Page 58 - Drumul_socialismului_1968_04

2 DRUMUI. SO CIAtISM ULUI iol 18 aprilie 1968

A plicarea proiectelor m ijloace proprii peste 1000 ha.
Dar, în legătură cu aceasta „se
constată o seric de aspecte ne-
unităţi,
golivc. Dacă unele
cum sînt cele din Aurel V lai-
cu, Orăştie, Pricaz, Deva, Do-
de îm b u n ă tă ţiri bra, Geoagiu şi altele, au în­
ţeles să execute lucrări de a­
menajare a terenului pentru
irig aţii, mai sînt şi unităţi ca­ dată. Oricum, faptele denotă
re cu toate că dispun de docu­
Dacă pe unele suprafeţe de­
funciare ţinute de consiliile populare mentaţie tehnică şi au investit Unde-o fi fost?! puţina preocupare mărfurilor, no­
faţă de as­
bani pentru utila je de asper-
s-au executat lucrări în com­
pectul, estetica
plex de amenajare şi anume suine, nu au întreprins nici o ţiune absentă, la fel ca ft solici­
pe păşunile de la Nădăştia. acţiune în vederea ex’ecutării tudinea faţă dc cumpărători. Se
Pe linia folo sirii cit mai ra­ Aceste plantaţii de pomi şi Subcetate, Unirea. Pui şi al­ lucră rilor de amenajare a te­ H U N E D O A R A (de la N . Pal­ mai uită uneori, eă vînzătorii
ţionale a pâm intului se înscriu vii s-au executat în m ajoritate tele, pe păşunile aflate în pro­ renurilor. In astfel de situaţii tin). Cu cîtcva luni in urmă sînt in magazin pentru a de­
şi o serie de acţiuni ale D i­ pe bază de proiecte, insă uni­ prietatea u n ită ţilor agricole ♦ sint cooperativele agricole din nn se găsea apă minerală la servi consumatorii, şt nu invers,
Lâpuşnic, Sinbandrei, Tîmpa,
recţiei de îm bunătăţiri fu n ­ tăţile agricole s-au m u lţum it cooperatiste nu s-au executat Băcia şi altele. O asemenea Hunedoara. Duminică 14 apri­ Cc-ar fi dacă s-ar mai fterge
ciare şi organizarea te rito riu ­ doar să planteze pomi, fără să astfel de lucrări In fiecare situaţie nu poate avea decit lie fi-a făcut apariţia la res­ fi din lipsurile de acest gen, din
lui Venind în s p rijin u l uni­ execute şi lucrările antieroz/o- an. unităţile îşi prevăd in pla­ o influenţă nefavorabilă asu­ taurantul „Dunărea’1 un lot de magazine i
tă ţilo r agricole, numai în ul­ nale oa : drum uri, terase de- nul de producţie lucrări pe pra producţiei agricole cu im ­ sticle cu apă minerală „pen­
tim ii ani au fost întocm ite buşee. canale de coastă, ctc., păşuni însă ele s-au redus plicaţii negative, pentru acti­ sionare". Etichetele poartă data
proiecte de execuţie pentru a­ lucrări ce erau prevăzute în doar la tăieri de spini şi mă­ vitatea economică a C.A.P. de 8 iunie 1967. Pe unde or fi
menajarea şi înfiinţarea a pes­ proiecte Asemenea oazuri se răcini. la distrugerea muşu­ Există şi alte posibilităţi fost atunci cînd oamenii le Pe unde
te 4.500 ha plantaţii obişnuite intîlnesc Ja cooperativele agri­ roaielor. fără a executa lu­ care m aterializate in practică căutau, nu se ftie. Cert este că
de pomi şi 10 proiecte de e­ cole din B urjuc. Sîrbi, Roş- crări de însâm înţâri, supraîri- pot asigura folosirea raţiona­ acum sint puse in vînzare. Os­
xecuţie pentru suprafaţa (le cani ş.a., ceea ce desigur in ­ sămînţări. la rla lizu ri şi de stin­ lă a păm intului In acest scop, pătarii dc la „ Dunărea" ftiu că „plimbati“
1.181 ha plantaţii intensive de fluenţează negativ asupra stă­ gere a ravenelor şi a torenţi- pentru terenurile agricole din sint vechi de peste 10 Unu. To-
pomi. Totodată, pentru ame­ rii p la n ta ţiilo r şi producţiei lor. Iată de ce se impune ca zonele ocupate de reţele te­ tufi ei le servesc clienţilor.
najarea păşunilor s-au întoc­ de fructe. şi acestor acţiuni să ii se a­ lefonice şi electrice, propun Ce-ar fi ca această apă s-o bea animalele ?
m it docum entaţii pentru o su­ corde o maximă im portanţă, să sc întreprindă un studiu cei care au (inut-o ascunsă pină
prafaţă de peste 4000 ha De astfel producţia de masă ver­ aprofundat ca pe v iito r supra­ acum ? Poate le-o fi de leac.
asemenea, la indicaţia orga­ de şi fin putînd creşte de ccl feţele ocupate să fie reduse la
nelor locale^de partid şi de în dezbatere publică puţin 2-3 ori. m inim um prin concentrarea RU$l (de la T. Dobriceanu).
stat s-au întocm it studii teh- Pe terenurile arabile care subterană, de la caz la caz, Deşi nu a sosit ineă vremea pa-
nico-economice pe cca. 1.500 sînt situate în pantă cu peri­ astfel incit într-o perioadă cit „L-am şters ţnnatului, animalele cooperative­
ha, in două perim etre situate GOSPODĂRIREA col de eroziune, unităţile agri­ mai scurtă să sc lichideze şi lor agricole de producţie dm
pe versantul drept al rîului cole trebuie sâ aibă o orien­ această deficienţă. De aseme­ Ruşi ţi Bretea Strei au fi fost
Mureş, Blandiana—Geoagiu şi CHIBZUITĂ tate mai bună în alegerea cul­ nea, este necesar sâ se redea o datâi“ scoase pe păşuni şi fineţe.
Bălata«-Bejan, urm irul ea in tu rilo r pe aceşti versanţi, în in circu itul agricol suprafe­
mod eşalonat sâ se treacă în- sensul dc a nu' sc cultiva nu­ ţele ocupate de pilcuri, tu fi­ — Se mai plimbă fi ele, afirma
cepînd chiar din acest on la A PĂMÎNTULUI mai prâşitoare şi dc a se Intro­ şuri, m ărăcinişuri şi alte fo­ tovarăşul Ion Opriţcscu, preşe■
faza de proiectare şi execuţie duce sistemul dc cu ltu ri in losinţe neagricole. Iată de ce D E V A (de la S. Gorun). Do­ dintele C A P. Bretea Strei.
in teren. fişii şi benzi înierbate. Pentru se impune să se analizeze toa­ rim un compot dc gutui. Vhi- Un alt toc mat potrivit pen­
aceasta au fost întocm ite do­ tru „plimbare" nu se găseşte
D intr-o sumară analiză reie­ Păşunile din judeţul nostru cum entaţii tehnice dc amena­ te proiectele întocm ite p ri­ zătoarca dc la raionul dulciuri
se câ pină în prezent, coope­ reprezintă terenul cu cele mai jare a terenurilor arabile în vind lucrările de îm bunătăţiri al magazinului „Alimentara" nr. oare * Aceasta practică arc con­
secinţe cit se poate
de dăună­
rativele agricole de producţie frecvente procese de eroziu­ pantă la nn număr dc 4 uni­ funciare şi organizarea te ri­ IVInnometrcle, aparate sensibile, primesc intervenţia re­ 1. ne întinde conserva cerută. toare asupra producţiei de iarbă
au aplicat proiectele pentru ne, în special eroziune dc a- tăţi. respectiv C A P . M ârti- toriu lu i şi să se treacă de în­ paratorilor. De flecare dală M aria Tuşa şi Vasilc Fopes- Cutia este acoperită cu un st nu Jitii fin, vegetaţia fiind distrusă
plantaţiile de pomi pe o su­ dînci.inc, condiţionată de e­ neşti, Jeledinţi, Dineul Mare dată la aplicarea lor cu dc la atelierul term otchnică din Com binatul siderurgic dc praf. La rugămintea (oare
prafaţă de peste 2.300 ha. iar xistenţa unei slabe vegetaţii şi Dineul M ic pe o suprafaţa îng. DUMITRU VINTI Hunedoara execută lucrări de bună calitate. mai era necesară ?) dc a fterge cînd se află în plină creştere.
din proiectele de execuţie pen­ ierboase, ca urm are a lipsei de de pesle 000 ha, uim ind ca director la D.LF.O.T. Deva praful de pe cutie, ne răspunde cu Atunci tiu este de mirare de ee
tru plantaţiile intensive în a- preocupare pentru aplicarea aplicarea lor să sc înceapă în cuvintele dm titlu, pe nn ton nu se găseşte soluţia pentru j
ceastâ prim ăvară s-au execu­ lu cră rilo r de în g rijire a pajiş­ cursul acestui an. ofensat. A explicat pe urmă că evita ieşirea din impas. Scoate­
tat 45 ha. Râu este insă eă, pe tilo r, a păşunatului neraţio­ Una din căile principale de praful a fost şters cînd con­
lingă ritm u l lent de aplicare nal şi abuziv. ridicare a potenţialului pro­ Efecte stimulatorii ale experi- servele au fost aranjate în rea timpurie la paşmtat a ani­
raft.
a proiectelor, deşi s-au execu­ In scopul îm bunătăţirii pa­ ductiv al păm intului este ame- După opinia dinsei s-ar pă­ malelor este urmarea lipsei de
nutreţuri, iar deficitul de furaje
tat plantaţii de pomi şi vii jiş tilo r naturale şl combate­ najurea unor suprafeţe cit
mai mori de teren în vederea rea. răstălmăcind puţin situaţia, este cauzat dc începerea prea din
u nităţile cooperatiste sâ se mentării unor
in anii trecuţi, nu au fost res­ rii eroziunii, s-au întocm it do­ irigării. In u ltim ii doi ani. in că e suficient să te speli o vreme a păşunatului.
pectate prin cip iile tehnice dc cum entaţii tehnice pentru o judeţul nostru s-a reuşit ca în măsuri pentru
bază p rivind stăvilirea proce­ suprafaţă de peste 6.000 ha în
sului de eroziune a solului. sectorul de stat şi cooperatist. amenajeze pentru irig a ţii cu L
sporirea eficientei economice
beloi unităţi m iniere pentru Rezervele interne mai au
In cadrul ansamblului de Paroşeni se%apllcă începînd cu
măsuri pentru ridicarea a cti­ semestrul II al anului trecui echilibrarea d ife rite lo r com­
v ită ţii economice in toate ra­ măsuri In legătură cu reduce­ partim ente, comasării unor
m urile economiei naţionale, rea unor lucrări Inutile şi creş­ servicii în cadrul cărora exis­
conducerea partidului şi sta­ terea competenţei conducerii tă relaţii directe. La I. M. De­ de spus un cuvînt
tu lu i nostru a in iţia t şi o se­ acestor unităţi in stabilirea şi va acest lucru s-a realizat prin
rie de măsuri cu caracter ex­ realizarea unor Indicatori, ca­ asigurarea unui sistem in fo r­
perim ental, menite sâ ducă la re sâ reflecte cit mai bine ac­ maţional adecvat. Ambele uni­
o mai bună cointeresare o co­ tivitatea u n ită ţilor respective. tăţi m iniere trebuie să-şi în­ (Urmare din pag. 1) ploatările aveau mijloace de
lectivelor de muncă în rezul­ Rezultatele obţinute la I. M. drepte atenţia mai m ult pen­ transport, nu ou fost create
tatele obţinute Este vorba de Deva, au contribu it la creşte­ tru aplicarea în practică a ţait pozitiv realizarea indica­ stocuri suficiente ; astfel, din
unele prevederi ale hotâi irilo r rea eficienţei economice a în­ m ăsurilor slabili.te cu ocazia torului de productivitate a 22 de funiculare existente, iu
C onsiliului de M in iştri in le­ treprinderii, realizîndu-se eco­ organizării ştiin ţifice a pro­ m uncii, core s-o în de p lin it în lucrat efectiv numai 12. restul
gătură cu diferitele la turi ale nomii la dolaţia de stat în va­ ducţiei şi a m uncii, paralel proporţie de 101,7 la sută. mă­ stînd nefolosite, deşi sînt n v j-
cointeresării m ateriale ale sa­ loare de circa 13 m ilioane lei. cu îm bunătăţirea continuă a rind astfel cu aproxim ativ loace extrem de productive.
la ria ţilo r, sim plificarea numă­ cheltuielile In 1000 lei produc­ a ctivită ţii economico - finan­ 240.000 Jei volum ul producţiei Este de m enţionat faptul câ
ru lu i de indicatori de plan, ţie m arfă vîndutâ şi încasată ciare globale obţinute peste plan. la Fabrica de cherestea Vata
prevederi care se experim en­ au fost reduse cu 42 lei. pro­ La I E.C. Paroşeni au fost şi secţiile anexe, utilizarea
tează de peste 9 luni şi la I M, ductivitatea m uncii a fost rea­ obţinute de asemenea rezul­ Rezultatele muncii noastre tim p ului de lucru a fost sub
lizată în proporţie de 11G la ar fi fost şi mai bune dacă
Deva, E M . Petrila, I.E C . Pa­ tate oare confirm ă preocupa­ nivelul realizărilor pe între­
sută, planul producţiei morfă. rea colectivului de aici pentru p rintr-o preocupare mai ju d i­
roşeni şi Energoconstrucţia precum şi a celei vîndutâ şi reuşi ha acţiunii. Producţ ia Glo­ cioasă reuşeam să mobilizăm prindere. Num ărul mare *1e
absenţe nemotivate care * e iri­
M intia. T im pul care a trecut încasată a fost depăşit. bală a fost realizată în pro­ toate rezervele -Interne de ca­ dică la 1.272 ore şi care este
reliefează unele concluzii ce La E M . Petrila, datorită u­ porţie de 107,7 la sută. pro­ re dispune unitatea noastră,
Aspect interior din secţia răsucit a întreprinderii „Viscoza" tupcni. Aici lucrează şi mun­ nelăsînd anumite portiţe de echivalent cu producerea a
citoarea Maria Vlâdescu, fruntaşă in întrecerea socialistă. se impun atenţiei. nui complex de măsuri tehni­ ducţia m arfă vlndirtă şi în­ pătrundere a unor deficienţe. circa 75 mc cherestea, a in ­
casată de 105 la sută, cheltuie­
Astfel, la I.M. Deva şi I E C. co-o r ga ni za tor i ce aplicate, au Elim inarea acestora ne-ar fi fluenţat m ult coeficientul de
fost obţinute peste prevederi­ lile la 1000 lei producţie m ar­ utilizare a tim p ulu i de lucru.
le planului 18 m ii tone căr­ fă vîndutâ şi încasată au fost scutit de unele strangulări ale S-au m anifestat unele scă­
producţiei cauzate în mod deo­
reduse de asemenea faţă de
bune, productivitatea m uncii
LAUDA CĂRŢII Coordonatele a orescut cu peste 4 la sută, planificat, iar la benefioi>i s-au sebit de intem perii, ne-ar fi pări regretabile ale conduce­
rii sectoarelor noastre în ceea
asigurat ritm icitatea realiză­
obţinut peste plan GOO.OOO lei.
în tim p ce Ja preţul de cost au
ce priveşte crearea unor con­
rii planului şi elim inarea sal­
fost înregistrate economii de
tu rilo r de la sfîrşitul lunilor.
1,7 m ilioane lei. Este suficient Productivitatea muncii a fost Tocmai datorită acestui lucru d iţii optim e de viaţă şi de lu­
realizată în proporţie de 108
cru pentru cadrele de meca­
să nu se-necc, recoltei
(Urmare din pag. I) pră, un marc consum dc ener­ Ca-n poezie ţara de lot sâ arătăm că toate aceste rea­ la sută, în condiţiile unui e­ nu a fost posibilă realizarea nizator j, fără de care conti­
în
lizări au fost dobîndite
fectiv sub cel planificat.
Cu
gie ţt dc simţire. lump ce efectivele de m unci­ toate măsurile luate s-a con­ integrală a planului sortim en­ nuitatea procesului de pro­
„Cu multă osteneală fi cheltu­ De sărbătoarea cărţii, tal şi onorarea tuturor con­ ducţie. precum şi desfăşura­
Cartea este o creaţie măreaţa, tori sînt sub cele planificate. statat, însă, că la această uni­
ială — spune mai micul intre măcar pe zile zece, tractelor, în special a celui rea lui normală este de necon­
fi Iară de moarte care l-a ajutai (Urmare din pag. 1) Prin noul sistem de premiere, tate nu s-a acţionat îndeajuns
pe om sa-fi învingă mormînlul dascălii de la feoala Pufnii, pe Băieţi, mal staţi cu scrisul m uncitorii şi personalul tehnic in sensul că unitatea a avut pentru lemn de foc. care a ceput. In asemenea condiţii,
nume Gheorghi —■ am scris a- şi mai c itiţi puţin". fost foarte căutat în această tn exploatările respective s-a
ft uitarea. Ea acumulează cunoş­ devin mai cointeresaţi în ob­ contul blocat tim p de G2 zile.
tinţele dobîndite fi verificate de ceastu Alexandrie in anii dc la zi­ Alături de figura incultului es­ Ion Manolescu au holărîl să ţinerea de economii la preţul pentru care s-au p lă tit dobînzi perioadă. creat o mare fluctuaţie de
omenire in decursul vrctnilot, direa lumii 7289 (1781). Cei care te prinsa imaginea, la fel dc vi­ dreneze apa de pe un teren de de cost, în creşterea producti­ penalizatoare în valoare de Efectul acestor deficienţe m uncitori calificaţi.
vor s-o fure sau s-o mistuiască 10 hectare, numai bun pentru Toate aceste deficienţe au
constituie principalul mijloc dc zibilă a cărţii lipsite de va­ cartofi. In anul trecut, din cau­ v ită ţii muncii, în folosirea ra­ 10 000 lei, reprezentînd peste fiin d cunoscut, colectivul de
transmitere a acestora de la o ge­ să fie sub blăstăm"... loare : za lipsei canalului s-a inundat ţională a efectivelor existente 11 la sută din totalul fondului in fluenţai negativ şi (calita­
neraţie la alta. ea ne pune■ in Nu c de mirare eă după o ast­ „O carte proastă, o suprafaţă apreciabilă. Vor — deoarece toate acestea, da­ de premiere. muncă a căutat şâ determine tea a c tiv ită ţii în treprinderii
contact eu semenii nofta 'înde­ fel de trudă bucuria autorului dar leqală-n piele să termine lucrarea o dotă cu că sînt bine folosite, constituie La Energoconstrucţia M intia cauzele care au generat nea­ noastre, inicgistrînd depăşiri
părtaţi in spaţiu, ne ajută să des­ care-fi vede iefit de sub . tipar Cu aur pe coloare cele 50 hectare de cartofi ce instrum entul principal care le s-a observat o preocupare mai junsurile. P rintre acestea e­ la preţul de cost la unele sor-
cifrăm tainele naturii. Cartea proaspătul volum, nu cunoaşte şi cu stele, se vor termina de plontat cit poate asigura o premiere tr i­ intensă in direcţia reducerii numerăm: crearea unor stocuri lim onte cu pondere mare în
dispune dc acea putere care margini : Luxoasă, lustruită şi bogată. mestrială substanţială im ob ilizărilor de fonduri de volum ul total al producţiei $î,
„E gata şi erata... de curind Apoi alte reameno- m ari de lemn de foc şi lemn ca atare, să lucrăm cu dotaţii
mifca umanitatea înainte" fiind Este deosebit de sem nifica­ la 17 m ilioane la 8 milionne,
unul din factorii dc bază ai pro­ Ce-s dotiă-lrci cpeşcli Slă-n raft ca o cucoana jări... Nu vor să lase nefolosit tiv faptul câ începînd din tr i­ aceasta realizîndu-se moi m ult rotund de răşinoase în exploa­ de stat
Pe lîng-aşa coperta ? bosumflată'*. nici un pelic d> pâraînt. E fo rtu rile noastre sint în­
gresului fi civilizaţiei, steagul de Aici, în lumea cărţilor, ierar­ mestrul IV 19G7, planul de în cursul lu n ilo r ianuorie şi tări, în care se ştia că acce­ dreptate în direcţia lich id ă rii
pace care flutură larg in zare... Un picior cu renume hia obişnuita a valorilor se răs­ Intrat pe poarta cooperati­ producţie a fost realizat în februarie 1968. Avîndu-se în sibilitatea era practic foarte acestor stări de lucruri ; se e-
Ea este, totodată, izvor de înţe­ Şi-a cheltuit pe dînsa toarnă; preţioasă nu e cartea cea vei nu poli să nu treci şi pe mod ritm ic, decadă cu decadă, vedere că noile sisteme dc sa­ anevoioasă şi costisitoare în laboreozâ in continuare studii
lepciune fi de educaţie, ne cul­ trei tuburi dc vopseli fntmoasă şi strălucitoare, nea­ la brigada de tractoare Şeful fapt ce ne îndreptăţeşte sâ cre­ larizare experim entale trebuie care pe măsură ce sînt de fini­
tiva mintea şi ne îmbogăţcftc Şi iat-o ca o fată tinsă de nimeni, ci cărţulia jer­ brigăzii. Ioan M urgoiu împreu­ dem că prin aplicarea pe mai să-şi atingă scopul, se cere din tim pul iernii (exploatările de tivate se aplică în producţie.
sufletul, ea este însă ţi unul din cînd lese-nlîi în lume". pelită in care foile abia se mai na cu cei şase mecanizatori departe a acestui sistem de partea conducerilor de u nităţi la Izvoarele C rişului, Lunca Elim inarea acestor deficienţe
Ioan Trosan. Paraschiv Pătru,
instrumentele cele mai importante (D. Angliei şi Şl. O. (in — semn că ea a trecut neo­ salarizare, rezultatele se vor care au sarcină să-l apFce, să Cernii, Prlsloape, Vadul Do- in viito ru l imediat constituie
Samoilescu, M iron To-
de conservare a neamului, de lu­ loslf : „Scara lui la- dihnită din mină in nună... Stoian Nicolae Damian şi Sa- îm bunătăţi. depună m axim um de efort brii). Din această cauză s-au pentru colectivul nostru o
cob"|.
muţa,
minare a poporului „Cartea (i-e pentru ca rezultatele obţinute
Intr-una din poeziile safe. Ale­ In zilele noastre cultura fi ar­ moîlâ Samoilescu executa lu­ Cu toate că s-au obţinut re­ consumat pentru deaâpeziri preocupare permanentă, de na­
(ară, ţ'i-e fiică, ţi-e surioară, prie­
xandru Andriţoiit mulţumcftc ta cunosc o noua strălucire. Ci­ crări de bună calitate. Dacă sâ fie dintre cele mai bune. tură sâ sporească producţia
tena ţi iubirea" — spune eu min- zultate bune este necesar să se un num ăr de 14.000 ore de
fierbinte tuturor celor care iţi titul cărţilor, această „frumoasă se întîmplă ca vreunul să lu ­ de m ateriale lemnoase atit de
drie poetul. Privită prin prisma insiste mai m ult în cadrul am- Ing. NICOLAE ZAVOIANU luciu. Totuşi, ocolo unde ex­
aduc contribuţia direct sau indi- - şi dc folos zăbava", cum o nu­ creze de mîntuială intervin necesare economiei naţionale.
autorului, ea este documentul ccl rect, la scrierea unei curţi: lem­ meşte cronicarul, a devenit o preo­ imediat ceilalţi. In cooperativa
mai grăitor fi mai trainic al c- narului — pentru ca „din pom / şi în satul lor nu vor sâ se ___________
xistenţei ft trecerii lui prin uni­ a cioplit fi lemn pentru creion"; cupare curentă aiît la oraşe cit facă lucrări slabe. Doar sint - ■ •
vers, „un nume adunat pe-o minerului — pentru ca a scos ţi la sate. Imaginea ţăranului
carte" fiind socotit o moştenire cărbune ţi pentru grafit; celui din care citeşte absorbit, sprijtnin- membri cooperatori la Beriu şi
de preţ lăsata urmaşilor. „Nn fabrică — pentru eă pus f grafi- du-ţi simetric palmele aspre sub in adunarea generală au avut
copcrţi „ca două aripi albe", a
mi se parc nimic mai interc-ant. nt-n lemn, dc jos fi pină sus". smuls poetului Alexandru Andri- şi ei de spus un cuvint De
mai atrăgător — scria Vasilc A!cc- Cantca cea mai marc revine însă (oiu versuri emoţionante. A cres­ felul cum vor executa lucră­ 0 primă condiţie a diversificării
sandri — ca o colecţie dc foi ti­ artistului, cel care face din con­ cut considerabil şi numărul crea­ rile va depinde şi soarta re­
părite, făţuite, aranjate în grup dei o „unealtă mare". torilor dc literatură prin înfiin­
sub forma unui volum fi care cu­ „Românul s-a născut poet" — ţarea de cenacluri şi cercuri li­ coltei
prinde toata viaţa de inimă ţi dc sună o cunoscuta zicală româ­ terare. Privind numai prin a­ Campania din această primă­
minte a unui om de elită". vară a cuprins toate sectoa­ (U rinare din pag. 1) noştri, din oroş, care sînt încor­ toro. de ce so nu o/ientom oces-
nească. Bmc — se întreabă poe­ ceastă prismă, antologia de faţă cării pioniereşti în cadrul cercu­
In sfera noţiunii dc carte se tul Al. O. Tcodorcamt de ce nu este de un real folos tinerilor — rele cooperativei din B eru. setaţi în apartamentul de bloc. te jocuri, sâ le dom frumuseţe ?! rilor pedagogice, o consiliilor
circumscriu ft acţiunile care-i pre­ s-o fi născut el, oare, ţi cititor ţ nu numai celor care' cochetează Oamenii au un scop precis. La Aglaia Palamaru : Cînd copi­ Noi ovem datoria să găsim jocu­ Natalio Niculo : Să mizăm pe metodice (Cornelia Sintimbrean);
ced apariţia (scrisul, tipăritul) Există mulţi care scriu dar cu cu muzele — ofcrindu-le nume­ lul nu vine cu propuneri pen- rile şi acţiunile cele mai plăcute ocţiuni în care so fie solicitaţi transferul otaşamentului de ta
sau î-o succed (cititul). Antolo­ lectura cărţilor nu sc prea înde­ roase învăţăminte şi neuitate cli­ adunarea generală de sfîrşit de Iru o acţiune, trebuie co noi sâ care so-i destindă, so le redea foţi copiii. Noi am încercat ast­ comondontul-invoţălor fa comon-
gia dc faţă conţine numeroase letnicesc. Acestora el le-a adre­ pe dc delectare. Vorbind despre an şi-au propus să ridice cu găsim pe cele mai potrivite, mai veselia de core ou otita nevoie. fel de manifestări la care s-a dantul-profesor (Marlo Tepeş) ;
fragmente care redau aceste mo­ sat o frumoasă şarja : ea, acad. D. Panaitescu-Perpessi- 10 lei valoarea zilei-muncă fa­ ontrenante Aş da un exemplu. Viorica Cerbu : Cînd vorbim antrenat întreaga unitate. Micii eliberoreo copiilor de tim plexe.
mente. Scrierea unei cărţi — în­ „De-aceca zic, cu qindtt) cius o numea „carte dc căputii a ţă de cit ou realizat în anul Am organizat o intilnlre a deta­ despre diversificare eu mo gin- folclorişti au invitot în mijlocul educoţia prin excursii, ccfivităţi
deosebi — solicita o muncă as­ la vrem ilc ce vin : tuturor iubitorilor de literatură". trecut. şamentului cu specialişti de la desc nu otit la organizarea ac­ lor un ropsod popular — o bu­ pe grupuri, obligativitatea cu­
Cosa judeţeană de creaţie. Prin ţiunilor in func|îe de particula­ nicuţă, — de Io care copiii ou noaşterii frumuseţilor judeţului şl
intermediul magnetofonului, co­ rităţile de vîrstă, cil Io forma aliat nespus de frumoase lucruri, apoi o celor dinofara lui (Emi­
piii ou făcut cunoştinţă cu di­ de organizare o acestora. Dacă Membrii tuturor cercurilor pe o- lio Şuvaino) ; organizarea de
ferite zone folclorice din judeţ, 10 elevi vor so participe Io un bîecte, in frunte cu micii fizi­ cursuri practice, instruiri pentru
înregistrările fiind reolizole cu concurs pentru cel moi bun re- cieni, — care au realizat foto­ comandanţii de detaşamente
voci de copii, au impresionat, ou citotor, 10 vor so realizeze un grafii şi au înregistrat pe bandă (Moria Bivoloru) : caracterul u-
antrenat elevii. Pe loc s-au des­ ierbor, 10 un pietrar, so le dăm de magnetofon întreaga intîl­ nitor ce trebuie so-f capete ac­
coperit talente. Le-ou fost în­ prilejul tuturor să focă ceea ce nire — ou avut ceva de făcut. ţiunile, stimularea interesului
registrate vocile. Elementul spon­ doresc. Dl-.ersificoreo nu înseam­ Conţinutul bogat al acţiunii, ca­ pentru cercetore, pentru moni-
tan a dot o frumuseţe aparte in- nă, neapărat, prezenţa coman­ re a dus chiar Io descoperirea feslările spontane (Elena Moi-
tilniril, dantului Io fiecare acţiune. El de noi rapsozi, ne a îndreptăţit sescu) ; diversificare în cadrul
Gligor Haşa : Ne-om obişnuit dirijează, nu participă întotdeau­ sâ o apreciem co una din ceie aceleiaşi activităţi (Alexandro
so organizăm activităţile pionie­ na. Un grup vrea o ştofetă cu mai reuşite acţiuni. Tudor) ; saltul colitativ in acti­
reşti în sfera şcolii. Dor altlel intîlnire în punctul x. olt grup Viorica Cerbu : Am participat vitatea pionierească, impus de
vehiculează acţiunea in decorul vrea so amenajeze un insectar. Io un concurs deosebit de Inte­ forma nouă de orgonizare (Cli­
unei cobone (să zicem) şl alt­ Ei vin cu iniţiativa, noi so le-o resant şi educativ, la care ou sa beta Berey) ; extindereo oc-
fel în clasă. Să dăm un alt curs stimulăm, să le dăm încredereo fost antrenaţi toţi pionierii din liuuilor sportive, iniţierea unui
cuplului de ocţiuni educative în- câ pot realizo un lucru propus, detaşamentul clasei a V-a B, concurs „cel mai bun atlet" (Ro-
voţător-elev. In activitatea pio­ util şi, bineînţeles, plăcut. So nu-i de Io Şcoala generala „Dr. Pe­ dlco Torson) ; comandantul 'ă
nierească noi suferim de teri­ lipsim de jocuri pe care ei le tru Groza” . Tema : „Să apărăm nu fie profesor numai in spe­
bilism, vrem să facem ce nu se preferă şi chiar, fără voio noas­ avutul obştesc". Fiecare elev în­ cialitatea pe care o are, ci pro­
poate. Am văzut la şcoala din tră. le practico. Iotă, de pildă, truchipa un obiect — bonco, ta­ fesor în diversificoreo activităţii
Homorod un plan de activitate jocul cu praştia. De crte ori nu bla, tabloul etc. Destăinuirile fie­ de core răspunde în muncc cu
anost, şters. Explicoţio coman­ le-om „confiscat" această „a r­ căruia (cum ou fost Io început, pionierii (Constanţa Popescu).
dantului ? „Excursiile sînt costi­ mă". li întilnim, nu o dolâ, ju- in ce stare se oflo ocum, din O discuţie utilă, prielnică, o
sitoare". Şi, ocolo, la doi paşi, cîndu-se cu praştio pe peretele pricina cui ? etc.), au dat con­ dezbatere fructuoasă ce trimite
era apa, pădurea cu toată lu­ blocului. Hor so facem un con­ cursului nu numoi o notă vioaie, spre găsirea celor moi utile şi
mea de frumuseţi pe care o pot curs Io Mureş sau in alto parte, dor şi foarte educativă. economicoase „unelte" cu care
oferi. Se vorbea însă de excursii Io care copiii să vină cu praş­ La masa rotundă s-a discutât so se cultive şi so se vehiculeze
costisitoare ! tiile. Sou să-şi facă arcuri. Sînt mult. S-a venit cu propuneri pre- diversificarea. Un bun prilej de
E primăvară şi in ciuda proverbului se pot număra bobocii. Aspect de la combinatul avicol Mintia. Foto : V. ONOIU Maria Bivolarii : Şi cit de aş- jocuri pe care fiecare copil le ţioose t legătura dintre şcoală descoperire o unor elemente
teptote, de necesare sînt ieşirile proclicâ. Dor de ce sâ vedem şi familie în favoarea diversifi­ reole, autentice, core prin far­
cării. necesitotea de o se abor­
in aer liber. Mo refer la copiii numai partea negativa a aces- da moi multe probleme oie miş­ mecul lor so dea copilului copi­
lăria.