Page 57 - Drumul_socialismului_1968_04

rtu i PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIÎ1-VA |

Preşedintele nepublicii So­ tru prim irea călduroasă, pen­ por român pentru independen­
malia, Hr. Abdirashid A ii tru ospitalitatea cordială şi ta şi unitatea tării ale. A-
Shermarke, şi soţia au oferit m anifestările phne de amabi­ ceastâ luptă constituie pentru
m iercuri un dejun In saloa­ litate, dc simpatie, care ne-au dumneavoastră un privilegiu
nele Casei Centrale a A rm a ­ fosl arătate chiar dc la sosi­ care constă în înţelegerea mai
tei. în onoarea preşedintelui rea noastră. bună a situaţiei celorlalte sta­
C onsiliului de Stat a! R epubli­ După cum am avut ocazia te. a greutăţilor politice şi e-
cii Socialiste România, Nicolae să amintesc ieri şi cum. pe conoinice ale ţârilor africane
Ceauşescu, şi a soţiei sale. bună dreptate. a(i spus şi dum ­ care şi-au cucerit de curind in ­
Au hiat parte, Ion Gheorehe neavoastră, domnule preşedin­ dependenţa. A fricanii au lu p ­
Maurer, preşedintele C onsiliu­ te. schimbul de vizite intre tat şi el pentru libertatea şi
lui de M in iştri, cu soţia, vice­ conducătorii ţâ rilo r noastre independenta continentului lor
preşedinţi ai C onsiliului de este o m ărturie a dorinţei co­ şi pînâ acum eforturile lor au
Stat, preşedintele şî vicepre­ mune de a întări raporturile dus la independenţa politică
şedinţi ai M ani Adunări Na­ bune. prieteneşti, existente în­ a m a jo rită ţii ţâ rilo r africane.
ţionale. vicepreşedinţi ai Con­ tre cele doua lân şi de a ex­ Arâtînd că totuşi situaţia eco­
s iliu lu i de M iniştri, membri ai tinde domeniul colaborării nom irâ-socială rănii ne aproape
ANUL XX. NR. 4134 JOI 18 APRILIE 1968 C onsiliului de Stat şi ai gu­ noastre. ■asemănătoare cu cea existen­
vernului. conducători ai unor Poporul şi guvernul somalez tă în perioada colonială, vor­
in stitu ţii centrale. au u rm ărit şi urmăresc cu viu bitorul a subliniat im portan­
interes şi cu alentie e fo rtu ri­ ta cooperării acestor târî cu
Au participat, de asemenea
persoanele oficiale somaleze. le şi realizările poporului şi ţările mai dezvoltate.
S-au intonat im nurile de guvernului român îndreptate In continuare, vorbitorul s-a
PAGINA 2 stat ale celor două ţări. spre o tot mai trainică fun­ referit la probleme de politică
damentare şi
consolidare a
B B 1 Dejunul s-a desfăşurat intr-o propriei bunâstâri economice Şi internă şi externă .ale Repu­
atmosferă cordiala. blicii Somalia. Fâcind un scurt
sociale. istoric al luptei poporului so­
Adresîndu-se
celor
pre­
In dezbaterea publică zenţi. preşedintele Somaliei a Sînt sigur că schimbul de malez pentru independenţă, a
spus : Daţi-rm voie, înainte de păreri din cursul convorbiri­ arătat printre altele că ţara
lor de ieri şi din cele ce vor
sa nu mima' că a cunoscut
Proiectul de lege toate, să exprim , incâ o dată. urma. va fi rodnic şi ne va da şi suportat povara colonialis­
in numele
delegaţiei mele,
m ului dar. spre sfîrşitul se­
privind gospodă­ sentimentele de recunoştinţă fa­ posibilitatea să ne cunoaştem colului trecut, a şi fost îm păr­
mai bine, favorizînd astfel rea­
tă de dumneavoastră, domnule
preşedinte, şi fală de stimata lizarea colaborării de caic am ţită în mod a rb itra r de puteri*
rirea chibzuită dumneavoastră soţie, fată de am intit.
m em brii guvernului şi faţă de Ne este cunoscută lupta se­
a pâmîntuiui poporul prieten român, pen­ culară dusă dc curajosul po- (Continuare în pag- § 4-a).
Cu toate condiţiile nefavo­ buşteni fa g i realizând 53 la su­ catul mecanic, ceea ce ne in­
rabile. clima aspră, drum uri tă fată de 45 In sută p la n ifi­ dică că parcul de mecanisme
blocate, zăpada abundentă, to­ cat, iar Ia buşteni stejar 46 de care dispunem a fost fo­
tuşi colectivul de muncă al la sută faţă de 2!> la sută pla­ losit la capacitatea maximă. Deschiderea Conferinţei pe
în trep rin d e rii forestiere Deva nificat. Realizarea acestor in­ In centrul preocupărilor noas­
a încheiat prim ul trim estru cu dici superiori de utilizare a tre a stat şi extinderea tehno­
rezultate m ulţum itoare. Pro­ mesei lemnoase este consem­ logiei de exploatare a mate­
ducţia globală industrială s-a nată şi de faptul că in tim p ria lu lu i lemnos în trunchiuri
realizat în procent de 11*1.7 ce producţia marfă fabrica­ şi catarge. în sectoarele unde
la sută. producţia marfă fa­ tă s-a realizat in procent de calitatea mesei lemnoase a jus- artiştilor plastici
bricată 104.5 la sulă. iar pro­
ducţia marfă vîndutâ şi înca­
sată JOJ la sulă Din cele MU
sortimente complexe plani L-
L'ate s-au realizat integral 21, LA I. F. DEVA uni de creaţie, a lţi oameni de tiş tilo r P la s tic i; R aportul a­ conducere pe ţa r i al U niunii
fapt care a dat posibilitatea In sala mică a P alatului Re­ artă şi cultură. supra a c tivită ţii Comisiei de A rtiş tilo r Plastici.
să dăm peste plan produse publicii Socialiste Romârna au Deschizînd conferinţa, ares­ Cenzori ; Proiectul statutului Arh. H oria Teodoru a pre­
lemnoase în valoare de (iOO.OOO început m iercuri dim ineaţă tul poporului Ion Jalea, pre­ m odificat al U niu n ii A rtiş ti­ zentat apoi Raportul asupra
lei. adică 2.8G0 mc buşteni lucrăritle celei de-a treia Con­
din care 2.200 mc pentru fu r­ ferinţe pe ţară a U niunii A r­ şedintele U niunii A rtiş tilo r lor P la s tic i; Alegerea Comi­ a ctiv ită ţii Comisiei dc cenzori.
După-amiază au început dis­
Plastici, a salutat călduros pe
nire tehnice şi estetice. f)40 104.5 ia sută. masa lemnoasă lific a t acest luciu şi bineînţe­ tiş tilo r Plastic1. tetulu i pc ţară al U niunii şi a
mc lemn pentru mină. 200 mc volum comercial a tribuită a- les acolo unde situaţia tere­ T im p de trei zfle, conferinţa delegaţi şi in vita ţi. Comisiei de cenzori. cuţiile la rapoartele prezenta­
lemn peni i i i ccinlo/ă. 2 2 0 mc ccslei producţii a fost consu­ nului a permis. va dezbate principalele proble­ In continuare a fost adop­ Sculptorul O vîdki Maitec, te. precum şi la Proiectul sta­
cherestea şi 52 tone mnngan. mată numai în proporţie de Pe linia mai bunei organi­ me actuale ale creaţiei plasti­ tată următoarea ordine de zi : secretar al uniunii, a prezen­ tu tu lui m odificat, difuzat par­
Raportul C om itetului dc con­
Aceste rezultate au creat con­ :>5 la sută. Acest lucru atestă zări am extins munca in b ri­ ce. rolul artei in societatea so­ ducere pc {ară a U niu n ii A r­ tat R aportul C om itetului de ticip an ţilo r pentru studiere.
d iţii optime de realizare şi de­ preocuparea de zi cu zi a găzi complexe cu plata în a­ cialistă, responsabilitatea ar­
păşire a planului de export cn m uncitorilor care, prinţ r-o cord global, depăşind preve­ tistului — ca factor im portant
o valoare de GG.000 lei valută. sortare judicioasă a m ateria­ derile cu B la sută. De aseme­ în oudtura românească con­
O parte din acestea au fosl lului lemnos, au creat sorti­ nea. ani procedai la reducerea temporană.
efectul unor studii elaborate mente valoroase cerule pe ponderii m uncitorilor auxi­ P rincipiile teoretice şi m ij­
în cadrul acţiuni; de rentabi­ piai.a internă şi externă. Pla­ lia ri fată de total m uncitori loacele de exprim are ale
lizare şi organizare ştiin ţifica nul de mecanizare s-a reali­ cu 0.5 la sulă. Coeficientul de creaţiei plastice au fost su­
a producţiei şi a muncii în­ utilizare a fondului de tim p puse, in prealabil, unei largi
treprinsă în unitatea noastră. zat in procent de 103.7 la sută total disponibil Ia activitatea discuţii publice ; sugestiile şi Comitetului de conducere pe ţară
In acest sens am avut in cen­ la fasonatul mecanic al lem ­ industrială a cunoscut îm bu­ propunerile exprim ate cu a­
tru l preocupărilor urm ătoa­ nului, 107,2 Ia sută la scos- nătăţiri substanţiale, atingînd cest prile j în presă au contri­
rele probleme : utilizarea mai apropiatul m aterialului lem ­ cifra rle 9R.4 la sută fată de b u it «la lărgirea sferei de dez­ al Uniunii Artiştilor Plastici
bateri a conferinţei.
bună a masei lemnoase. la nos şi 102,0 la sulă la incâr- î*7,!> la. sută în aceeaşi peri­ La lucrări iau parte delegaţi
oadă a anului trecut. A plica­
rea acestor măsuri a influen- ai secţiilor, filia le lo r şi cena­ C onferinţa pe ţară a U niu­ noastre artistice. S-a conturat trunchiul ei. un repertoriu vast
c lu rilo r U niunii A rtiş tilo r nii A rtiş tilo r Plastici — pre­ în aceşti ani un proces de de soluţii. Negativ este îqsâ
Inq. CORNEL FULGA A Plastici, precum şi numeroşi cizează raportul — îşi desfă­ dezvoltare to i mai complexă a faptul că se încearcă prea pu­
directorul întreprinderii i-jn vita ţi — m in iştri, conducă­ şoară lucrările în tr-o perioa­ artei plastice, care năzuieşte ţin pătrunderea în univershl
forestiere Deva t o r i ai unor In stitu ţii centra­ dă de generos avint a! tu tu ­ să cuprindă sensuri tot mai de gîndire al acestor creaţii
Blocuri noi 'Ia .Lupeni le şi organizaţii obşteşti, re­ ror energiilor creatoare ale bogate ale reflectării, re a lită ţi­ populare româneşti, a rtiştii
(Continuare în pog. a 2-a) prezentanţi ai celorlalte uni- poporului român angajat în lor noastre, îtnbinînd respectul preluînd adesea din ele doar
opera vastă de desăvirşire a pentru m arile tra d iţii naţiona­ forme ca ornament. Pentru
construcţiei socialiste. H otârî- le. cu investigarea artei con­ destui artişti problemele artei
rile Congresului al IX -lea şi temporane din lumea întreagă. contemporane se reduc doar la
Succese se pot consemna în
O primă condiţie a diversificării ale C onferinţei Naţionale a toate dom eniile plasticei, fie aspecte strict tehnice şi fo r­
male, la căutări de lim baj. Le­
P artidului Comunist
Român,
care au statornicit acest vast că e vorba rle pictură şi sculp­ gătura cu realitatea este. pe
şi stim ulator program de lu ­ tură. de artă monumentală şi răstim puri foarte largi. înlo­
Sosirea primăverii a fost as- ductia De aceea cooperatorii cru. sînt transpuse în V’aţâde decorativă, de grafică şi sce­ cuita cu aşa-zisele „experim en­
:eptată cu multă nerăbdare în au aşteptat cu nerăbdare p ri­ APRi m uncitori, dc ţărani, de inte­ nografie sau de critică. Expo­ tări". care nu întotdeauna por­
talul Beriu Era aşteptată de a- măvara. Voiau să se revan­ lectualitatea noastră, cu de­ z iţiile colective, anuale şî bie­ nesc din tr-o autentică nevoie
:unci. de la darea de seamă de şeze. plina convingere în nobleţea nale organizate cu regularita­ a a rtistului de a-şi adecva m ij­
;fir$il de an. cînd coopera­ Ofensiva pentru recolte bo- idealului societăţii socialiste, te în Bucureşti şi în ţară au loacele de expresie ţelului de­
torii au desprins multe învăţă­ qate a început bine — ne-a în care omul îşi făureşte pro­ oferit cadrul unei confruntări clarat — de a cuprinde sensu­
minte in privinţa respectării informat preşedintei» coopera­ priul destin, îşi dezvoltă şi statornice a forţelor creatoa­ rile realului ; ele se reduc a-
termenului la care trebuie să tivei Gheorqhe Andriş — cu o­ „So discutăm despre diversi­ Doina Moisescu, prof. Alexan­ lă în reolirareo diversificării şl îmbogăţeşte personalitatea cu re. rlesea la preluarea de-a gata,
in.ceapă semănatul si requlile cazia unei vizite făcute recent ficare" — invito|io adresata co­ dra Tudor (Liceul şi Şcoala ge­ anume : priceperea gospodarilor înalte valon intelectuale şi In ceea ce pliveşte prezen­ la im itarea exterioară a pro­
iqrotehnice ce se vor aplica. în această unitate. Toate lucră­ mandanţilor, cadrelor didactice, nerală Simerio). de o cultiva această plantă. Fă­ etice. ta artei româneşti peste ho­ cedeelor unor maeştri străini,
In anul trecut s-a început tîr- rile de pînă acum s-au execu­ părinţilor, prin articolul ,,Diversi­ Participanţii la discuţie ou sub­ ră dăruire, supleţe şi elasticitate Tot mai puternică este le­ tare, este remarcată sporirea a protagoniştilor unor curen­
:iu semănatul porumbului, iar tat în grafic. Cele 92 ha cu tri­ ficarea activităţii pioniereşti", liniat faptul că o primă condi­ fără un dram din pasiunea co­ gătura dintre a rtişti, aspira­ num ărului de expoziţii orga­ te de cele mai m ulte ori insu­
cale 10 hectare de cartofi com­ foi în . cultură ascunsă, bor- publicat in ziarul nostru nr. 4112, ţie o diversificării este apropie­ mandantului pentru oceosFă ţiile şi interesele m ajore ale nizate în străinătate — reco- ficient studiate şi înţelese.
promişi au influenţai negativ ceaq si ovăz s-au însâmîntat prilejuieşte dezbateri vil in rin- rea afectivă de copii, promova­ muncă, nu putem vorbi despre poporului, aşa cum in trecut mandîndu-se pe viito r in a- Trebuie sâ ne fie clar câ nu
asupra valorii v.ilel-muncă. Din in citeva zile dul acestora Ea o constituit rea unor numeroase manifestări diversificare. Să oferi copiilor fă u rito rii c u ltu rii şi artei ro­ ceastâ direcţie o mai riguroa­ putem contribui la cultura u­
discuţiile purtate in adunarea Pe cele 600 hectare teren a­ chior temo unor discuţii fruc­ aparent simple, dor cu profun­ acţiuni de improvizaţie, fără O mâneşti au fost profund le­ să selecţie a lu cră rilo r şi ornai niversală decît p rin tr-o artă a
generală, a reieşit că sînt posi- rabil ale cooperativei e ani­ tuoase. la masa rotundă organi­ de semnificaţii pentru elevi şi cunoaştere a lor. fără o docu­ gaţi de lupta pentru libertate bună programare şi organiza­ noastră, a României socialiste,
bilitâti de a creste sim ţitor pro- maţie. Brigăzii» de la cultura zată de Consiliul municipal Deva pionieri. Acest fond simplu, bo­ mentare şi investigaţie în uni­ socială şi naţională, de frâ - re a lor. prin tr-o creaţie cu un tim bru
mare sînt de mult în cimp. al Organizaţiei pionierilor, La gat şi generos însă, exprimă versul sufletesc al elevului, ac­ mîntârMe şi aspiraţiile celor Raportul subliniază apoi că specific şi că. „inovind* p r:n
Cooperatorii Sarnoilă Stăneasa. dezbatere au participot : Gligor virsta şi aspiraţiile pionierilor. ţiunea e destindă eşecului. Eu. m ulţi. In patria m eşterilor zu­ a rtiştii plastici au datoria de preluarea unor forme făurite
Maria Murqoi si Vasile Andre- Haşa, vicepreşedinte al Con­ Din el pot fi extrase octivitoţi care am Irecut comondantă de gravi ai Voroneţuluî, în pa­ a răspunde cu căldură cerin­ în alte clim ate morale şi geo­
soi împrăştie înqrâşâminte na­ siliului judeţean al Organizaţiei reuşite de efect. detaşament de la o closă mică tria lui Grigorescu, Luchianşî ţelor publicului contemporan, grafice, riscăm sâ propagăm,
turale pe suprafeţele ce urmea­ pionierilor, Viorica Cerbu, pre­ Gligor Haşa : Se vorbea în la clasa o Vl-o, om fost oblîgotă Brâncuşi, în patria anonim ilor care se apropie astăzi cu tot fără voia noastră, chipuri de
ză a fi însărainlate cu porumb. şedintă a Consiliului municipal orticolul din ziar despre acel să foc numeroase plimbări pen­ fă u rito ri de frumos, a rtistul are mai m ultă simpatie şi înţele­ a vedea lumea, adeseori, incom­
Vor ca şi în anul acesta să Deva al Organizaţiei pionierilor, complex de acţiuni simullane. tru a-mi cunoaşte, pentru a-mi astăzi nobila menire să u- gere de opera de artă. patibile cu treapta de dezvol­
depăşească producţia medie la comandanţi de unităţi şi detaşo- pentru gusturi diferite şi vîrste di­ opropia copiii. neascâ organic m arile tra d i­ „M a rii oameni de cultură, tare organică a artei noastre
hectar. De aceea. Ia Beriu, nici mente din şcolile de pe roza ferite. despre o diversificare o Ghizefo Hanche : Această a­ ţii ale artei naţionale şî uni­ adevăraţii a rtişti — spunea to ­ contemporane. Incom patibile
o palmă de păraint n-a scăpat municipiului : inv. Aglaia Pala- activităţii pioniereşti pe care eu propiere, elev-învăţotor, se rea­ versale. cu valorile spirituale varăşul Nicolae Ceauşescu în cu concepţia socialistă de via­
neinqrâşalâ din cele 140 hec­ maru, înv. Elisabeta Berey (Liceul o asemui cu o plantă preţioasă, lizează cu succes dincolo de zi­ reprezentative pentru epoca raportul prezentat la Congre­ ţa
tare destinate acestei m ituri. pedagogic), înv. Veronico Mun- foarte noră. care se cultivă de dul şcolii. Eu mi-om putut da socialistă. sul al ZX-lea al P a rtidului Co­ Ocupindu-se de problema
teanu, prof. Maria Bivola- gospodari pricepuţi, cu dragoste seama de aceasta în primo dru­ îm plinirea acestor aspiraţii m unist Român — au exprim at form ării cadrelor, raportul a-
Oamenii din brigada 1 nu pri­ ru (Şcoolo generală „Dr. Petru meţie organizată cu copiii, Aco­ şi îndatoriri patriotice se de- în operele lor realitatea vre­ ratâ câ învăţăm intul artistic
„Carie frumoasă. didesc cu lucrul. Tovarăşul Grozo"). inv, Maria Jepeş, inv. pentru muncă şi. moi ales, cu lo. în mijlocul nolurii, cind. îm­ sâvirşeşte în condiţiile genera­ m ii, au fost alături rle popor,
Petru Ciuflea, secretarul comi­ unelte moderne Nu ne moi pu­ superior se impune sâ fie mai
cinste cui le-a scris. Gbizelo Hanche, prof. Constan­ tem prezenta in faţa copiilor cu preună am cules flori si am a­ toare rle noi energii spirituale pe care l-au ajutat şi însufle­ eficace şi mai ancorat în con­
Incel qlndltâ. tetului de partid, care conduce ţa Popescu (Şcoala generală nr acţiuni „noi"... de acum 20 de lergat printre eopoci, cînd om ale p o liticii p artidu lui şi sta­ ţit în lupta pentru o viaţă mai temporaneitate. să fie atraşi la
qinqaş cumpănită; această brigadă, are un plan 4), inv. Cornelia Sintimbrean, o ni, nu avem voie să venim cu cintat şi am rîs împreună, am tului nostru, încununată de bună, pentru progres social. munca didactică tot mai m ulţi
Eşli ca o floare. de muncă bine stabilit. Îm­ prof. Adalbert Both (Şcoala ge­ momfestâri care, în loc să le simţit co elevii mei mă văd ca remarcabile succese atît pe Cn a tit mai m ult creatorii de artişti prestigioşi.
anume înflorită preună cu inqinerul agronom nerală ,,Petofi Sondor"). prof aureoleze frumuseţeo anilor co­ pe o prietenă, ca pe o mamă. plan intern cit şi în relaţiile artă ai societăţii socialiste tre­ Este menţionată apoi res­
M îinllor mele Rodica Torsan (Şcoolo generală pilăriei, le-o încorsetează. Gligor Haşo i lată, aşodar, do­ internaţionale. Ne s;m ţim buie să se identifice cu aspi­ ponsabilitatea c ritic ii, a re­
care te-au deschis". N. PANAJTESCU „Viile noi", prof. Emilia Şuvai- vada că profesorul, dascălul, profund ataşaţi de această po­ ra ţiile celor ce muncesc, sâ vistei „A rta Plastică*' In pro­
Recitind versurile lui Tudor Aglaia Palamaru : Cred că trebuie să-şi păstreze neolterot litică — se spune în raport — slujească ţelul măreţ al li­ movarea adevăratelor valori,
Arghezi ne revin in minte (Continuare în pac. a 2-a) na, prof. Natalia Nicula, prof. aţi subliniat o problemă esenţia­ fondul de copilărie. pentru că ea exprim ă intere­ nei vieţi tot mai fericite în stim ularea şi orientarea fe­
numeroase alte figuri de stil Veronico Munteonu : Da. Insă sele poporului din care facem pentrd întregul popor". nomenului de creaţie, in edu­
cu ajutorul cărora este carac­ pentru aceasta, comandantul parte şi căruia înţelegem sâ-i In această lum ină, trecînd carea publicului. în formarea
terizată cartea, această „mică trebuie să iubească jocul, să iu­ devotăm întreaga noastră ac­ la o amplă analiză a proble­ curentelor de opinie, a clim a­
bească muzica, sportul, teatrul. tivitate. ' melor actuale ale dezvoltării tului artei. Se simte lipsa lu­
Un comandant care nu se sim­ Raportul se referă in con­ artei plastice româneşti, ra­ cră rilo r teoretice şi a m ari­
te atras, căruia nu-i plac ma­ tinuare. pe larg. la activitatea portul subliniază câ, în con­ lor studii de sinteză, în cri­
perioada
uniunii în
dintre
Secvenţe nifestările vîrstei cravatelor ro­ Conferinţe (1963-1968) apreciin- textul cerinţelor societăţii tică. deşi avem forţele teore­
şii, nu-şi poate păstro fondul de
noastre contemporane. lucră­
tice capabile sâ le în trep rin­
copilărie. du-se că principala realizarea rile capabile s i transm ită un dă.
tinereşti rinţa de a alege cu grijă un co­ mişcării noastre artistice p ri­ convingător mesaj umanist nu In vederea dezvoltării gus­
Morio Bivolaru ? De aici ce­
veşte diversificarea permanen­
au, în ansamblul creaţiei u lti­
mandant de detaşament sau u- tă şi dinamica sporită a for­ m ilor cinci ani, ponderea cu­ tului pentru frumos şi a rid i­
cării nivelului cunoştinţelor de
nitde şi, dacă mergem puţin mai ţelor creatoare, fapt care se venită. A rta noastră actuala artă al tinerelor generaţii. în
bijuterie de cuvinte ţi imagini", deporte, de aici exigenţa solici­ asociază unui efort susţinut n-a zăm islit destule opere în­ raport se propune introduce­
„pastilă in care este condensat tată la admiterea elevilor în şco­ pentru afirm area artei româ­ drăzneţe, care să reflecte am­ rea în învăţăm intul de cultură
neşti in contextul larg al ar­
lile pedagogice.
întreg parfumul unei flori", telor contemporane. M u ltila ­ plu viaţa „de aici" şi „de as­ generală a unor cursuri de
„urnă sacră in care poeţii ţi LUCIA LICIU tăzi". Libertatea de creaţie iniţiere in istoria şi practica
terala desfăşurare a talentelor
cugetătorii ţi'Oii inebis ini­ constituie temeiul unei api'e- trebuie înţeleasă tocmai ca o artelor.
mi/ c"... (Continuare în pag. a 2-a) cieri pozitive a perspectivelor vibrantă disponibilitate faţă In contextul legii, cadru de
In literatura noastră există de cerinţele societăţii, ea este funcţionare a u niunilor de
un adevărat motiv al cărţii ca­ o altă faţă a responsabilităţii creaţie, pregătită actualmente
re a migrat de la literatura sociale, asuma-te lucid de fie ­ de Com itetul de Stat pentru
populară la cca cultă, de la o COMITETUL EXECUTIV care dintre artişti, ca un mod C ultură şi Artă, m ari posibili­
epocă la alta, de la scriitor la de a îm bina armonios mobi- tăţi pentru realizarea obiecti­
scriitor. Idcca dc a reuni ţoa­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN lu rile acţiunii colective cu a­ velor stabilite U niunii A rtiş ti­
le „cintărilc" Jcsprc curte in­ celea ale creaţiei individuale. lor Plastici sînt consemnate în
tr-un volum*) ni se pare nu nu­ PROVIZORIU HUNEDOARA Dezvoltarea artei româneşti noul statut al U niunii, al că­
mai originală ei ţi deosebit contemporane trebuie sâ evite rui proiect este supus dezba­
dc milă ţt instructiva, mai ales deopotrivă tendinţele înguste terii şi aprobării Conferinţei.
pentru tineri ca>c au prilejul In temeiul ort. 9 şi 11 din Legea nr. 6/1957 precum şi al de izolare a g ind irii noastre In încheierea raportului ie
să facă cunoştinţă cu acest im­ Legii nr. 3/1968, privind asigurarea conducerii locale de stat în estetice, ca şi tendinţele de pre­ exprim ă convingerea câ lucră­
portant instrument dc cultură unităţile adminislrativ-teritoriale pinâ la alegerea consiliilor luare necritică a experienţelor rile C onferinţei vor defini şi
in toaic ipostazele ţi manifes­ populare, străine, de ignorare a esenţei mai limpede căile şi m ijloace­
tările sale. D E C I D E : noastre proprii. Una din pro­ le prin care a rtiştii pot înzes­
blemele centrale ale creaţiei
AL. BÂLGRADEAN ARTICOL UNIC. Pentru zîua de 28 aprilie 1968, orele 9, se tra patrim oniul spiritual al
convoacă Consiliul popular jude|ean provizoriu Hunedoara, in este preocuparea de a da ex­ ţâ rii cu noi opere capabile să
cea de a fl-a sesiune, cu următoarea ordine de zi : presie originală m ediului ar­ slujească măreţul efort al
•) „ C ÎN T A R E C Â R T II" - 1. Măsurile ce trebuie luate pentru realizarea planului eco­ tistic românesc. înclinaţia mo­ poporului nostru, condus de
Editura tinerelului, Rucnreţti, nomic la Direcţia de industrie locală, pe anul 1968, Diversificarea derna pentru sistemul uîndi- partid, pentru desâvîrşirea
1967. rii sintetice şi pentru concizîu- construirii socialism ului, pen­
producţiei, contractarea şi sporirea produselor pentru export.
ZJlele trecute la l.A.S. Orăşlre s-au plantat cartofii pc ullim clc hectare. 2. Planul economic şi bugetul pe anul 1968, ca urmare o nen lim bajului îşi ponte câsi in tru îmbogăţirea artelor şi cu i1
(Contînuore în pag. a 2-a) Folo ; V. ONOIU organizării administrativ-teritoriale. universul dc forme al artei tu rii româneşti cu valori d
nousiio popul r v şi al artei rabilc. demne de epoca pe 7
culte crescute d v veacun pe >> J jl jq . U«m<h.
uA..