Page 6 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 6
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 3 aprilie 1968
Posibilităţi reale de sporire iisti
CHEMAREA FRUMU
a contribuţiei intelectualilor SEŢILOR PATRIEI mi mm®
la activitatea educativă ţeon UT.C. şi la Consiliul rotă nr. 1 din Brod, după ce nerească decorului alpin, iar
Zilnic, Io Comitetul jude-
Petrilo au dot sonoritote ti
ou vizitat locolitateo minieră
judeţean ol Organizaţiei pio Musariu, au pornit spre ce la cabana Cimpul lui Neag
nierilor sosesc veşti ; „De la tatea de oţel o Hunedoorei, alţi 30 de şcolari din Vulcan
(Urmare din pag. 1) de altă parte. Conducerile u tă ţinută artistică şl de larg liceul nostru, 87 de elevi au poposind cîteva ere sus, în ou inscris în albumul vacan
nor unităţi cum s în t: prestigiu şi care să constituie vizitat studioul „Buftea" din decorul alpin, acolo unde ţei zile de neuitat. Acolo ou
D.S.A.P.C., Direcţia de statis puternice focare de cultură şi Bucureşti, muzeele...". „Abia Cerna, încorsetotă in chingi poposit, timp de douâ zile, şi
grozootehnic, a unor seri tică, Inspectoratul sanitar de atracţie pentru un mare nu am coborit de la cabana Ru- de beton, dăruieşte privirii elevi oi Liceului din Uri-
literare şi ştiinţifice, simpo stat şi altele vor trebui să măr de oameni ai m uncii, care, su. A lost minunat". „Aţi pri un peisoj de o roră frumu coni, iar în celălalt colţ ol
zioanele şi călătoriile im agi privească cu mai m ultă răs să conducă în final la o puter mit ilustrata de la Sibiu? Mu seţe. judeţului, pe locuri unde paşii
nare pe harta nouă a ţâ ri, pundere modul cum specia nică înviorare a vie ţii sp iri zeul tehnic al meşteşugarilor au rezonanţe din istoria scri
pregătirea fo rm aţiilor a rtisti liş tii lor contribuie la reali tuale a oraşului. a fost pentru noi o surpri să cu 2000 de ani în urmă
ce antrenează zeci de profe zarea sarcinilor obşteşti. ză rară...". Album de vacanţă — lo Costeşti — au petrecut
sori, ingineri şi medici la o Este acesta şi un apel la a- După numeroasele veşti ce ore bogote în amintiri elevi
Sînt reale posibilităţi de
activitate prodigioasă în ca diesa intelectualităţii din m u vorbesc despre excursii, se al Liceului „Aurel Vloicu" din
sporire a aportului inginerilor nicipiul nostru pentru a-şi
drul căminelor culturale. şi economiştilor din întrep rin spori contribuţia la opera de pore co acestea s-ou bucu Orăşlie.
Am prezentat doar cîteva deri, din serviciile funcţiona educare, de ridicare la un ni rat de ceo moi largă parti In Retezot, pe voleo Rîului Frumuseţile noturole, isto
More, unde acesta se înge
din principalele direcţii in ca le şi direcţiile executive ale vel tot mai înalt a conştiin cipare în octuolo vacanţă de mănează cu Zlota. 80 dc e- rice şi de artă ale ţării au
re comitetul m unicipal şi or organelor de stat, cît şi a in ţei socialiste a maselor. primăvară, care se dovedeş îevi de Io Liceul din Câlan îndemnat mulţi elevi la dru
ganizaţiile de partid orientea ginerilor agronomi la propa te generoasă în zilele colde, s-ou înfrăţit cu jocul şi voîo meţii şi excursii Bucureştiul,
ză activitatea intelectualilor ganda tehnică. Comitetul municipal de însorite. bună. Cabana Guro Zloto cu muzeele, cartierele noi,
din oraşul nostru, precum şl Educarea tineretului — do partid este convins că în mun Fiii moţilor din Torc Zaron- le-a oferit plăcută găzduire parcurile, Sibiul cu Dumbra-
unele aspecte ale muncii des meniu în care avem încă m ul ca cu intelectualii există încă dului au ţinut sâ cunooscâ şi, Io numoi o zi după ple- vo şi Brukentholul, Clujul cu
făşurate de ei în activitatea te de făcut — presupune, de multe rezerve, pe care se va întii obiectivele industriale şi coreo lor, o Iţi 42 de elevi de Grădino botonică, Sormize-
de educare a maselor. Ele con asemenea, un aport mai sub strădui să le valorifice mai culturale din împrejurimi, lo Liceul nr. 1 din Hunedoo- geluso cu vestigiile, cabone-
duc la concluzia că o bună stanţial din partea cadrelor d i bine, folosind în acest sens opoi ou pornit prin ju ra ou poposit pe oceleoşi le cu împrejurimile sînt nu
parte a intelectualităţii noas dactice, a oamenilor de artă, cele mai eficiente metode pen deţ, 80 de pionieri de mai cîteva din frumuseţile ce
tre desfăşoară o muncă per ştiinţă şi cultură, şi, în ge !a Şcoala generală din locuri. ou fost gozdo sutelor de e
Cobanele din munţi au cu
severentă de popularizare şi neral, din partea întregii noas tru ca aportul lor să fie me Crişcior ou făcut cunoştinţă noscut în această vacanţă e levi hunedoreni, core au ştiut
însuşire a liniei politice a tre intelectualităţi. reu prezent şi la un nivel- ca cu munca oamenilor de Io xuberanţa şi frumuseţeo vîr- să facă din zilele vacantei
partidului, de explicare a con Avem carenţe şi în conţinu- lita tiv superior în vasta acti Atelierele centrale din Guro- stei cravatelor roşii, o ado de primăvară, clipe bogote
ţinutu lu i h otâ rîrilor de partid 1 ul activită ţii politico-educa- vitate pe care o desfăşurăm barzo şi cu comori din o- lescenţei. La Strojo, în Mun în nestemate spirituale.
şi de stat, de inform are, edu tive desfăşurate de unii in dineuri, păstrate cu grijă în ţii Vîlcan, la peste 1.400 me
care şi culturalizare a mase telectuali. care trebuie să răs pentru lărgirea orizontului po Muzeul aurului din Brod ; 60 tri altitudine, 80 de elevi din LUCIA LICIU
lor. pundă cerinţelor şi exigenţe litic, cultural şi ş tiin ţific al de elevi de la Şcoala gene-
îndeplinirea obiectivelor ce lo r mereu creseînde ale dife populaţiei clin raza sa de ac
decurg din ridicarea pe o rite lor categorii de oameni ai tivitate.
treaptă mai înaltă a desâvîr- muncii. In tematica unor lec Mieluşeii primăverii.,,
şirii construcţiei socialiste ce torate tehnice, cicluri de con Foto : V. ONOIU
re însă canalizarea tu tu ro r e ferinţe şi a altor forme ale „Expres"
nergiilor materiale şi spiritua m uncii de educaţie, se mai
le ale întregului popor In a- m enţin încă teme care din In avans
ceastâ direcţie. Dacă privim punct de vedere al oportuni în restaurant
activitatea desfăşurată de noi tă ţii şi actualităţii lor sînt de diploma. Tovarăşul Diacones ECONOMIA
prin prisma acestei realităţi, păşite. E necesar ca ele să fie iajâ dc grafic
a proporţiei în care intelec revăzute periodic şi îmbună S1MERIA (de lo S. Gorun). de 37 III ora 13,30 din auto cu nu are părinţi ş( in diplo
gara Deva pe ruta Deva-Ilia-
tu a lii din raza oraşului parti tăţite în funcţie de cerinţele In restaurantul gării din Si- Visca, răspuns dat celor trei mă erau trecuţi Ar fi bucu
cipă efectiv la munca de edu ce le ridică producţia, viaţa, nteria nu se poale intra. Nu călători (oameni in virstă in ros să-i aibă, dar dacă nu-i
caţie, trebuie să recunoaştem să răspundă întrebărilor ce şi Lucrările de extindere a pentru că e închis! La uşă, are ce să facă 7 Nu-i nimic, DE METAL
că există încă im portante re le pun oamenii din sectoarele halei de ajustare a profi- mare aglomeraţie, A fost in tre 60-70 ani) după care i-a i-a spus conducerea şcolii, vom
zerve. valori intelectuale, In respective de activitate Tre lelor, de la lam inorul de stalată o masă ia care un os poftit să ia bilete de la casie face alta, şi-n cîteva zile o
suficient folosite. buie, deci, realizată o muncă f>50 mm, s-au intensificat. pătar serveşte bere „a Ia ex ria autogării primiţi. Au trecut dc atunci (Urmare din pag. 1)
politico-educativâ aotualâ şi Pinâ acum, m uncitorii de Oamenii nu s-au împotrivit, talului. Unele şarje se elabo
G rija pentru obţinerea de la I.C.S.H. au montat aici pres". In local, mese si locuri s-au dus la casieria autogării palm ani A făcut numeroase rează sub temperatură. dm
rezultate pozi/tive certe in de perspectivă, în cadrul că aproape 850 tone construc libere, unde consumatorii pot şl au cerut bilete, dar casie drumuri de la Ghelar la Deva, să scadă, nu crescut în m ar care cauză sînt încă numeroa
munca de educare duce din reia accentul să fie pus pe e- ţie metalică. Se apropie de servi o bere în tihnă. Dar rul i-a trimis să ia din auto a dat şi telefoane, dar degea tie pină la fi)0 tone. Cuptorul se turnările directe ce îngreu
partea unor organizaţii de lem cntul nou, progresist, m i sfirşit montarea stîlpilor şi pentru „ operativitate", ospăta- buz, fiindcă trimisese diagrama ba. Era gata să-l schimbe din poate fi şi nărăvaş, dar in inîini nează m ult munca lam inatu
partid şi de masă la supra litant. g rinzilo r dc rulare, opera rul o desface chiar la intrare de plecare M autobuzului. funcţie. Nu avea aclc să jus pricepute el face m inuni. Şi rilor. sau pot duce la rebu-
solicitarea unor cadre şi om i Comitetul m unicipal de ţiune Ia care s-a cîşt/gat Din această cauză, accesul în Cel trei călători au urcat tifice că-i maistru. Abia cu această cheie se află în mina tarea întregii şarje.
terea — fără nici un temei — partid va orienta astfel orga deja un avans de 30 de zile. restaurant e greu si consuma din nou in autobuz şi i-au ciţiua martori (fosil colegi) a prim ului topilor Dacă contro Schimbul nostru a reuşit sâ
a altora, cu reale posibilităţi. nizaţiile de partid şi de masă Acum se fac intense pregă torii de la mese aşteaptă in solicitat taxatorului bflete, dar documentat că-i absolvent al lează totul în amănunţime şi reducă lună de lună pierde
Considerăm ca o lipsă a co incit acestea să acorde cea tiri pentru ca îndată ce se zadar ca cineva să-i întrebe acesta i-a „poftit" de spale şcolii de maiştri. Adeverinţă im prim ă spiritul de disciplină rile de metal : dacă în luna
m itetului m unicipal de partid mai mare atenţie selecţionă vor prim i fermele şi ele ce doresc, ospătorul fiind ocu jos. Autobuzul a plecat şl oa de absolvire nu arc (nu au i'O- necesar la toţi mem brii echi ianuarie ele au reprezentat
faptul că nu am folosit întot rii judicioase a lectorilor pen mentele de construcţie me pat cu deservirea „operativă" menii au rămas nedumeriţi ie să elibereze, zic tovarăşii de pei. fenomenele ce duc la pier âl.U tone. în februarie au fost
deauna cele mai eficiente me tru fiecare temă, perfecţionă talică ale acoperişului să la uşă. In apropiere există în in autoqară. la scoală), diplomă ?)lci otit! deri de metal pot fi evitate de 4H lone. iar în m arile, deşi
tode de antrenare a întregii rii măiestriei lor propagandis să un bufet, tocmai pentru o Taxatorul sus-aminlit nu şi-a Nu se ştie insă cum va pu încă în faza de pregătire a situaţia nu este încă d e fin iti
mase de intelectuali la o acti tice, preocupării pentru asi se treacă grabnic la a perativitatea deservirii. Oare respectat răspunsul „nu dăm tea justifica conducerea şcolii şarjei. vată. credem cu vom fi la un
vitate susţinută şi permanentă. gurarea calităţii expunerilor samblarea şi montarea lor. fac concurenţă cele două uni bilete în autobuz", eliberînd această neglijenţă care a depă nivel şi mai mic, Rezultă deci
ce le elaborează şi le susţin. tăţi 7 Oricum, metoda aplicată
Esţp insuficientă preoeupa- Cerinţele spirituale ale o Totodată, colectivul şan la restaurant nu e bună ! Aici lotuşi un bilet. şit orice record înregistrat Schimbul nostru a dat peste că există, atît Ia nivelul schim
reaA j?astrâ pentru antrenarea raşului modern, ca principal tierului de m ontaj-instaia- consumatorii ar mai servi şl alt Conducerea autogării Deva pînă acum. plan în luna m artie 230 tone bului nostru, cît şi al secţiei,
organizaţiilor de partid, sin centru de cultură, exigenţele ţii If lucrează intens la de ceva, dar nu pot pentru că os să reflecteze asupra acestui de oţel. Cu această realizare suficiente posibilităţi de eco
dicat şi'U.T.C. în direcţia pu mereu creseînde ale maselor, vierea lin iilo r de cate fe pătarul e ocupat. Ce-ar fi să fapt• ne situăm de fapt pe locul nomisire a metalului. Anul
nerii în valoare a Întregului dragostea şi înclinaţiile lor găsească o modalitate ca să-fi După plac doi. faţă de schimbul „ C \ trecut, prin gospodărirea ju d i
potenţial intelectual In sco pentru frumos, artă, cultură, rată din perim etru! în care facă datoria cum trebuie 7 care are 355 tone. Evident că cioasă a m etalului, combina
puri educaitlVe- La aceasta se sînt amplasate fundaţiile, Record... şi rezultatele noastre puteau tul a economisit era. 80 m ili
adaugă şi lip s i de preocupa— reclamă punerea în valoare a in vederea deschiderii fro n HUNEDOARA (de la D. Va- fi m ult superioare, dacă toate oane de lei. Consider că şi In
re a unor condtftâţori de în tu tu ro r capacităţilor de care acest an este posibil să o b ţi
tu rilo r de lucru Ia prelun sile). Şeful depozitului nr. 26, echipele de topi Lori căutau să nem asemenea rezultale. De
treprinderi şi instituftH pentru girea njustajelor aferente G fi EL AR (dc la N. Panai- Mihai Ducan de la I.C.R.A transforme în oţel bun mate aceea, acţiunea de economi
participarea lor la mufloa edu nostru există reale posibilităţi Iam inoarelor de sîrmă, pro- „Nu dăm bilete tescu) Maistrul miner Con Hunedoara, aprovizionează u ria primă ce ne-a stat la dis sire a m etalului trebuie sâ fie
cativă, pe de o parte, $î pen pentru alcătuirea, cu partici file m ici, m ijlo cii şi benzi. stantin Diaconescu a terminat nităţile de desfacere a cărnii poziţie. Dacă echipele conduse considerată ca un etalon al
de Sunion M ărilă şi Alexan
tru asigurarea condiţiilor ca parea nem ijlocită a intelectu La hala ajustajului lam i în autobuz" şcoala tehnică de maiştri in după bunul plac, Zilele tre dru Petroviel au reuşit, prin măiestriei profesionale, ca o
cute, in timp ce la unitatea
datorie a fiecăruia dintre noi
intelectualii din subordine să alilor, a unor form aţii corale, norului de profile mici s-au anul 1964 la Deva. Bucuros, la nr. 37 — gestionar Gheorghe respectarea riguroasă a pres- de n bara drum ul pierderilor,
absolvire s-a prezentat la se
poată desfăşura a ctivităţi po de muzică cultă, de teatru, an şi montat prim ele tone de JL1A (de la T. Miron). cretariatul scolii să-şi ia di Cherecheş — nu se găsea cor c rip ţiu n ilo r tehnologice, să nu de a face ca fiecare kilogram
li tico-educative, în oadrul şţ.îfv samblu folcloric, cu reperto construcţie metalică. Acesta a fost răspunsul taxa ploma pentru care învăţase ne, la o altă unitate mai pu aibă nici o şarjă în afara de metal sâ se regăsească tn
ţin aglomerată — nr. 42, ges
program ului, să reducă Ia m i
afara u n ită ţilo r respective, pe r ii reprezentative şi bogate torului Dane Mihai de pe auto şi muncise trei ani. Dar, ghi tionar loan Mirescu — se gă nimum pierderile de metal, efortul general pentru spori
în conţinut, form aţii de o înal buzul ce urma să plece In ziua nion. I se completase greşit sea carne ]>entru trei zile In altele se observă „scăpări" rea eficienţei activită ţii eco
Cumpărătorii se întreabă pe cc duc în final Ja irosirea me nomice.
bună dreptate .* de cc la unita
tea nr. 37 se aduce carne aşa
de puţină. In timp ce altele
au să vîndă din belşug ? Se Filme pe teme de protecţia muncii
zice că ar avea cera Mihai
Ducan cu gestionarul Chere In contextul ocţiunllor pentru prevenirea accidentelor
cheş. Ce-ar fi, tovarăşe Dltron. ce se desfăşoară lo Combinatul siderurgic Hunedoara,
să ţii pentru dumneata siste un loc important il ocupă şi propaganda cu filme de
mul ăsta preferenţial de apro Scurt metraj, care abordează subiecte privind normele de
tehnico securităţii muncii. In cadrul programului de in*
CULTURAL- vizionare a unităţilor şf ce pă struire periodică, peste 400 0 muncitori ou virîoniVin ulti
rere ai mai avea dacă orga
nele comerciale dc control mul timp filmele „Stai, înaltă tensiune (", „Atenţie, elec
te-ar „onora" pentru prar(tea tricieni", „Ciocăneşte, bastonaşul alb", „Atentie.. negli
dumilalc dăunătoare în apro jenţă.., nepăsare", şi altele.
SPORTIVĂ vizionarea populaţiei 7
Comuno Boiţo d fost
gozdo unei tinereşti sor-
bâtori. Comitetul comunal Grijă pentru
U.T.C., în colaborare cu
conducerea căminului cul
tural, o organizat o du
minică cultural - sportivă,
care, de dimineaţa pînă v iito ru l pădurilor
seara, o oferit localnici
lor o zl de odihnă deose
bit de plăcută. 23 de ti Răbdarea mergînd pînâ la meticulozitate este una din cerinţele esenţiale ale muncitoarelor de la secţia de răsucit fire. O dală cu prim ele zile fa
neri din Ormindea. Căi- Iliana Alexandru, de la „Viscoia" Lupenî, întruneşte această calitate, fapt ce se reflectă in depăşirile de producţie pe core primăvară Aceasta importantă nevoie să se facă defrişări.
nel, Crâciuneşti, Soliste, le obţine lună de lună. vorabile, silvicu lto rii din ju acţiune, de caro depinde în Practic, terenurile respective nu
Trestia, sate aparţinătoa deţul Hunedoara au început lu mare măsură viitorul păduri mai pot fi reîmpădurlte cu
re comunei Băi|o, s-au în crările pentru împăduririle de lor noastre, are la bază un plan arbori înalţi datorită norme
scris şi ou participat Io detaliat de măsuri privind asi lor de proiecţie a reţelelor e-
concursul „Cel mai bun gurarea materialului sădîtor, leclrice. In urma studiilor tă
Interpret de muzică popu- speciile de orborl care se vor cute, specialiştii au găsii to
loră şi uşooră". Pînă la trădează propriile unelte şi planta şi modul de organizare tuşi o soluţie convenabilă si
orele prinzului, ei s-au în D.R. P o p e s c u recunoaştem sintaxa poetică a a muncii. După cum ne-a in economică : plantaţiile de Roza
trecut în faţa unui nu lui Zoharia Stânescu : „Iap^n format tovarăşul Inginer Emil ruqozn. Pe lingă alte avan
meros public. Victoria Mî- iuî Chifâ. cind sâ fete cu ade Maiorcscu. directorul Inspec taje pe care le oferă această
hăilă, Morio Opreo, Va- vărat. plesni. Crăpă. Cum mai toratului silvic judeţean, anul specie de arbust, fructele lui
silc Chirită (muzică popu crâpaseiă şi altele, râm îmnd acesta se vor executa împădu sînt foarte mult căutate în in
(muzica uşoară), au ocupat DUIOS ANASTASIA TRECEA D. R. Popescu are pasiunea heclare. iar cea moi mare par acesta se vor realiza in jude
lară), Maria Cimpoi, Flo pe pâmînt late"... riri pe o suprofntă de 1 540 dustria de medicamente. Anul
rica Stoia şl Eugenio Igna
te din plan — respectiv 1 525
primele plan
ţul Hunedoara
primele trei locuri, primind am ănuntului violent şi a aso de heclare — se realizează în taţii de Roza ruqoza pe q su
ciaţiei şocante. Faptul a fost
premii în cărţi şi oplou- remarcat, de altfel, dedanşîr.d primăvară. Ţlnînd seama de prafaţă de 10 Jicctare. Lucrări
rezultatele
cercetărilor fores
I zele generoase ale publî- Vorbind despre D. R Po tea undeva, în spatele frontu ucis. semnificaţia unei u m iliri mare măsură, in mitologia chiar serioase luări de pozi tiere care s-au făcui pînu de acest gen sînt programate
deocamdată în raza ocoalelor
ţie (cazul nuvelei „Leul albas
cuiul spectator. întrecerea
participanţilor lo con pescu, critica foloseşte adesea lui. totale. De aici replica în d îrji- autohtonă. tru"). acum. silvicultorii din judelui silvice Dobra. Simcrîa si Hu
cursul de muzică popu echivalentul „autorul roma Preocuparea fundamentală a tâ pe care Anastasia, expo Transcrise înlr-o sim bolisti Fără a trece eu vederea li nostru au ales ea material pen nedoara. Pentru asigurarea
lară a oferit şi o porodâ nului „Vara oltenilor", volu autorului o constituie revela nent al voinţei întregului sat. că modernă, m itu rile la care nele accente de un gust îndo m aterialul necesar s-a apelat.
a celor mai reuşite cos melor „Somnul părtinitului" rea unor m u laţii sufleteşti, o dâ celor din tagma lui Cos- apelează D. R. Popescu sînt ielnic, prezente şi în nuve tru împăduriri specii de răşi- la serviciile unei pepiniere din
tume naţionale moţeşti. şi „D o r11, izbînzi certe ale crearea atmosferei febrile, de taiche, îndeştindu-se într-o investite cu nebănuite semni la comentată, socotim că sint noasc sl foioase repede cres judelui Prahova core va livra
După-amîozâ. întrece prozei noastre contempora coşmar sub a cărei pecete se dezarmant de inegală luptă. ficaţii, anexîndu-li-se noi zo mai multe la număr avanta cătoare şi cu valoare econo 35.000 de puieti.
emoţională.
ne de iradiere
ne. T inârul scriitor evoluea desfăşoară tensional întreaga jele decît dezavantajele pe
rea de Io căminul cultu naraţiune. Dar, paralel cu comentarea mică ridicată Conform planu
ză cu multă siguranţă in peri care le aduce sensului lui Pe lingă acţiunile amintite,
ral s-o transferat pe te m etrul nuvelei şi al prozei Deşi războiul mistuie Irecu poetică a unor motive folclo D. R. Popescu această înclina rilor întocmite, circa 1400 de lucrătorii ocoalelor silvice vor
renul de sport, la com scurte. perabile valon şi energii, de rice, D. R. Popescu propune ţie a sa. heclare vor fî împădurite cu planta în toamna viitoare 8
noi m itu ri, posedind arta de a
petiţii de cros şi întilnirea ..Duios Anastasia trecea", parte de satul de lingă malul RECENZIE transceda realul în fabulos, fo Un gest. un amănunt. îi molid, hrad duglas si alte spe hectare cu zmeură şi 2 hectare
D unării, condiţia umană este
ultim a sa caile publicată re este de ajuns pentru a conferi
de fotbal, unde echipo ti la fel de brutal m utilată ca losind sim boluri de o mare cii de răşinoose. De aseme cu eoacăzl.
cent la Editura Tineretului, individualitate unui personaj,
nerilor din Crâciuneşti o conţine, de asemenea, o nu şi In primele rîndurî. forţă dramatică şi expresivă, pentru a im prim a pecetea au nea. pc marginea drum urilor si După cum se observă, prim ă
...Unul dintre partizanii sirbi
întrecut pe ceo gozdă cu velă, fapt ce poate avea sem care treceau noaptea Dunărea de o învăluitoare incantaţie tenticităţii, a senzaţiei puter pe malurile apelor urmează vara şl-a anunţat din plin pre
magică (Vezi adm irabila legen
7—4. Filmul artistic care nificaţia unei opţiuni a proza să se adăpostească in urma Paginile acestea reliefează dă a carului mare). nice de leal unei situaţii anu să se facă aliniamente dc plopi zenţa, dar prim ele el semne au
torului pentru specia aceas me De aceeaşi vocaţie a'aso găsit silvicultorii în plină ac
o odus din nou localnicii luptelor purtate cu nem ţii pe din plin o indubitabilă ştiin Fluxul liric colindă n lît de repede crescători pe o lun
ta, care i-a p rile ju it dc cele ţă a sugestiei metaforice, fapt ciaţiei insolite se leagă şi ge ţiune. Pînă la 20 martie s-eu
în solo căminului cultu mai multe ori realizări re malul celălalt, fiind trădai de ce îi permite lui D. R. Popes intens osatura epică n nuve neza unor imagini de rară fru gime de 20 km. făcut îm păduriri pe o supra
ral s-a continuat cu o marcabile. cîreium arul Stoicovici, este cu compunerea unei atmosfere lei îneît frazele devin pe ne- museţe. cu care sînt puncta Merită să fie subliniată în faţă fie 20 hectare. Acum se
împuşcat. Pentru a teroriza sa
te tablourile sale din natură
seară plăcută, in ritmul Ca şi în prozele „M oroiul". lul, ocupanţii il Urăsc )a locul halucinante. gîndite veritabile versete : (..Noaptea era neagră ca o gu mod special o altă măsură ca lucrează pe şantierele do îm
„Pină la tine în prag. pînă
muzicii. Aici, tinerii s-au „Maşina", „M ări sub nisipuri", unde avea loc, odată, hora. Comentatorii cărţilor anteri la tine în casă, drum ul ţî l-aş ră de căţea cu puii aruncaţi re are ca scop valorificarea
„Soldatul necunoscut1* sau păduriri de la Bobîlna, Mâicâ-
antrenot cu oceeaşi voie Dar omul murise fără lu oare au subliniat, la unison, podi şi l-aş zugrăvi, numai în în Dunăre"...) terenurilor cu condilii deose
„Cerul de zăpadă", cuprinse m anie disponibilităţi lirice ale nosti, Gurasode, Bocea. Rădu-
bună, otit la jocul moţesc, în volumele anterioare, nuve minare şi îi era refuzată îm lui D. R Popescu. $1 nuvela inima arsă"... Fără a fi sceptici în p riv in bite de utilizare. După cum se leşti şl altele. Dar e numai în
Sau aceste accente ancestra
ţa evoluţiei sale spre genul
cit şi lo dansurile moder- la „Duios Anastasia trecea" brăţişarea ultim ă a pămîntu- „Duios Anastasia trecea" im le de b ocet: „Omule, mila proteic (m irajul, de multe ori ştie, în raza judeţului Hune
abordează dintr-un unghi ine lui. pune cu forţa evidenţei aceas doara s-au construit în ultima ceputul acţiunii care se desfă
dit problematica războiului. Actul acesta ignora deci os mea. dragostea mea. Teamă să nejustificat, al prozatorilor), şoară pentru completarea şl în
tentativ datini păstrate cu sfin tă notă dominantă a scrisului n-ai. lum inările o să-ţi ardă ne place n-l considera pe D R. vreme o serie de linii electrice
VASILE NAN Personajele nuvelei nu sînt ţenie Im posibilitatea îm p lin i său. LiPismul freatic, uşor per pe piepl şi la eăpulîi. n-o sâ Popescu, înainte de toate, un de înaltă si joasă tensiune. grijirea patrimoniului forestier
activist al Comitetului rom batanţi din prima linie, ci rii ritu a lu lu i înm orm întării ceptibil în fiecare pagină a le stingă nimeni".,. înzestrat nuvelist. Unele dintre ele traversează Acest început se anunţă însă
judeţean U.T.C. îşi conturează in dividualita capătă, în cazul partizanului nuvelei. îşi are sorgintea, în A lteori, însă. prozatorul îşi VICTOR RUSU promiţător.
dealuri şi munţi cu păduri, iar
pentru construirea lor a fost P ANDREI