Page 56 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 56
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 17 aprilie 1968
Vizita preşedintelui
Republicii Somalia
în ţara noastră La Dakar s-a deschis
0 mare adunare
(Urmare din pag. I) tragerea neintirziatâ a trupe sosire am avut o dovadă grâi-v
lor izraeliene clin te rito riile toare a acestei prietenii. publică în
Preocupat de progresul la ocupate, respectarea dreptului Sînt sigur, domnule pre
rii sale, poporul român, deve la existenţă, integritate de stat şedinte. că contactele pe care Sesiunea de primăvară Berlinul occidental
nit stâpînul destinelor sale. şi independentă a tu turor ta le avem vor putea întări re
este angajat in înfăptuirea li rilo r din O rientul Apropiat, laţiile de prietenie dej<a e B E R LIN U L OCCIDEN
nei vaste opere constructive. reglementarea paşn câ a pro xistente între popoarele şi ţă T A L 16 (Agerpres). — O
In tim pul călătoriei dumnea blemelor din această zonă cu rile noastre, fn ce ne priveşte, a Uniunii interparlamentare mare adunare publică a a
voastră prin \ara noastră, veţi respectarea intereselor tu tu vă asigur, domnule preşedinte, vut loc fn B erlinul occiden
putea vedea o parte din rea ror popoarelor. de intenţiile noastre ferme $ tal, la cate au luat cuvîntul
lizările obţinute de poporul Un im perativ al evoluţiei de a întâi i cit mai m ult aces oameni politici de diverse
român în această operă, in sociale contemporane îl consti te relaţii. Din discuţiile ne D A K A R 16 (Agerpres). — te de împiedicarea amestecu tendinţe şi reprezentanţi ai
dezvoltarea industriei, agricul tuie ridicarea economică a ţâ care le-am avut azi dimineaţă, Preşedintele A dunării Naţio lui în treburile interne ale m işcării studenţeşti. Mai
tu rii, pe târîm cultural şi so rilo r in curs de dezvoltare, va din cuvintarea dv. de adi nale a Senegalului. Amadu statelor, apărarea independen
cial, in edificarea societăţi lorificarea resurselor lor natu neaori, am putut constata că Lamine Gueye, a deschis m arţi ţei şi suveranităţii lor. m ulţi vorbitori au condam
socialiste. rale şi de muncă prin efor există un acord deplin între la Dakar lucrările sesiunii de La lucrările actualei, sesiun1 nat concernul de presă
A vind ca obiectiv principal turile pentru progresul forţe noi. in ceea ce priveşte rela prim ăvară a U niunii interpar participă şi o delegaţie a G ru Springer pentru atitudinea
ridicarea bunăstării sale. în lor de producţie şi dive rsifi ţiile dintre .ţările noastre, co lamentare. la care participă pului naţional român al U niu ostilă adoptată în publica
florirea patriei, poporul ro carea economiei naţionale, p- laborarea între cele două po delegaţii din 55 de ţâri. nii interparlamentare. Din de ţiile sale la adresa mişcă
mân este profund interesat in Jiminarea barierelor a rtific ia poare. Există aproape o iden Pe ordinea de zi a sesiunii legaţie fac parte prof. dr. Tu- rii studenţeşti şi au criticat
menţinerea şi consolidarea pă le şi a practicilor discrim ina titate de vederi in ceea ce figurează problema asigurării dor Drâganu. vicepreşedinte al adm inistraţia oraşului pen
cii in lume, in extinderea co torii care mai persistă in co pliveşte problemele internaţio securităţii internaţionale, pro com itetului de conducere al tru modul în care a repri
laborării paşnice şi in apropie m erţul mondial. Dezvoltarea nale şî deci este bine să ela blema dezarm ării, a dezvoltă grupului, şi Constantin Para- mat dem onstraţiile studen
rea dintre popoare. schim burilor reciproc avanta borăm un comunicat comun. rii economiei, c u ltu rii, ştiinţe’ scliivescu Bâlâceanu. membru ţeşti.
Aceste teluri sînt exprim a joase, a cooperării tehnico- Cu permisiunea dv„ domnu
te de politica externă a sta ştiin tifice îM re naţiuni se re le preşedinte, doresc să-mi şi tehnicii. Aceste probleme al com itetului.
tului nostru, care. dezvoltînd liefează în zilele noastre ca rezerv posibilitatea ca despre vor fi examinate în cadrul co Această sesiune, care se des Campanie de
prietenia şi alianţa cu celelal o im portantă cale a progre p rincipiile care stau la baza m isiilor specializate. Agenda făşoară pentru prim a dată pe
te U ri socialiste, promovează sului. politicii externe a tării mele In suful K ienl Thiel. situat in regiunea muntoasă din sesiunii acordă o atenţie deo continentul african, urmează
totodată relaţii politico-diplo- După părerea noastră. în ac şi despre colaborarea dintre nnrd-vcsluF R. D. Vietnam, ca şi in Coate satele ţâ rii, au fost sebită situaţiei din Orientul să-şi încheie lucrările la 21 a- alfabetizare
matice şi de colaborare eco tuala perioadă istorică, ţările ţările noastre, să vorbesc m îi- create unităţi de m iliţie. IN FO TO G RAFIE : M ilitiene înar
nomică şi cu ltu ra l-şliin tifică m ici şi m ijlo cii au un rol tot ne. clnd ne veţi face cinstea mate intorcindu-se de Ia exerciţii. Apropiat şi problemelor lega pri I ie. în Guineea
cu toate statele lum ii, in d i mai im portant în soluţionarea de a fi oaspeţii noştri la de
ferent de orînduirea lor so problemelor internaţionale. jun. C O NAKRY 16 (Ager
cială şi politică. Prin iniţiativele şi acţiunile Doresc, domnule preşedinte, Guvernul englez pres) — Prin grija guver
In întreaga sa activitate in lor. ele pot aduce o contribu să vă mulţumesc încă o dală ROMANIA - LA TIR6UL DE LA MILANO nului, in Guineea se desfă
ternaţională. România m ilitea ţie valoroasă ia însănătoşirea dv., guvernului şi poporului aprobă concepţia şoară in prezent o susţinu
ză pentru respectarea inde clim atului internaţional. Ia român pentru această manifes ROMA 16 — Corespondentul Agerpres, N. expuse, cît şi prin modul de prezentare. FI tă campanie de alfabetiza
pendentei şi suveranităţii na statornicirea unor raporturi de tare de caldă prietenie fată se îm parte în mai multe sectoare: electro re. C ursurile celor 44 de
ţionale, a neamestecului in echitate şi respect reciproc in dr noi, faţă de tara mea. preşedintelui Puicea, transm ite : M arţi a avut loc deschide nică, aparatură radio şi de televiziune, o pti şcoli din Conakry sînt ur
rea oficială a T irg u lu i internaţional de la
treburile interne, egalităţii în tre toate statele lum ii. Preşedintele Somaliei a to Milano, în prezenţa m inistrului industriei şi că şi electrotehnică, m etalurgic şi maşini-unel- mate de peste 23.000 de e
drepturi a statelor, avantaju Pornind de Ja considerentul astat in sănătatea preşedinte de Gaulle tc ctc. levi La cete 11 colegii şi
lui reciproc, pentru apărarea că în condiţiile actuale pacea lui C onsiliului de Stat al com erţului, G iulio A ndreolti. Ajuns la cea in s titu ţii de invătâm tnt
dreptului fiecărui popor de lu m ii depinde de eforturile si României şi a soţiei sale. a PARIS 16 (Agerpres) — In <le-a 46-a ediţie, Tîrgul de Iu M ilano este cea România este prezentă la această ediţie a specializate învaţă aproxi
a-şi hotărî singur soarta — contribuţia activă a tuturor ţâ o ficia lită ţilo r române de fată, tr-un interviu acordat săptă maţ im portantă manifestare de acest fel din T irgu lui dc la Milano cu produse ale indus m ativ 7 000 dc persoane. A
p rincipii ce stau Ja temelia po rilo r, România militează pen pentru fericirea şi progresul mânalului francez „Paris Italia. Deschis încă de dum inică pentru pu triei constructoare de maşini — m aşini-unelte cestea constituie o bază
litic ii noastre internaţionale. tru încetarea curse- înarm ări României şi a poporului român, M atch", prem ierul b rita n ’c blic, T irgu l a cunoscut din prim ele zile o ma moderne, tractoare, electromotoare — pro pentru pregătirea de cadre
re afluenţă de vizitatori italieni şi străini. Te
Călăuzită de aceste princi lor. înlăturarea pericolului pentru prietenia somalezo- Harold YViJson a subliniat că duse ale industriei chimice şi petrochimice, naţionale calificate necesa
pii, România socialistă îşi ma războiului nuclear. pentru română. guvernul său aprobă concep o suprafaţă de 400.000 m etri patraţi îşi ex maşini şi materiale dc construcţii. Un birou re dezvoltării economiei
nifestă solidaritatea cu mişcă securitate şi destindere inter ☆ ţia preşedintelui dc Gaulle pun produsele toate principalele întreprinderi comercial dc inform aţii oferă date asupra ac I naţionale. Pregătirea supe- •
rile de eliberare naţională din naţională. promovarea cola privind necesitatea unei inde italiene, din cele mai dife rite domenii de ac tiv ită ţii ţă rii noastre in domeniul re la ţiilo r e noarâ a cadrelor este asi-
tivitate, firm e şi societăţi industriale din 65
Africa. Asia şi alte regiuni borării între toate statele, pen In cursul dupâ-amîe2 ii, dr. pendenţe a Europei occidenta de ţâri dc pe toate continentele. conomice internaţionale, ilu sliîn d , de aseme «urată de Institutul politeh
ale lum ii, sprijină lupta tin e tru crearea unei ambiante de A bdirasjiid A ii Shermarke îm le faţă de Statele Unite, ceea In ansamblu, T irgul de la M ilano se rem ar nea, posibilităţile sporite ale României ca par nic unde studiază 434 de
relor state îm potriva colonia încredere şi înţelegere intre preună cu soţia şi celolalte ce implică însă, după părerea că atit prin noutatea şi calitatea produselor tener comercial. studenţi
lism ului şi neocolonialismului, popoare. persoane somaleze, însoţiţi de sa, admiterea Aingliei in Pia
pentru consolidarea indepen Sînt convins că vizita Ex Constantin Stătescu, secretarul ţa comună. Susţinind acest
dentei cucerite, pentru progres celentei Voastre în ţara noas C onsiliului de Stat şi general- punct de vedere, YVjison a m m i mm i
economic şi înfăptuirea unor tră constituie un moment im maior Constantin Popa. au v i m enţionat că o independenţă
înnoiri sociale. portant in dezvoltarea şi în zitat oraşul Bucureşti De-a faţă de S U .A. „nu ar putea
In acest sens, im i este plă tărirea legăturilor prieteneşti lungul magistralelor Capitalei, fi realizată deoîl prin reduce Siria a hotărî! să exploateze Numeroase arestări în Grecia
cut să arăt că România a sta dintre România şi Somalia, arhilectul şef adjunct al mu rea decalajului tehnologic din
b ilit relaţii diplom atice cu noi dintre popoarele noastre. Vom n icipiului Bucureşti. Traian tre cele două continente". „In
state din Africa şi întreţine face totul ca şederea dumnea Slânescu. a prezentat prin ci dependenţa, a declarat Harold independent bogăfiile ATENA 16 (Agerpres). — precizează că această măsură
legături de colaborare în d ife voastră în România să fie cit palele e dificii publice şi mo Wilson, înseamnă o tehnologie Corespondentul din Atena al a fost hotărîtâ întrucît „in ul
rite domenii cu un mare nu mai plăcută şi rodnică numente istorice. In tim pul vest-europeanâ puternică, o ganizeze prospecţiunile şi ex agenţiei France Presse rela tima vreme a tit G. Papandreu
măr de ţâri africane, a căror In încheiere, preşedintele vizitei, preşedintele Somaliei singură piaţă vest-europeanâ. petroliere ploatarea petrolului. Se a tează că îneepînd de luni du- cit şi P. Canellopoulos au des
prezenţă activă pe arena in C onsiliului de Stat a toastat şi suita sa au trecut prin noi Astfel, logica bine întemeiatei propie de faza finală construi pă-amiazâ locuinţele foştilor făşurat o activitate politică
ternaţională o privim cu satis în sănătatea preşedintelui So le cartiere D rum ul Taberei şi cereri a preşedintelui Franţei DAM ASC 16 (Agerpres). — rea unei conducte cu o lungi prim -m in iştri ai Greciei, excesivă, interzisă de legisla
facţie. Relaţiile prieteneşti de maliei. a doamnei Uukia Mo- Balta Albă în care locuieşte impune intrarea A ngliei în Republica Arabă Siria este me de 650 km. care va lega Gheorghios Papandreu şi Pa- ţia în vigoare" (lecea m arţia
colaborare dintre Republica hallim Dahir, a personalităţi aproape o .zecime din popu Piaţa comună. A cere una şi prima ţară din O rientul A pro regiunile petroliere din Siria nayotis Canellopoulos, au fost lă — n r.) Observatorii poli
Socialistă România şi Republi lor somaleze prezente, pentru laţia Capitalei. Pe traseu, nu a respinge cealaltă, este con piat care a hotâiît să exploa cu portul Tartus. Producţia puse sub supravegherea fo r tici din capdala Greciei sini
ca Somalia, care cunosc o evo prosperitatea poporului soma meroşi bucureşteni au salutat tradictoriu". Pledînd pentru teze independent bogăţiile na de petrol, care se va ridica fn ţelor de poliţie. Legăturile te de părere că această măsură
luţie favorabilă. corespund, lez, pentru progresul R epubli cu căldură pe preşedintele admiterea Angliei în CEE, ţionale petroliere, a declarat la curînd Ia 5 m ’lioane de tone lefonice ale celor doi lideri a fost luată şi cu scopul de
după părerea noastră, atît in cii Somalia, pentru prietenia Somaliei. prem ierul britanic a adăugat Damasc Ah med El Hassan, m i politici cu restul ţârii au fost a împiedica pc cei doi condu
tereselor popoarelor noastre, româno-somalezâ. pentru pa S-a făcut apoi un popas la că Anglia este gata să ac nistru) petrolului şi energiei pe an, a arătat în continuare cători ai partidelor Uniunea
cit şi intereselor păcii şi co ce în întreaga iumc ! Muzeul Satului, prestigioasă cepte politica agricolă a Pie electrice. In acest scop, guver m inistrul, va fi destinată atît întrerupte. de centru şi FIRE de a face*'e-
laborării internaţionale Răspunzind. preşedintele Re instituţie cu caracter etnogra ţei comune. nul sirian a anulat concesiile exportului cit şi satisfacerii In tr-u n comunicat oficial ventualc declaraţii cu p rile
In calea realizării dorinţei publicii Somalia, dr. A B D I- fic. istoric, social şi cultural, pe care Ie deţineau ..unele cererii interne. dat pub licită ţii la Atena se ju l apropiatei aniversări a lo
generale a popoarelor de a R ASH lD a l i s h e r m a r k e . care în decursul celor peste Un nou partid politic companii străine, cum sînt v itu rii de stat m ilitare de la
convieţui paşnic, de a-şi or a spus : Este un m otiv de sa 30 de ani de existenţă a pri „Shell" şi „Concordia", şi a 21 aprilie 1967.
ganiza viaţa p o trivit voinţei tisfacţie pentru mine şi solia m it vizita a numeroase per în R. Malgaşă creat pe Ungă M inisterul Pe In tr-o declaraţie făcută la
lor. stau obstacolele ridicate de mea de a fi putut accepta 'in sonalităţi din întreaga lume. trolului noi direcţii care con Paris, Andreas Papandreu a
politica cercurilor im perialis vitaţia Excelenţei Voastre. Do Oaspeţii au fost întîm pinati T A N A N A R IV E 16 (Ager duc prospecţiunile, exploatarea relevat că în ultim ele zile in
te agresive, care recurg la resc ca şi în numele delegaţiei de Ion Moraru. vicepreşedin pres). — In Republica Malga şi distribuirea petrolului. Grecia au fost operate arestări
presiuni economice şi politice, mele să exprim m ulţum iri te al C om itetului de Stat pen şă a luat fiin ţă un nou partid Cu ajutorul p rim it din par in rîndul a numeroşi oameni
se amestecă brutal in trebu pentru prieteneasca prim ire şi tru C ultură şi A rtă şi conduşi politic — P artidul creştin-de- tea prietenilor săi, şî în spe politici greci, precum şi in
rile interne ale unor ţări. or ospitalitate cu care dv., dom prin incinta expoziţiei de di mocrat. Programul noului cial a ţâ rilo r socialiste, a su rîndul unor ziarişti.
ganizează com ploturi şi inter nule preşedinte, amabila dv, rectorul Muzeului, Gheorghe partid este in opoziţie cu poli b lin ia t Ahtned El Hassan. Si
venţii armate. Atentatele im soţie, guvernul şi «poporul Focşa. Pe parcurs, grupuri fol tica actualului partid de gu ria a reuşit să pregătească ca
perialism ului la independenta prieten român ne-aţi onorat. clorice au prezentat cînteceşî vernământ al preşedintelui dre naţionale de ingineri, geo
şi libertatea popoarelor consti Am fost foarte fericiţi de a jocuri populare româneşti. P hiliberl Tsiranana — P arti logi. tehnicieni şi m uncitori
tuie surse de încordare în re fi putui constata sentimente La plecare, preşedintele Ab- dul social democrat. care reuşesc în prezent să or CRITICI ADUSE NOULUI
la ţiile internaţionale, pun in le de prietenie pe care po dirashid A ii Shermarke a sem
prim ejdie pacea lum ii. porul român le nutreşte faţă nat in cartea de onoare a M u BUGET JAPONEZ
Poporul român a salutat şi de poporul meu Chiar de la zeului.
sprijină declaraţia guvernului
Republicii Democrate Vietnam Recepţia oferită de tovarăşul Moment de incertitudine în TO K IO 16 (Agerpres). —
cu p rivire la luarea contacte Corespondentul Agerpres, FI.
lor cu reprezentanţii Statelor Nicolae Ceauşescu Tuîu, tra n s m ite : Dieta japo
U nite ale Am ericii, în vede campania electorală din S.U.A. neză a aprobat proiectul de
rea încetării bombardamente Seara, preşedintele Consi Stat şi ai C onsiliului de M i buget pe anul fiscal 1968, care
lor pentru a putea începe con liu lu i de Stat al Republicii niştri, membri ai C onsiliului intră în vigoare retroactiv de
vorbirile. Noi considerăm că Socialiste România, Nicolae de Stat şi ai guvernului, con NEW YO R K 16 (Ager tă asupra necesităţii stabi la l a prilie ac. Bueetul apro
Statele U nite ale Am ericii. da Ceauşescu. împreună cu solia, ducători ai unor instituţii pres). — Campania eleoto- lirii unui venit m inim . bat cu 117 voturi, 82 de depu
că doresc terminarea războiu au oferit o recepţie in saloane centrale, generali şi ofiţeri su ralâ din S.U.A. cunoaşte Un ultim sondaj al opi taţi pronunţîndu-se îm potri
lui din Vietnam, trebuie să le Palatului C onsiliului de periori. oameni de ştiinţă şi zilele acestea un moment niei publice arată că, pe vă. însumează 5.818 rm liarde
înceteze d e fin itiv şi necondi Stat, în onoarea preşedintelui cultură. de incertitudine legat de plan naţional. senatorul yeni, fiin d cu 11,8 la suta mai
ţionat bombardamentele şi Republicii Somalia, dr. Abdi- Au participat, de asemenea, aşteptarea confirm ări' — Robert Kennedy râmir.e cel mare deeft cel de anul prece
orice aote de război îm potriva rashid A ii Shermarke. şi a so persoanele of'eiale somaleze, sau ceea ce este considerat mai bine situat. în raport dent. C heltuielile destinate
R. D. Vietnam. Singurul in ţiei sale. precum şi şefi ai m isiunilor mai puţin probabil — in- cu Eugene McCarthy şi forţelor de autoapărare spo
măsură să hotărască asupra Au luat parte Ion Gheorghe diplom atice şi alţi membri ai 1 jfirm ârii ş tirilo r privind in cu vicepreşedintele H ubert resc cu 9 la sută faţă de anul
soartei sale. a vieţii sale po Maurer. Alexandru Bîrlâdea- corpului diplom atic acreditaţi trarea vicepreşedintelui Hu- Hutnphrey. Intr-un u ltim trecut.
litice este poporul vietnamez. nti, Emil Bodnaraş, Alexandru la Bucureşti. bert Humphrey in lupta sondaj se arată că Robert înainte dc vot au luat cu-
La îm bunătăţirea situaţiei Drâghici, Ilie Verdeţ, preşedin A u.fost intonate im nurile de pentru obţinerea candida Kennedy a obţinut 35 la vîntut reprezentanţi ai p a rti
internaţionale ar contribui în tele şi vicepreşedinţi ai Ma slat ale celor două ţări. tu rii democrate la preşedin suta din voturile democra delor de opoziţie care au c ri
lăturarea încordării ce se men rii Adunări Naţionale, vice Recepţia s-a desfăşurat in ţie. Această incertitudine ţilo r participanţi la sondaj, ticat proiectul de" buget. De
ţine în O rientul Apropiat, re preşedinţi ai C onsiliului de tr-o atmosferă de cordialitate. este confirm ată şi de de faţă de 31 la sută totalizate putaţii socialişti au relevat, in
claraţia publicată 1^ înche de Hum phrey şi 21 la su tre altele, că guvernul liberal-
ierea în tîln îrii a 17 guver tă de McCarthy. Dar, men democrat „încearcă să m ajo
natori democraţi, care s-a ţionează agenţia France reze povara financiară pusă a
După vizita i n R. S. F. desfăşurat cu uşile închise Presse, numărul celor ne- supra maselor". Reprezentan
la St. Louis, Missouri. Po decişi râmîne mare, şi vice tul partidului „Kom eito* s-a
triv it com unicatului, m ajo preşedintele ar putea profi Revista americană „U.S. News and W orld Report" a opus bugetului întrucît acesta
ritatea guvernatorilor par ta de sp rijinu l de care se publicat recent o caricatură care arată că stabilitatea dola nu prevede reducerea im po
Delegaţia M M s-a înapoiat în Capitală ticipanţi nu sînt încă pre bucură din partea centralei ţionale a lum ii occidentale ce a avut loc în ultim a vreme. terea p re ţu rilo r m ă rfu rilo r de
zitelor proporţional cu creş
ru lu i a ieşit „şifonată" fn urma evoluţiei monetare interna
gătiţi să-şi dea
sp rijin u l
sindicale americane A FL-
vreunui pretendent la can
didatură. CIO. ■ larg consum.
Delegaţia M arii Adunări derale a R.S.F. Iugoslavia, a stanţa Crăciun, vicepreşedin Pentru moment, a tît Rp-
Naţionale a Republicii Socia făcut o vizită in această ţară, te al C onsiliului de Stat. acad. bert Kennedy cît şi McCar-
s-a înapoiat m arţi în Capitală. Ilîe Murgulescu şi Mia Gro- thy îşi axează cuvîntârile
liste România, condusă de cine puteo să-şi închipuie că tra oferite spre vînzare studenţilor reprezintă obio o cincime din
La sosire, pe aeroportul Bă- ?.a, vicepreşedinţi a; M.A.N., asupra situaţiei cetăţenilor
tovarăşul Ştefan Voîtec, mem neasa erau prezenţi tovarăşii Ion Pas, preşedintele I.R.R C S , de culoare, oferind diferite ficanţii unei asemenea mărfi pol din Weschester şi Long Islond drogurile puse în circulaţie. Se
Cantităţi însemnote de oseme-
bru aJ C om itetului Executiv Gheorghe Rădulescu, membru Vasîle Şandru, adjunct al m i „soluţii". Robcrt Kennedy recurge Io folosirea cadavrului neo marfă, cu destinoţio S.U.A., semnalează faptul câ este din
unui cetăţean omerican dece
ce în ce moi mare traficul dro
al C.C. al P.C.R.. preşedintele al Com itetului Executiv al nistrului afacerilor externe, preconizează ameliorarea dat în Mexic. Este vorbo de co- ou fost confiscate şi în olte ţări gului natural derivat din cei trei
Omul, în vîrsto dc 25 de oni.
M arii A dunări Naţionale, ca C.C. al P.C.R., vicepreşedinte preşedinţi ai unor comisii per situaţiei din ghetourile ne ridică coletul poştal sosit pe nu zul petrecut la punctul de fron ole globului, ceeo ce consti bulbi de mac. coco şi cinepă.
grilor, iar McCarthy insis
M arii Adunări
manente ale
re, Ia invitaţia Scupştinei Fe al C onsiliului de M iniştri, Con Naţionale, deputaţi ai M.A.N. mele lui din Mareo Britonie şi tieră Tijuono. unde la cererea tuie o dovadă in plus că stupe in timp ce stupefiantele sinte
cu o figură zîmbitoare se în vameşilor mexicani de o se des fiantele ou o lorgă ;căutore în tice nu plac, ele fiind consuma
chide sicriul şi a se supune co-
dreaptă spre ieşire Un colet o- dovrul unei autopsii, s-au găsit S.U.A. In Fronţo, de pildă, ou te în cantităţi moi mici.
ZAMB1A bişnuil pe care orice cetăţean în abdomenul mortului 26 kg de lost sechestrate cîteva sute de rire sînt din ce in ce mai în
Orgonele americane de urmă
kilograme de opium, peste 100
Corneliu Mănescu a plecat spre New York din Boston îl poate primi de Io morijuono. Ingenioşii traficanţi, kg de morfină şi 10 kg heroină, grijorate de bătaia de cap pe
o rudă din altă ţară şi, cu atit
moi mult, din Anglia •— patrio care le-o dau persoanele core
Reuniunea de odinioară a multor mii şi se ocupă cu troficul de stupe-
M arţi dimineaţa a plecat l-a plecare, pe aeroportul funcţionari superiori din M i mii de englezi statorniciţi in Sto fionte, deoarece acestea folo
spre New «York Corneliu M ă Bâneasa. erau prezenţi Gheor nisterul A facerilor Externe. lele Unite ale Americii. Poate că sesc metode şi mijloace de trans
nescu, m in istru l afacerilor ex ghe Rădulescu, vicepreşedinte Au fost de faţă Niccolo şefilor de triburi tinărul este unul din descen port din cele mai moderne. O
terne al Republicii Socialiste al C onsiliului de M iniştri. Moscato. ambasadorul Italiei denţii acestora. Dar acest lucru preocupare deosebită pore să
LLISAKA 16 (Agerpres). — STUPEFIANTE• • • vădească în occst sens Direcţia
România, preşedintele celei Ştefan Bălan şi Adrian D im i- la Bucureşti şî Riehard H. Da- prezintă mai puţină importanţă.
La fel ca în alte state africa Important este faptul că indi vămilor omericone. Eo intenţio
de-<a X X lI-a sesiuni a Adună Iriu , m iniştri, adjuncţi ai mi vis. ambasadorul SU.A. la ne, existenta numeroaselor tr i vidul era un traficant de stu nează să-şi organizeze o fiolă
rii Generale a O.N.U. nistrului afacerilor externe. Bucureşti. buri cu şefi care conduc după pefiante. Asupra lui poliţia a oerionă proprie în scopul împie
reguli străvechi, în Zartibia sc găsit o cantitate de stupefiante in pofido controalelor şi o ur care urmou so ia drumul spre dicării introducerii ilegale în ţo-
ridică o serie de probleme pe care Io bursa neagră puteo măririi de către poliţie, inclusiv Statele Unite ole Americii. ră a stupefiantelor Reprezen
privind adm inistrarea tă rii. să încaseze sume impresionante de Interpol, reuşesc totuşi să Statisticile Interpol pentru o- tanţii oceslei direcţii au mers
Congresul in te r n a ţ io n a l de stat a avut loc n reuniune a Se înţelege că trofîcontul o fost strecoare in S U A contităţî spo nul 1966— 1967 menţionează că pmo acolo incit au cerut ajuto
acestui
Recent, in capitala
rite de stupefiante. Aşa se Iace
pe întregul glob au fost seches
rul Camerei
Reprezentanţilor
şefilor de trib u ri care au de arestat, iar stupefiantele i-ou că lo foarte puţin timp după ca trate 52 tone opium brut, 770 pentru o oprobo olocorea unor
fost confiscate. Acest fopt, di
zul de la Baston, poliţio new-
kg
tone opium preparat, 902
lingvistică şi filo lo g ie r o m a n ic a clarat că sprijină măsurile pe vers in SU.A., s-o petrecut in /orkezâ a confiscat aproximo- morfină, 238 kg heroină, 141 kg avioane cu care să urmărească
sume destinate cumpărării de
plan intern adoptate de pre
urmă cu cîteva zile.
şedintele ţă rii, Kenneth Kaun- In Statele Unite ole Americii iiv 500 kg de marijuana şi 1 kg de cocaină şi 317.000 kg cîne- pe traficanţii de stupefiante. In
Cel de-al X ll-le a Congres in circa 50 de participanţi români tat de Gianfranco Contini. da. O rezoluţie adoptată cu a cotote în rîndul ţărilor cu pon -Je heroină pură. Persoana, de pă de tndip în vprietăţi şi pre ce măsură vor avea succes in
ternaţional dc lingvistică şi şi străini In continuare. în profesor de filologie romanică cest p rile j arăta că nici unul dere more in ce priveşte consu oceeaşi vîrstă (coincidenţă ?) cu paraţii diverse de la haşiş lo oprirea pompării de stupefian
cea din Boston, a declorot că
şi
marijuana, la
kif, aesinâ
filologie romanică şi-a conti cea de-a doua şedinţă plenară, Ia Universitatea din Florenţa din cele 72 dc mari trib u ri nu mul de droguri, stupeliantele a te dmoforă. râmîne însă de
nuat m arţi lucrările. In cursul congresiştii au audiat raportul (Italia). poate guverna Republica Zam jung pe cele mai diverse coi, drogurile ou fost aduse din ves bhang. Aceeoşi statistică menţio văzut.
vlim ineţii, in cadrul celor 14 in titu la t „Legături intre filo Dupâ-amiazâ an continuat bia, subserrindu-se astfel, la uneori chior nebănuite. De pildă. tul ţării şi câ ele urmau să fie nează însă că aceste contităţi I. ŞERBAN
secţii de specialitate, au pre logie (ca critică textuală) şi dezbaterile pe secţii de spe ideea unei conduceri repre
zentat comunicări ş tiin ţif’ce lingvistica romanică'*, prezen cialitate. zentative.
REDACŢIA Şl A D M IN IS TR A ŢIA Z IA R U L U I: §tf. Dr. Petru C roia nr. 35 telefon 12 75 15 85. 2317 — T IP A R U L : (ntreorlnderen onNerafirfi Hunedoara—Deva. 44 063