii". Fopto de înalt u­ bucuros că a scâpot de el : no-depresive. trebuie să fiu
ţului. lată-ne in biroul autori­ vitregă, care a venit cu lata el. cuns. Este pus să facă munci iar bătăi. Noaptea fuge. Doar­ manism a conducerii Grupului „Este un prăpădit. In clasa o circumspect.
tăţii tutelare a Consiliului mu­ Deşi bolnav, oproope seară de core i întrec cu mult puterile- me intr-o locomotivă de la flo- şcolor minier Deva, o adminis­ V-a şi nu ştie incâ să citeas­ Celălalt eveniment a fost
nicipal Devo. In faţa noastră seară, tata vine acasă boul. Mereu bătut şi hăituit, pentru taţio minei Deva Este adus a* tratorului şi o educatorului că. A rămas şi repetent. N-a- într-adevăr prodigios. Poate că
un copil plînge într-uno. înecat Golul lăsat în sufletul copiilor Costel zilele se scurg negre şi cosă şi bătut crunt Peste cî­ Gheorghe Pahomi, o elevilor veo carnet de note. Era dezor­ pare exagerat acest epitet fi
de locrimi nici nu poate răs­ de lipsa mamei se măreşte în- mohorîte. In mintea lui se nasc teva zile pleacă din nou. Ele­ Mircea Vorniciuc (core împar­ donat. Nu vrea să muncească. totuşi el desene cu exactitate
punde întrebărilor ce i se pun. tr una. In Ioc să încerce să-t întrebări în faţa cărora este vii Grupului şcolar minier De­ te patul cu el), Alexandru Măr- Fără şcoală de corecţie nu ce ceea ce a fost pentru mine o
...Pe mama lui adevărată acopere cu ofecţiuneo părin­ neputincios. va îl iau la ei. Li se face milo gineanu, Gheorghe Giga, Au­ face om4'. experienţă extraordinară. Pen­
n-o cunoaşte L a părăsit la tească. tatăl se îndepărtează de el. Desculţ, cu hainele rup­ rel Purcel, Bortiş Terenti şi cei Dumitru Maria, mamă vitre­ tru prima dată dc patru luni
scurtă vreme după ce i-o dat de copii, li bate pentru orice Intr-o seară se hotărăşte. Va te. flămind, Costel era la co- lalţi din dormitor, de o-i osi- gă : „Nu mo interesează. Am m-am plimbat cu tnafina mea;
viaţă. Lo divorţ instanţa a ho- Cel mărişor — Tudor — in pre­ fugi de acasă. Nu mai poate patul puterilor. Momo vitregă gura iui Dumitru Constantin încercat (aţi văzut cum I — am avut impresia că regăsesc
tărit să i fie încredinţat ei. Ca zent elev la şcoola profesio­ să îndure. Mama vitregă îl bo­ vine după el. II linie prin o bucată de pîine din piineo o veche prietena pe care nu o
să scape de povara lui, momo nală. rabdă moi uşor. trece te mereu. II bate şî loto Fra­ curtea şcolii, galo să-l sugru­ lor, un culcuş cald, o adevă­ GH. I. NEGREA In peisajul urbanistic al văzusem de multă vreme. Nu
vrea să-l dea cuivo Tatăl, deşi peste neco2uri. Costel, cu to­ tele moi mare nu se împacă rată grijă de fraţi mai mori. oraşului Lupenî, blocurile | găsesc cuvinte suficient de cx-
divorţat, se opune, şi-l io la el. tul o altă lire, slăbuţ şi pir- cu el, soro vitregă ii spune ma­ me. Costel învineţise, făcuse ojutindu-l la lecţii, curâţindu-l (Continuare în pag. a 2-a)
semeţe nu adus un plus de
eleganţă. (Continuore în pag. a 2-a)