Page 54 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 54
Miercuri 17 aprilie 1960
DRUMUl SOCIALISMULUI
I N F O R M A Ţ I I
C & a p « » fa l l i g i e r ţ u d e ţ e a n de DE P A R T I D
SERIA HALEA JIULUI mereu ascendente a economiei ţionale a P.C.R $1 o celorlalte
Dezbateri vii, noastre socialiste. documente rlc partid sînt roa
O amplă si documentată de dele unui an de studiu ooli-
scriere a judeţului Hunedoara tico-ideologic.
interesante
REZULTATE : M inerul Aninoasa — Ştiinţa Petro a fost făcută de cursanta Vera I. H. NEAMJU
L id e ru l a c e d a t şani 2—0 ; Constructorul Lupeni — M inerul Teliuc Includerea tnvătâmintului de Popovici. Fa a scos in eviden
tă locul pe care-1 ocupă jude
1— 1 ; Parîngul Lonea — M inerul Ghelar 1 — 1 : I.G.O.
Hunedoara — M inerul Vulcan 1— 1 ; Preparatorul Pe partid la sate a prilejuit in cer ţul noslru în noua organizare
trila — Abatorul Haţeg 1—0 ; M inerul Uncani — Con curi şi cursuri organizarea u adminîstrativ-terilorială a tarii, Atenţie probleme
Pe un tim p adm irabil şi un joc în viteză de-a lungul în cut. cit şi prin nota de deplină structorul Hunedoara 4—1. nor dezbat2ri vii, pline de con structura sa economica echili
teren toarte bun, întim pinaţi tregii în tîln in . Elementul for sportivitate în care şi-a apă C LASAM EN TU L ţinut. brată, precum si perspectiva <1?
de acordurile fanfarei şi un te al formaţiei a fost linia de rat şansele A avut şi cîteva 1. Ştiinţa Petroşani 15 II 2 2 3 4 -- 9 21 Zilele trecute s-au desfăşurat viitor. lor economice
număr record de spectatori. m ijloc care a alim entat atacul ocazii clare de a înscrie, dar 2. M inerul Ghelar 15 8 3 4 2 1 --11 19 convorbirile recapitulative şi In dezbateri, cursanţii loan
Iată cadrul in care s-a desfă cu mingi utile. Înaintaşii, la portarul Gram, in formă ex 3. M inerul Uricnni 15 8 2 5 2fi—■2? 18 în cele 2 cercuri de învăţă- Bnciu si Gheorghe Andris au
şurat partida dintre M inerul rindul lor. au produs în repe celentă a apărat in extrenus. 4. M inerul Tcliuc 15 7 2 G 3 4 -•18 Ifi mint din cadrul organizaţiei acordat atenţie comunei ca şi gospodăreşti
Aninoasa şi liderul seriei Văii tate rînduri panică in careul Bun a rb itra ju l brigăzii hu- 5. Parîngul Lonea 15 G 4 5 3 1 --21 10 de partid a cooperativei agri unitate de bază în cadrul noii
Jiului, 3 1îinta Petroşani cîşti- advers. nedorene, aviml Ja centru pc 6. M inerul Aninoasa 15 5 G 4 2 2 --19 IG cole din Beriu. Dezbaterile au organizării administrativ-teri to Com itetul de partid ma
gatâ, la c a p itu l celor 90 de Scorul a fost deschis de Ol- Flonan. 7. M inerul Vulcan 15 G 3 G 2 0 -•27 15 lost interesante, au scos în evi nale si prevederilor privind nifestă preocupare pentru
minute, de către localnici cu teanu in m inutul 30. pr-ntr-un f.a juniori : M inerul Aninoa 8. Preparatorul Petrila 15 5 5 5 1 2 -•19 15 dentă faptul că învăţăraîntul de sistematizarea localităţilor ru rezolvarea problemelor cc le
scorul de 2—0. Aşadar, liderul şut puternic la „vinclu", la o sa — Jiul Petroşani 0—0. 9. Constructorul Lupeni 15 4 5 G 33—•31 13 partid de aici s-a bucurat de rale. Au fost scoase în eviden ridică buna gospodărire si în
a fost obligat să cedeze doua minge respinsă de apărătorii AUREL SLABII 10. Constructorul Hunedoara 15 5 3 7 17—20 13 atenlia cuvenită. tă marile posibilităţi ce se frumuseţarea comunei. La în
puncte la Aninoasa. ceea ce oaspeţi. Cel de al doilea gnl 11. I.G.O. Hunedoara 15 3 4 8 9 - ■25 10 Discuţiile la prima temă s-ou deschid în anii viito ri în faţa demnul comuniştilor, în satele
ii mai reduce din ..zestrea" cu este înscris cu zece minute 12. Abatorul Haţeg 15 2 1 12 G - 43 5 desfăşurat pe baza unor pro comunei Beriu în primul rînd Uăcia, Pelreni, Totia si Timpa
care conduce. înainte de fluierul final. în ETAPA V IITO A R E : M inerul Ghelar - Pi■epara- bleme ale activităţii P.C.R. sul) aspect economic, prin va s-au organizat în aceste zilo
M inerii au practicat un fo t urma unei lo vituri de colţ. lim „ i c r b r torul Petrila ; Abatorul Haţeg Co nsl:ruid o ru l Lu- pentru întărirea unităţii şi coe lorificarea rezervelor existante largi acţiuni pentru întreţine
bal curat, au demonstrat o ju Deşi învinsă, echipa studen peni ; M inerul Teliuc — M inerul Uncani ; Construc ziunii ţărilor socialiste, a miş in întărirea economică si or rea drumurilor. La Totia, s au
ţească a lăsat o bună im pre
dicioasă concepţie de joc şi torul Hunedoara — I.G.O. Hunedoara ; M inerul V u l cării comuniste şi muncito ganizatorică a cooperativei a efectuat aproape 1.000 orc mun
sie, atit prin jocul practicat, & G Z N râ reşti internaţionale. Cursanţi
bună condiţie fizică. Aceasta care a contribuit la realizarea can — M inerul Aninoasa ; Ştiinţa Petroşani — Parin- ca Emilian Tîmpeanu si loan gricole de producţie, prin dez că pntriolieă, iar la Pelreni
le-a permis să desfăşoare un unui spectacol fotbal stic plă Tntr-un meci de uzură şi ne gul Lonea. Dînşoreanu. pornind de lo im voltarea învălămîntuluî de 320. Recent, comitetul de partid
stat. a cooperativei meşteşugă
corespunzător din punct de portanta unităţii partidelor co reşti. aşezămintelor culturale si a întocmit un plan de măsuri
în vederea organizării si des
Ultima, cla sa tă a fost vedere tehnic, form aţiile Pa- muniste si muncitoreşti ca ce o mai bună gospodărire a bu făşurării activităţii de gospo
rîngu! Lonea şi M inerul Ghe-
lar şi-au im p â rjit punctele In rinţă fundamentală a zilelor getului local. dărire a comunei, stabilind in
noastre,
principiile ce
de la
acest scop o seri*» de sarcini
Propagandiştii Livin Moga si
g r e a f l i n v i n s ă urma unei dom inări relativ*» P a r tid ă a n o s tă trebuie să stea la baza relaţi Iile Olteana bine documentali. si responsabilităţi concrete. O r
din partea gazdelor, şi a jocu
lui pe contraatac al oaspeţilor. ilor dintre partide au scos în folosind material intuitiv, au ganizaţiile do partid din Be
evidentă
activitate in
vasta
Duminică. Preparatorul Petrila a înregistrat o victorie Sloicn (Ghelar) inscrie in m i Meciul dintre Constructorul careul advers. Meciul conti ternaţională a partidului nos asigurat înţelegerea si apro riu, Criscior Bnces. au între
la lim ită in faţa „lanternei roşii" (Abatorul Haţeg). Gazdele nutul IC. Ratările abundente Lupeni şi M inerul Teliuc în nuă confuz, presărat cu du tru, dorinla sa permanentă de fundarea problemelor discutate. prins. de asemenea, largi ac
au urm ărit, de fapt, obţinerea celor două puncte puse în joc ale localnicilor se datoresc ac cepe ..tare" — joc impus chiar rităţi. Se detaşează de această Astfel temeinica însuşire de ţiuni pentru înfrumuseţarea si
şi, cu scorul de 1—0 au realizat acest lucru. ţiu n ilo r p rip it construite şi de gazde. Sergiu caută mai manieră de joc Jura şi Hoss, a face tot c î depinde dc el către cursanţi a ideilor cuprinse mai buna gospodărire a co
Fotbaliştii de la Petrila se impun printr-un joc mal or nervozităţii. Tot în nota de m ult picioarele adversarului care mai încearcă cîteva ac pentru a veni în slujba întă in documentele Conferinţei Na munelor.
ganizat. In m inutul 18 Halasz.y centrează pe dreapta în ca dominare a echipei Parîngul decit balonul. Cele două fo r ţiuni. După pauza, jocul clş- ririi unităţii mişcări comuniste C. GHEORGHE
reu. Beraru. prezent pe fază. preia din voie in plasă p rin Începe şi repriza secundă, dar m aţii îngrămădesc jocul la tigâ în... nervozitate şi anim o si muncitoreşti Internationale.
tre picioarele portarului. Pe lingă această fază se mai pot egnlarca survine doar în m i m ijlocul terenului, desfâşurind zitate. Spectatorii aşteaptă fa Relevîndu-sa deosebita însem
consemna 3 lo vitu ri indirecte în careul de 10 m şi 3 bare. nutul (io printr-o lovitură fie o partidă anostă, cu multe ze de fotbal, dar sînt nevoiţi nătate a recentelor documente
In repriza a doua oaspeţii s-au postat in apărare, şutind la 11 m. executată de Baky. greşeli tehnice şi pase la ad să asiste la cele mai greşite de partid, cursanţii au expri Philip Biaiberg
mingea în toate direcţiile, la întîm plnre. In urma unui pre în urma unui henţ în careu. versari. După ce perioada de execuţii tehnice. La acest joc, mat în cuvîntul lor acordul
sing constant din partea fotbaliştilor de la Petrila. scorul Fotbaliştii de In Lonea ratea tatonare din partea gazdelor a rb itru l T iberiu Sima, din De unanim fală de politica internă
râmine neschimbat, gazdele ncfructificînd nici o ocazie fa ză victoria de mai multe ori. părea încheiată, Dolgoie de Ia va. adaugă cîteva decizi1 ero Si internaţională a partidului si
vorabilă. Echipa din Haţeg construieşte cîteva atacuri spo pnn Bnky şi Petru. De In oas Teliuc demarează scurt pe nate, ridicînd tensumea pe ga statului nostru, au subliniat
radice. datorate. în special, jucătorilor Manea, Tirlea. peţi s-au remarcat M ihâilâ. extremă, schimbă cîteva baloa zon. E.calarea se produce în faptul că ea reflectă interesele
Nagy, dar ele au rămas nefinalizate. Borondel şi Stoica De la lo ne cu Ştefan, lasă adversarii m inutul fi7 prin Sălaj an. Se fundamentale ale poporului ro
La victoria gazdelor şi-au adus contribuţia Halaszy. Be calnici nu s-a remarcat n i „pe d rum “, driblează apără pare că atit s-a urm ărit ! Jo mân si în acelaşi timp cores C o i w a h $ G & n ţ ®
ra rii şî Magda. care s-au evidenţiat faţă de restul echipei. meni. Slab a rb itra ju l prestat torii Nicola şi Mărcuşî şi în cul devine anost şi gazdele se pund-» intereselor generale ale
A condus bine Ion Bistrian (Orăştic). de Gheorghe Chico.ş (Deva). scrie pe lingă Faur. spectator mulţumesc cu meciul egal. cauzei socialismului. (Urmare din pag. 1) aproape în fiecare zi in Europa
La ju n io ri ; Preparatorul Petrila — Abatorul Haţeg î.a ju n io ri : Parîngul Lonea la faza din m inutul 37 şi... 1—0 Spectatorii au asistat la un joc Dc un mare Interes s-au bu fi. America. Dr. Demcsquita
3—0 (neprezentaren le g itim a ţiilo r de către echipa din Ha — M inerul Ghelar 5—0 (4—0). pentru oaspeţi. La acest scor sub orice critică, plecînd ne curat în discuţiile la cea de a din Lourenco Marques, in
ţeg). I, TEŞCAN I. CIOCAN gazdele pierd jocul din mînâ, m u lţum iţi de pe stadion. doua temă problemele privind presive pentru a desene plim vîrsta de 42 dc ani, care se
nu le reuşeşte nici o acţiune, importanta ŞÎ semnificaţia mă barea pe care am făcut-o îm
baloane sigure sînt ratate in P. EUGEN surilor adoptate de partid preună cu Eilccn dc-a lungul află acum în convalescenţă la
spitalul Groote-Shuur, a suferit
IlliSiBIBH3Bl!iimflei!!imflieil8B!3flimilliIllBai!BSSB pentru organizarea adrainistro- plajei. M-am întrebat chiar da o operaţie asemănătoare fi sint
tiv-tcrilorială a tării $1 sistema
că in cei
58 de am ai nici
Spectatorii au apiaudaf... tizarea localităţilor rurale. Pc înviorat ca atunci Am descope sigur că mai dificilă ca a mea.
m-am simţit vreodată alîl dc
Mă simt foarte legat dc acest
E li VALEA MUREŞULUI niate principiile de bază, nece rit cu uimire ccca ce nu mi se om Cind dam la spital, infir
fondul aceslora au fost subli
meciul juniorilor sitatea luării aceslor măsuri, mai iniimplase de foarte multă mierele fi radiologii m-au ţi
permanenţă la curent
nut în
iustetea lor (aptul că ele Iz
vreme ca pot să respir în voie
vorăsc din n?cesită(ile vieţii, acrul încărcat cu oxigen. Mi-am cu starea pacientului, l-am tri-
Terenul neutru — ln partida „vedetă" de pe stadionul „C orvinul" din H u din preocuparea continuă a simţii plămînti întineriţi căci mi< fi o telegramă cu toate
R E Z U L T A T E : Mecanica Cugir — Energia Gura- nedoara au evoluat I.G.O. din localitate şi M inerul Vulcan, partidului noslru de a crea ca singcle Ic aduce tot oxigenul de urările de bine pentru imănăto-
barza 6— 1 ; Textila Sebeş — Energia Deva 7—0 ; Da favorabil oaspeţilor in asa manieră ineît m ulţi spectatori, dacă prevedeau acest drul corespunzător dezvoltării care au nevoie; fi cind mă gin- firea lui
cia Orâştie — Unirea Alba 4—0 ; C.F.R. Temş — A u lucru, probabil părăseau stadionul. In tr-u n joc cu multe desc că cu puţin timp în urmă Kecent, Eilccn fi cu nune
rul Brad 0—1 : Şurianul Săscion — A urul Zlatna 0—3 Intilnire a dintre C.F.R Te- faze la întîm plare, presărat din abundenţă cu greşeli teh dc abia curgea. Poate este efec am făcut o plimbare la Sea
(Şurianul scoasă din campionat) ; A urul Certej — iuş şi A urul Brad s-a dispu nice şi tactice cele doua echipe şi-au îm părţit punctele. tul imaginaţiei melc, dar acum point,- a mst cca mai lunga
C FR. Simeria 0—3. tat ia Sebeş, pentru că stadio S-au evidenţiat cîteva acţiuni create de atacanţii de la am impresia că am furnici in de mers pe jos din ultimele
C LAS A M E N TU L nul din Teiuş este suspendat. I.G.O., echipa care a avut pe alocuri sclipiri de dominare, IZVORUL vene. Medicii mi-au spus că nu cinci luni. Mi-a făcut marr
1. A urul ZIafna 15 12 1 2 12— 10 25 Au învins fotbaliştii din Brad dar şi acestea ratate. Oaspeţii sînt cei care deschid scorul este nevoie să mă duc chiar plăcere să boinăT?ic ncuinghe-
2. A urul Brad 15 10 3 2 51—12 23 cu scorul dc 4—0. dar dife în min. 19 prin Stare. Egala rea se produce după 10 minute atît de des la Groote-Shuur. ccca nt fi să răspmnl la zîmbctelc
3. Dacia Orâştie 15 11 1 3 I I — 12 23 renţa de pe teren nu a fost şi aparţine lui M axim . A a rb itra t o brigada din Brad. a- cc înseamnă că toiul merge ft semnele prieimcfti ale tre
4. Textila Sebeş 15 10 0 5 51 — 19 20 atit de concludentă. Ceferiştii vînd la centru pe I. Radu. LACRIMILOR spre bine Sînt sigur că viitoa cătorilor Diică mă întrebaţi tic
5 C F.F. Simeria 15 9 2 4 33— 1G 20 au ratat exagerat pnn Haţe- La Juniori, intr-un meri bun aplaudat dc spectatori, eu rea transplantare întreprinsă la ce îmi face plăcere fi unt min
6 Mecanica Cugir 15 8 2 5 35—21 IR gan. In schimb, jocul calm al faz.e reuşite şi multe goluri. M etalul Hunedoara a învins spitalul Grootc-Shiiur va fi la ţim <a fiu recunoscu!. răspun
7. Unirea Alba 15 fi 5 4 28—21 17 echipei clin Brad s-a impus, cu 12—0 (2—0) ju n io rii M inerului Vulcan. A SECAT... fel de reufită fi că în urmă sul meu v.7 // următorul: vreau
8. C.F K. Teiuş 15 4 1 10 10—41 9 punctînd acţiunile cu goluri. M. NEACSU torii ani vor mai ji încercate să asigur lumea fi să dau în
9. Energia Gurabarza 15 3 2 10 17—46 8 La 1—0. echipa din Teiuş be fi altele, mai nnmcroa<c chiar credere niCi/iiilnr că duc n via
10. Şurianul Săseiori 15 3 1 11 12—sr» neficiază de o lovitură de la (Urmare clin pag. 1) decit cele pc inimă deschisă. ţă normală fi că mă simt In,ine
ÎL Energia Deva 15 2 2 11 12—47 6 ll m, ratată dc Treyer. Jocul Stiu că implantarea a trei val- bine. \ :a sint vanitos, ci dini
12. A urul Certej 15 2 n 13 11—7fi 1 pierde din... fotbal pentru că R U G B I vale artificiale reprezintă. in podiră. af prefera n~i evit
intilnire a este dominată de... n.n.), jâ-l duc acasâ. N-a fapt, o operaţie infinit mai orice publicitate fi să trăiesc
ETAPA V IIT O A R E : Energia Deva — Mecanica C u g ir; durităţi Treyer este elim inat vrut". liinftii Dar voi încerca <n fac
Energia Gurabarza — A urul Cerlej ; C F R Simeria — Şu- de pe teren pentru lovirea in U n 3 - 0 n e c o n c î u d e n t Mişcu Fforica, mamo ode- complicată decit aceea dc ex io: ce-mi va sta in putinţă ca
nanul Sâscioi î : Aurul Zlatnn — C.F R. Temş ; Aurul Brad tenţionată a adversarului. Du vărotă a lui Costel s „M i-a fost tirpare şi înlocuire a inimii. $i să lupt împotriva îndoielii fi
— Dacia Orăştie ; Unirea Alba — Textila Sebeş. pă această măsură, meţuul re Abia cu 10 minute înainte de : interzis sâ vorbesc cu el. Şî... totufi, aceste intervenţii au loc a scepticismului
vine Ia normal, datorită inter După două etope, in care ou terminarea jocului, minerii în- Am să încerc sâ-l ajut".
venţiilor prompte ale a rb itru (ost întrecuţi, minerii ou abor- sciiu prin Silvestru, căruio îi reu Lo Şcoolo generolă din Viile
lui. Râmînînd în inferioritate dot jocul de duminică, cu Vul şeşte un drop-gol din apropiere. Noi, ni se vorbeşte despre e
numerică, ceferiştii sint depă turii U M, Timişoara, cu multă levul Dumitru Constantin din
şiţi de A urul Brad. Au insei :s hotărîre şi ambiţie pentru o în In jocul localnicilor s-ou mo- j clasa a V-a. „Este un elev
„D acia“ „candidea Badea (mm. 35. fii şi 73) şi vinge. De Io început ei îşi lan otît de ordin tehnic cit şt tactic ! foarte inteligent, cu o compor
nifestot o sene de deficienţe. |
sează linio de înaintore, bîne
Kenesz (75).
tare bună, afirmă profesoara
Lipsurile în pregătire ou
(ost I
La junio ri : C.F R Teiuş —
ză" în continuare A urul Brad 2—4 (0—3) susţinută de cea de trei sferturi „înlocuite" de multe ori prin in Oltea Luchian, diriginta closet.
şi se părea că vor obţine o vic
La fixarea cunoştinţelor
este
L. DORIN torie sigură şî comodă. * tervenţii neregulomentorc, în ca- I numai cu mina sus. Dacă (o- j
Iureşul lor este door un sim re ou abundat Szol<e şi Şerbon. j
plu „foc de paie" apoi ritmul sca De oceea, deşi gazdele au în- milia s-ar ocupa de el... Am j
(ost şi la părinţii lui dar... O |
Partida dintre Dacia Orâş Oaspeţii au opus o vie re Scorul etapei de incet, încet. Oaspeţii ovon- vms, iubitorii jocului cu balonul | să-i purtăm de grijă".
sează şi creează cîtevo acţiuni
tie şi Unirea Alba Iulia a sus zistenţă. In partea a doua a periculoase spre buturile gazde ovol din Lupeni ou plecot nesa- ' Cum tot sîntem lo şcoolă,
citat un interes deosebit in meciului au controlat mai lor, respinse greu. Aceasta de lisfăcuţi de evoluţia echipei lor ; om deschis catologul. Vrem să
localitate. Aceasta datoritâ ve la Sebeş oarece apărătorii, şi îndeosebi favorite, core moi ore foarte comunicăm totălui lui Costel
chii riv a lită ţi dintre cele două m ult jocul, dar acţiunile lor Bolasz, se dovedesc nesiguri în multe de învăţat pentru a se pu că băiatul are carnet de note,
form aţii, cit şi faptului că e ofensive n-au fost finalizate. f.a o victorie de 7—0. poţi intervenţii. tea măsuro cu echipele de rugbi 1 ştie so citească bine. Primul
dm seria în care activează.
chipa locală, care candidează O notă bună ambelor echipe considera că pe teren a fost Minerii sînt totuşi acei care trimestru l-o încheiat cu o sin
o singură echipă. Dacă adău A orbitrot corect Ion Nicoles- : gură medie de 5, restul 6, 7,
la un loc fruntaş în seria Va pentru sp iritul de sportivitate încearcă să înscrie, dor lovitu
găm şi ocaznle clare ratate, cu (Bucureşti). 8, In trimestrul al doîleo a pro
lea Mureşului, pierduse in e- in care au evoluat. ne'form ăm imaginea comple rile lor trec alături. Lo pauză, EUGEN POPA gresat. Dor oare, cu ce a con
tapn trecută in tiln ire a cu S-au remarcat : Albn. Con tă asupra m rcuilui dintre Tex scorul o rămas olb tribuit fomilia Io obţinerea o-
Textila Sebeş. Avea deci. de tor, Şuşală (în prima repriză) tila Sebeş şi Energia Deva. Cu cestor rezuftote ? Nu vrem să
acest meci ciştigat, te x tiliş tii încheiem aceste rînduri fără a
in firm a t insuccesul in faţa de Ia gazde, Suciu, Mârginea- sint la a patra victorie conse aminti şi profesorilor de îo
p ro p riilo r suporteri. nu şi Moldovan dc la oaspeţi cutivă din returul campiona Şcoola generală din Şoimuş
Punctele au' fost înscrise de Porymb^f şi cartofii
Acest lucru i-a reuşit in A condus cu competenţă. tului interjudeţean de fotbal. (unde onul trecut Dumitru Con-
mare măsură. Localnicii an Punait (Petroşani). către Fleacă (min. 15), Stoica stontin o rămos repetent), că
ciştigat cu categoricul scor Ln ju n io ri : Dacia Orâştie (min. 22 şi 75) şi Adam (min. nu s-ou ocupat îndeajuns de
soorta lui. Cind o început so
de 4—0, prin golurile mar — Unirea Alba Iulia 3—0 (ne- 3fi, 54. 61 şi f»H) Energia De „răsar14 greu de sub obsenleze, să vină nepregă
cate de Puie. Hopîrteanu şi prezentare) va nu a opus n;ci o rezistenţă, tit, în loc să vadă care au (ost
Contor, de două ori. STELIAN BRAICA meciul jucîndu-se tot tim pul cauzele, au vrut să-l înlăture
in terenul oaspeţilor. A arbi brazda indolentei din şcoolă. Luaţi legătură cu
tra t loan Tătnru (Temş). colegii dumneavoostro de la
Ln juniori. Textila Sebeş — (Urmare clin pag. 1) denotă cu cită superficialitate | Şcoola generată din Viile Noi
Diferenţă de valoare Energia Deva 0—4. se priveşte însemnătatea ae- | şi vedeţi că Dumitru Constan
tin nu moi esle o „problemă".
D. LADARU
ţiu n ii respective. O situaţie i
s-au îm prăştiat îngrăşăminte nu tocmai lăudabilă există şi Dor pentru oceosto o fost ne
organice. Deşi brigada a avut la C A P . Batiz, deşi aici s-a voie de multă muncă pe core
VOLEI o maşină de plantat cartofi, pregătit patul germ inativ pe nici unul dintre profesorii lui Printre muncitoarele evidenţiate în acest an, de Io Fabrica
In urma unui meci bun. Mecanica Cugir a ciştigat la de azi n-au drămuit-o ..
un scor categor c : fi— l cu Energia Gurabarza. Multele ra aceasta a fost trim isă la alte circa 70 hectare şi s-a făcut ...Izvorul lacrimilor Iul Cos de cherestea din Orăştie, se număra şi Lucia Bălosu. Grija pen
tări ale gazdelor au făcut ca scorul să nu ia proporţii. P ri cooperative, deoarece aici n-a proba semănătorii adaptată \ tel a secat. înaintea ochilor tru realizarea ritmică a sarcinilor, preocuparea pentru calitatea
mele patru goluri au fost înscrise cu capul, în orehne de Corvinul fost solicitată Urmarea se ve pentru folosirea ierbicidelor. ; săi s-a deschis un orizont nou, produselor i-au adus aprecierea colectivului în care munceşte.
către Niculescu (imn. 10 şi 70) şi Vlad (nun. 30 şi 64) Au de. Cind alte cooperative au se mai „aşteaptă" încă pînă omenesc Printre oceşti străini Foto : V. ONOIU
mai înscris Ciobanii (min 46) şi Crâciuneac (inin. 65). Golul /> term inat plantatul cartofilor la începerea lucrării. Pentru core s-au opropiot de el cu
de onoare al oaspeţilor a fost realizat în ultim ul m inut de a ciştigat i cu 10—15 zile în urmă, la Ruşi care m otiv ? Ca vremea să se căldură. îi vo fi mult moi uşor.
joc. din lovitură de la 11 m de către Holdan. Echipa Me lucrarea respectivă de abia a schimbe de la o zi la alta şi Autontotea tutelară îl ore în
canica Cugir. antrenată de Ion Bîdea. a dovedit o bună con la Cluj i început. Şi mai adăugăm că să se întlrzie semănatul ? grijă. Datorio lui e uno sin
diţie fizică şi orientare tactică in joc. depâşindu-şi net ad nici pinâ ieri nu sosiseră cele In aceeaşi zi la C.A.P. Bâem gură : so înveţe. O datorie co
Total şi cele două mame, (cit Cîteva investigaţii în sfera
versarul. Echipa feminina de volei 15 000 kg cartofi de sâmînţâ după ora 12 se mai făceau o tuturor copiilor de vîrsta so. [
La ju n io ri : M etalurgistul Cugir — Energia Gurabarza repartizaţi prin Agrosem. Toa încă probe la maşina de se- j
3—0 (neprezentare) Corvinul Deva a susţinui dumi te acestea în vreme ce la mânat. Asta în absenţa ingi de straniu este cuvîntul în ca
M, VILCEANU nică un meci la Cluj in compa C.A.P Boz s-a p rim it o canti nerului cooperativei. Silviu
nia echipei Medicina din locali tate apreciabilă de cartofi fă Olaru. care se grăbise proba- , zul lui Costel), in loc să-l în
tate, pe care a innccut-o cu ră nici o comandă sau repar b 11 să plece acasă Dacă pro drume, l-au făcut so ajungă de influentă a „neatenţiei"
scorul dc J— 1. La seturi, 15 —12, tiţie (! ?). ba se făcea cu o zi sau doua pe marginea prăpostîei. Bruto-
7— 15, 6—15. 9-15. Inexplicabilă este şi tără înainte, maşina putea să func Uzat şi botjocorit în familie la (Urmare din pag. I) dă, dar în fond se hotărăsc în
După cum se vede, primul set gănarea începem însâmînţâ- ţioneze din plin şi astfel nu j tot posul. Costel o devenit 'a acel perim etru pe care în mod
a revenii gazdelor fi aceasta de rii porum bului la C.A.P. Bre se pierdea tim p preţios cu re 13 ani un copil cu privirea curent II denumim Joc de
Cupa F. R. F. oarece jucătoarele din Deva au tea Strei. A firm aţia preşedin glajele (la care după cum se pierdută, retras şi omorît. şi în alte sectoare de muncă muncă. In tr-o discuţie cu mai
„Neatenţia" are adepţii săi
Nouă nu ne este indiferent
abordat jocul crispat, au giefit la
Idocaj. greşeli speculate de ad telui unităţii. Ion Opriţeseu, ştie trebuie să participe în ' cum cresc tinerele vlăstare. ale com binatului. Lipsa de m ulţi turnători, aceştia şi-au
afirm at hotârîreo de a Scoate
p o trivit căreia semănatul va
versare mod obligatoriu şi inginerul \ Copiilor noştri, oomenîi de mu com bativitate fată de cei care din uzul producţiei şi a voca
In continuare, voleibalistele, începe „poate" prin 23 aprilie, cooperativei). re, statul le asigura cu grijă sînt certaţi cu disciplina teh
Echipa de tineret Jiul Petro meimeă. pentru obţinerea unor noastre se concentrează, joacă de părinte condiţii optime de nologica creează situaţia în bularului noţiunile de rebut,
şani, după meciul egal (0—0) rezultate mai bune. atent, blocajul lor funcţionează creştere şi dezvoftore Lacri care unii economisesc, iar al pierderi de metal. în favoarea
realizat duminică la Piteşti, In etapa de duminică s-au iu mai multă siguranţă tar t ră Aspectele relatate scot in evidenţă că în unele uni mile suferinţei nu-şi ou locul ţii risipesc nu numai o anu sporirii contribuţiei la ridica
in compania form aţiei sim ila înregistrat următoarele sco păitoarele surprind adeseori linia tăţi consiliile de conducere şi specialiştii nu niani- pe bujorii obrajilor lor Dacă I mită cantitate în sine. dar ri rea eficacităţii a ctivită ţii teh-
re FC, Argeş, a săltat un loc ru r i: Steaua — U T A. 3—3; a doua adversă si „punctează" festii răspunderea cuvenită faţă de buna organizare moi sînt şi excepţii, ele sînt sipesc truda, invest'ţia de in nico-economice n com binatu
in clasament. Acum ca se află AS.A. Tg Mureş — Progre precis, ciftigînd trei seturi, la rind. şi desfăşurare a lu cră rilo r «lin această campanie. în condomnote de către toţi aceia teligenţă. spiritul de iirţia ti- lui. Acest exemplu de dăruire
pe poziţia 8, cu şase puncte sul 1—0 ; „U " Cluj — Petro Asa cum nc <■ punea antrenorul deosebi a insăm inţării porum bului. Faţă «Ic o aseme pentru care copiii sînt bucurio vâ a zeci şi zeci de cadre în nu este singular în combinatul
realizate în două meciuri cîş- lul 1—1 ; ,.U" Craiova — D i Illliu iWxgv. p'iltru succesul în nea situaţie se impune ca «Iin partea U niunii jude vieţii. Viitorul, visele înaripate, corporate în mănmea de me himer.lorenn. M anifestările de
tigate, două egale şi două pier na mo Bacău 3— 1 şi Farul — registrat in deplasare a muncit ţene a C.A.P. şi a Direcţiei agricole să fie întreprinse lor le sînt hărăzite. De cîteva tal pierdută iniţiativă, de spini gospodăresc
dute. Fotbaliştii de la Jiul tre Rapid 1—0. iar sîmbâtâ Dma- întreaga echipă care meriiă leii- acţiuni mai energice, rar prezenţa in te m i a apara zile ele ou răsărit şi pentru Lipsa de aleni.ie vizează, du se ccr a fi mai bine cunoscute,
buie să găsească resursele ne ino Bucureşti — Steagul roşu citări şi îndeosebi Cornelia luc tului acestor organe să se materializeze în urgentarea , Costel. pă cum s-a văzut, sfere de in valorificate la un nivel supe
insăm inţărilor şi executarea lor Ia un nivel calita
cesare, p rin tr-o pregătire te- 6—1. ian fi Doina Cismaş. tiv superior. terese care trec dincolo de li rio r şi generalizate în toate
m itele p u p ilru lu i de coman verigile producţiei.