Page 60 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 60
4 DRUMOl SOCIALISMULUI iol 18 oprille 1968
C V E N T E
V izita preşedintelui VIETNAMUL DE SUD Sesiunea Comisiei Economice
a O.N.U. pentru Europa
R epublicii Som alia In regiunea Khe Samh din Unităţi americane atacate GENEVA 17 — Corespon ritare de activitate Ei au pus
SAIGON 17 (Agerpres). —
un accent deosebit pe necesi
Vietnam ul de sud au avut loc
m arţi trei cioonîri între unităţi dentul Agerpres. H. Lunari, tatea cooperării tchm co-ştiin-
transmite : M iercuri s-au des
ce — relatează agenţia VNA. de forţele patriotice chis lucrările celei de-a X X III-a ţifice şi pe dezvoltarea coope
americane şi forţele patriot*-
în ţa ra citind un comunicat al forţe care participă reprezentanţi ai lă rg irii schim burilor comerţu
sesiuni a Comisiei Economice
ră rii industriale, ca factori ui
a O.NU. pentru Europa. Ia
lui Est-Vest şi ai progresului.
lor de eliberare
sud-vietna-
meze. Prim a luptă a avut loc nei ooline apropiate. Ea a fost regiune. Cea de-a treia ciocni ţâri'lor membre In expunerea sa. PhiTippe de
re a avut loc în apropierea
însă atacată pe neaşteptate de
la est de baza m ilita ră am eri unităţi ale forţelor patriotice. localităţii Lang Vei. Pierderile Delegaţia română este con Seynes a insistat asupra exis
(Uimore din pog. 1) retragerea neîntîrziatâ a tru care va servi oauzei indepen cană de Ta Ta Con, unde o Cî.teva ore mai tîrziu, o altă trupelor americane in urma dusă de Vashe Dumitrescu, tenţei unor elemente de dez
ambasadorul României in El
pelor jzraeliene de pe terito denţei popoarelor, a luptei companie americană a încer companie americană a fost a- celor trei acţiuni ale pa trio ţi veţia echilibru în econonva mondia
lă. El a relevat câ deteriora
i]e occidentale în cinci părţi, riile arabe ocupate in cursul îm potriva im perialism ului, cat să înainteze în direcţia u- tacatâ de patrioţi în aceeaşi lo r sud-vietnamezi se ridică In şedinţa de deschidere au rea situaţiei economice din An
la 210 m ilita ri ucişi şi răniţi.
fără sâ se fi luat în conside conflictului din iunie anul tre pentru pace Aşa cum am luat cuvîntul Emanuel Tren, glia. febra aurului şi vicisi
raţie omogenitatea sa datom lâ cut. subliniat ien. noi acordăm o preşedintele Comisiei pe anul tudinile balanţei de plăţi a
identităţii de cultură, tradiţie, In continuare, vorbitorul a im portanţă deosebită rolului 1967, Janes Stanovnik. secre S.U.A. au repercusiuni si in
religie, lim bă si rasă. spus : Avînd la bază p rin ci pe care trebuie sâ-1 joace fie tarul executiv al Comisiei E Europa D im potrivă, dezvol
Mişcarea de eliberare naţio piul autodeterm inării popoa care stat in viaţa internaţio conomice O .N.U. pentru Euro tarea rapidă a ţâ rilo r socia
nală somaleză a fost printre relor, politica externă a Re nală. rolului ţârilor mici şi pa, şi Plulippe de Seynes. se liste — a declarat vorbitorul
prim ele din Africa care a spri publicii Somalia se întemeiază m ijlocii în desfăşurarea eveni cretai general adjunct al — constituie un factor dc c-
jin it lupta pentru emanciparea pe cooperarea şi înţelegerea mentelor internaţionale. Viaţa O N U . V orbitorii au schiţat chilibru pentru continentul
politică a ţării. Drept rezultat dintre state, respectarea insti internaţională impune ca o ne sarcinile de v iilo r ale conv- european, ca şi pentru întrea
s-a ajuns la independenţa si tu ţiilo r respective, neameste cesitate obiectivă ca fiecare siei, precizînd domeniile prio ga economie mondială.
unificarea a două din cele cul în treburile interne, egali stat. fieoare popor sâ contri
cinci părţi care au form at Re tatea în drepturi a tuturor buie activ la asigurarea pro
publica Somaleză. In prezent statelor şi. în sfîrşit, solidari gresului social şi naţional, la
— a arătat vo rbitorul — gu tatea internaţională. asigurarea păcii în lume
vernul somalez întreprinde ac Ingâdui'ţi-oni sâ spun, dom V orbitorul a toastat pentru In Rhodesia continuă luptele
ţiu n ile necesare pentru a a nule preşedinte, că, ascultmd sănătatea preşedintelui Soma
junge la o soluţie echitabilă interesanta dumneavoastră cu liei şi a soţiei sale, pentru LU SA K A 17 (Agerpres). — Ln Lusnka a fost dai pu
şi pentru celelalte trei părţi. vântare de ieri, sintem de pă prosperitatea poporului soma b lic ită ţii un comunicat al P artidului Uniunea poporului a fri
P o triv it prevederilor consti rere că problemele pe care lez, pentru relaţii de colabo can (ZAPU) în care se aralâ câ în urma unei lupte care a n-
tuţionale, Republica Somalia le-am expus aici corespund în rare trainice intre cele două vut loc în apropiere de localitatea G.mkct, la 90 km de Sa-
are obligaţia sâ promoveze in mod practic p rin cip iilo r ară popoare. lisbury. pa trio ţii rhodcsicni au ucis 26 dc m ilita ri din forţele
dependenţa şi unificarea te ri tate de dumneavoastră. ☆ dc securitate ale guvernului dc la Salisbury. In acest docu
to riilo r somaleze prin m ijloa In încheiere, exprim înd din ment se precizează că acţiunile patrio ţilor rhodesieni conti
ce paşnice, legale, prin ap li nou m ulţu m iri pentru p rim i Preşedintele Somaliei, dr. nuă in zona unei localităţi situate la numai 50 km de capi
carea p rin cip iu lu i autodeter rea prietenească şi ospitalita Abriirashid A îi Shermarke, cu tala Rhodcsiei.
m inării înscrise în Carta tea acordată cu amabilitate, soţia, au vizitat m iercuri du-
O N U,, ca şi în cca a Orga vorbitorul a toastat pentru pâ-amiazâ Studioul cinemato
nizaţiei U n ită ţii Africane. sănătatea personală a pre grafic de la Buftea. Oaspeţii, în
Tara mea — a spus apoi şedintelui C onsiliului de Stat soţiţi de Constantin Stâtescu.
vorbitorul — condamnă ruşi şi a soţiei sale, pentru pros secretarul C onsiliului de Stat
noasa politică de discrim inare peritatea şi fericirea poporu şi general-maior Constantin CHILE. — „Poporul chilian este cu Vietnam ul !**, „V ietnam ul va învinge pe agresorii „Guvernul R.A.U. menţine uşa
rasială cunoscută sub numele lui român. Popa. au fost salutaţi la sosire americani ! „Pace pentru Vietnam ” — cu astfel <le lozinci defilează chilienii pe străzile
de „apartheid" în A frica de Răspunzind, preşedintele de Ion Brad, vicepreşedinte al oraşelor şi satelor, demonstrîndu-şi solidaritatea cu eroicul popor vietnamez şi protestîml deschisă pentru o soluţie paşnică
Sud, politica im perialistă por C onsiliului de Stat at Repu C om itetului de Stat pentru îm potriva agresiunii im perialism ului american în sud-cstul Asiei.
Cultură şi Artă. Un grup de
tugheză din Angola şi Mozain- blicii Socialiste România, a regizori şi actori de film au IN FO TO G RAFIE: P articipanţii Ia demonstraţia antiamericană pe străzile oraşului
bic şi regim ul m in o ritar ile spus : Doresc să subliniez în făcut oaspeţilor o caldă m ani Santiago. a crizei din Orientul Apropiat”
gal condus de Ian Smith din că o dată satisfacţia noastră festare de simpatie.
Rhodesia. Tara mea consideră pentru vizita pe care Excelen
necesară şi urgentă înlătura ţa voastră o faceţi în Republi Directorul general al Stu CAIRO 17 (Agerpres) — m'i Ini Ja n ig ". a arătat Za-
rea acestor regim uri fasciste ca Socialistă România. dioului „Bucureşti", conducîn- Victoria greviştilor „Republica Arabă Umlă con yal. El a adăugat că „guver
din A frica, care trebuie sâ fie Sînteţi de trei zile în Româ du-i pe oaspeţi pe platourile S-U.A- nu doresc in mod sideră câ pinâ in prezent nu nul R A U. menţine uşa des
înlocuite prin guverne legale şi nia. A ţi putut cunoaşte unele de film are, prin laboratoare, din Memphis a fost înregistrat nici un pro chisă pentru o soluţie paşnică
democrate alese în mod liber preocupări ale poporului ro cabine de montaj şi sala de gres pe calea soluţionării paş a crizei din O rientul Apro
de m ajoritatea populaţie' ţâ mân şi aspecte din munca sa. transpunere a sunetului, le-a sincer „sâ meargâ nice a crizei din O rientul A piat".
rilo r respective. Răspunderea Am avut discuţii sincere şi, vorbit despre dezvoltarea ci NEW -YORK 17 (Agerpres). p copiat", a declarat m iercuri
pentru aceste acţiuni revine după părerea mea. foarte in nematografiei româneşti. Au — Greva lucrătorilor de la purtătorul de cuvînt oficial ai
fost apoi vizionate fragmente
tu turor ţâ rilo r iubitoare de teresante şi utile. Doresc sâ din film ele „D acii". „Columna in direcţia păcii ' serviciile de salubritate din guvernului R.A.U., Hassan BAITRETN 17 (Agerpres). —
pace şi îndeosebi M arii B rita subliniez, aşa cum ati făcut Memphis. oraşul în care in Zayat, la încheierea întrevede Regele Hussein al Iordaniei a
nii, în ceea ce priveşte Rhode- şi dv, că în problemele p rin lui Trnian" şi „îm puşcături pe urmă cu două sâptâmini a rii dintre m inistrul de externe sosit m iercuri la Bahrei.n —
sia. cipale care au fost discutate portativ". fost asasinat M artin Luther egiptean, Mahmud Riad, şi a treia etapă a turneului pe
Aviivd drept obiectiv al său există un acord deplin. Am că ☆ H ANO I 17 (Agerpres), — Re prelim inare între cele dona K ;ng, declarată la 11 februa trim isul special al secretaru care îl întreprinde în mai
ţări.
menţinerea păcii şi securităţii zut de acord asupra dezvol fuzul S.U.A. de a accepta Cum pot fi împăcate decla rie. s-a încheiat cu victoria multe ţâri arabe.
mondiale, ţara mea condamnă tă rii re la ţiilo r de colaborare Seara, preşedintele Republ1- Pnom Penh sau Varşovia ca ra ţiile preşedintelui Johnson greviştilor. lui general al O.N.U. în O In tim pul vizitei sale de 24
râzboml din Vietnam, care dintre România şi Somalia. M i cii Somalia, dr. Abdirashid A ii loc de în tiln u e cu reprezen câ „S.U.A. sînt gala sâ vină Acordul încheiat intre re rientul Apropiat, Gunnar Jar- de ore la Baluein, suveranul
cauzează pierderi inutile de niştrii au început sâ concre- Shermarke. împreună cu soţia, tanţii R. D. Vietnam este o oriunde şi oneînd" şi „sînt prezentanţii greviştilor şi mu ring. „Situaţia este exact a Iordaniei urmează sâ aibă în
vieţi omeneşti nevinovate ; ea t'zeze ceea ce noi am stabilit dovadă de rea voinţă — scrie necesare doar o sală şi o ma nicipalitate va intra in vigoa ceeaşi ca la începutul m isiu- trevederi cu oficia lită ţile a-
priveşte cu satisfacţie propu ieri. Sint convins că rezulta au oferit o recepţie in saloa ziarul „Nhan Dan" comentînd să" cu faptul câ Statele U re de la 1 septembrie ceslui em irat, in tim pul căro
nerea privind în tiln in le dintre tele acestor convorbiri, ale nele Casei Centrale a A rm a nite dau acum una după alta ra vor fi examinate pi'Oblerrte
părţile interesate pentru o re vizitei Excelenţei Voastre îh tei. în onoarea preşedintelui recenta evoluţie în ceea ce explicaţii absurde şi merg ale situaţiei din O rientul A*
zolvare paşnică a conflictului. România se vor concretiza în C onsiliului de Stat al Republi priveşte problema contactelor propiat, precum şi actualele e-
Credincioasă p rin cip iu lui au dezvoltarea colaborăm m ul chiar pinâ acolo in cit fixează Noi documente privind acţiunile fo rtm i pe care le depun mai
todeterm inării popoarelor, ţara tilaterale dintre ţările noastre. cii SociaPste România. Nicolae norme pentru stabilirea locu multe ţâri din această regiune
mea recunoaşte dreptul po In continuare, vorbitorul a Ceauşescu. şi a soţiei sale. lui de intilnire , se întreabă în vederea convocării unei
porului vietnamez de a-si ho arătat că şi in problemele in Au luat parte Ion Cheor- „Podul Londrei" ziarul. de spionaj ale navei „Pueblo" reuniuni la nivel înalt a ţâ ri
tărî în mod liber şi fără ames ternaţionale cele mai im por ghe Maurer. Alexandru B îrlă- A m intind că acţiunile m ili lor arabe.
tec din afară propria sa soartă. tante există un acord sau po a fost vînriut tare din Vietnam demonstrea W ASHING TO N 17 (Ager acea dată A! doilea document ☆
Actuala criză din O rientul z iţii foarte apropiate. Am ex deanu. Alexandru Drâghici, ză câ S.U.A. persistă in poli pres). — Reţeaua de televi se referă la un ordin trans
Apropiat constituie o amenin pus ieri poziţia noastră în pro Ilie Verdeţ. preşedintele şi LONDRA 17 (Agerpres) tica lor de agresiune. „Nhan ziune americană „National mis unor comandant» de na TEHERAN .17 (Agerpres). —
ţare gravă pentru stabilitatea blemele internaţionale şi nu vicepreşedinţi' ai M arii A du — M unicipalitatea Londrei Dan" arată câ ..acţiunile a Broadcasting Company" a pre ve americane aflate în această Regele Hassan al II-lea al
din această zonă, precum şî doresc sâ mai revin cu acest nări Naţionale, vicepreşedinţi a anunţat câ istoricul „Pod gresive întreprinse în cele zentat telespectatorilor m arţi regiune din Pacific. în care Marocului, aflat într-o vizită
pentru pacea şi securitatea prile j asupra lor. Sînt con ai C onsiliului de Stat şi ai a) Londrei" a fost vindut două zone ale V ietnam ului şi seara două documente prin se indica itm erariul navei oficială in Iran, a conferit
mondială. Tara mea consideră vins câ şi în acest domeniu unor oameni de afaceri a aminarea deliberată de către care se atestă faptul câ nava spion „Pueblo". precum şi in m iercuri cu prim ul m inistru
că este necesară, ca prim pas intre ţările noastre se va dez C onsiliului de M iniştri, mem mericani şi va fi reconstruit americani a contactelor între spion „Pueblo" se afla. in mo strucţiunile cu privire la cu iranian, Amu Abbas Hoveidaj
spre normalizarea situaţiei. volta o colaborare rodnică, bri ai Consiliului de Stat şi reprezentanţii R.D.V, şi S.U.A. şi m inistrul de externe. Ardes-
piatră cu piatră pe cealaltă dezvăluie şi mai m ult scopul mentul sechestrării ei de că legerea dc către echipajul a lur Zahedi. In cursul întreve
ai guvernului, conducători ai parte a A tlanticului. După guvernului american de a con tre foiţele navale ale RP.D. cestei nave. de inform aţii asu
unor in stitu ţii centrale, gene cum s-a aflat, autorităţile tinua războiul de agresiune şi Coreene la 23 ianuarie a.c.. în pra instalaţiilor radar am pla derii au fost abordate o serie
A rali şi ofiţeri superiori, oa britanice ar fi vindut acest sint o dovadă câ S.U.A. nu apele teritoriale ale RP.D. sate de-a lungul regiunilor de de probleme referitoare !a
monument istoric cu I m i doresc în mod sincer „sâ mear Coreene. Unul din aceste do coastă ale RP.D. Coreene
meni de ştiinţă şi cultură. lion de lire sterline. Pinâ cumente îl constituie cop:a li P o trivit agenţiilor de presă, actuala situaţie din O rientul
Prin oraşele lumii: NEUCHATEl Au participat, de asemenea, în anul 1750, „Podul Lon gâ în direcţia păcii" aşa cum nei pagini din ju rn a lu l de Pentagonul a refu /a t sâ co Apropiat. O atenţie deosebită
a afirm at preşedintele John
persoanele oficiale somaleze, drei" era unic în capitala son în discursul său din 31 bord al navei în care se află menteze autenticitatea acestor a fost acordată re laţiilo r d in
precum şi şefi ai m isiunilor Angliei. El a fost reconstru m artie". înscrise coordonatele vasului la noi documente. tre Maroc şi Iran.
it sau m odificat de mai
diplom atice şi alţi membri ai
IN RITMUL corpului diplom atic acreditaţi multe ori. iar in forma ac
tuală datează din anul 1825.
Ia Bucureşti.
Motivele care au determ i
Au fost intonate im nurile de nat vinderea podului au
fost. după cum se relatează
ORCI A sfat ale celor două ţări. din Londra. im perativele CURIER • CURIER • CURIER
Recepţia s-a desfăşurat în-
vieţii moderne. El devenise
3 9 tr-o atmosferă de cordialitate. prea îngust pentru traficul
j motorizat. WBISHIMIflttHIMIWWimiHilflHtMBtBtffHtH1
A ltitudinea oraşului Neu- loacele de măsurare a tim pu (Agerpres)
châtel se măsoară din trei lui trebuie sâ depăşească li $ IN LEG ĂTUR Ă CU A D iallo T eiiî va avea în capita numit in locul lui pe profeso 38 la şută pe cea din anul
puncte principale : gara, ma mita de precizie realizată NIVERSAREA A 500 DE A N I la nigerianâ întrevederi cu rul .Jose Lms V illa r. precedent,
lu l lacului şi coloana meteo pinâ acum. DE LA NAŞTEREA LU I CO- conducătorii guvernului fede
rologică. Pulsul său însă ba $i iatâ-ne ajunşi la ceasor Descoperirea unei planete mici PERNIC. Academia R P Po ral asupra situaţiei create in ® IN APROPIEREA Ţ Ă R 0 P O P U LA ŢIA STATELOR
te pe Avenue I-ea* Marş — nicul cu cesiu, îna lt de 6 me lone pregăteşte spre publicare urma ruperii re la ţiilo r diplo M U LU I m e x ic a n a l o c e a U NITE A ATIN S LA 1 M A R
unde se află Laboratorul el tri, construit de Laboratorul SIMFEROPOL 17 (Agerpres), — Fotografiind bolta ce o culegere a lu cră rilo r sale matice dintre Nigeria şi Tan n u l u i PACIFIC, in dreptul TIE 200 507 000 LOCUITORI,
veţian pentru cercetări în elveţian pentru cercetări în rească. astronomul sovietic Ludm ila Ccrnih de la Observato „Opera Omnia". Lucrarea va zania oraşului Tijuana. a lost des cu aproxim ativ 259.000 mai
dom eniul ceasornicelor şi la domeniul ceasornicelor rul din Crimeea a descoperit o nouă planetă mică — asteroid. apare ln lim bile — polonă, la coperit un conteinei misterios. m ult decit se calculase la în
Observatorul cronometric, — Este ultim ul tip de mă anunţă agenţia TASS. S-a reuşit sâ se obţină patru poziţii ale tină şi engleză. $ ANGHELOS ANGHE- Toate 'încercările făcute pen ceputul anului In această cifră
„T em plul tim p u lu i" — cum acestui corp ceresc, care se deplasează extrem de rapid. El LOUSIS, FOST DEPUTAT AL tru degajarea conteinerului. sînt incluşi şi m ilita rii aflaţi
i se spune aici. surător al tim pului ? — în este mai apropiat de Pâiriint decît alţi asteroizi, şi mai stră £ C O LEC TIVU L DE CON P A R T ID U LU I U N IUN EA DE îngropat la o adincim c de 25 la bazele americane din stră
Neuahâtel se confunda cu trebăm. lucitor. Nu are încă nume şi nu este trecut în n ■ ci un cata STRUCTORI DE LA U ZIN A CENTRU, a fost atestat m arţi metri în imediata apropiere a inătate.
Golegieflul construit în piatra — D im potrivă, unul dintre log. Oamenii de ştiinţă calculează acum orbita sa. DE VAGOANE „CERVENO la Atena, relatează agenţia graniţei cu S.U.A.. nu au a- Numărul persoanelor care
galbenă specifică bâtrînelor cele... vechi. A fost realizat Nu este exclus, consideră oamenii de ştiinţă, câ unii as ZN AM E" DIN ORAŞUL BUR- France Presse. Se crude câ el viU nici un rezultat. Se crede locuiesc pe te ritoriul Statelor
şi m asivelor e d ificii de pe în 1960. Dar are totuşi o a teroizi care se apropie m ult de Pâmînt sau de alte planete GAS a realizat prim ele vagoa a fost deportat intr-o insulă. câ acest conteiner conţine re Unite este de 199.253.000,
„C olină", cu T urnul închiso nume valoare. In 1964, Oscil- mari ar putea deveni staţii interm ediare pentru zborurile ne cu acoperişul confecţionat Anghelousis este al treilea de ziduuri radioactive. La Tijuana
rilo r datînd din veacul al locjuartz a construit prim ul cosmice la mari depărtări. din materiale plastice şi din putat şi a opta persoană poli au sosit agenţi ai B iroului fe
12-lea, cu Colegiul clasic a orologiu atomic — Oscillato- sticlă. Acest acoperiş original tică deportată in cursul u lti deral de investigaţii (F B I.) şi O IN C A P IT A L A AUSTRA
cânii bibliotecă se mîndreş- mul — utillzînd cesiu 133. A cîntâreşte doar 270 kg şi uşu melor zile. specialişti m ilita ri de la baza LIE I S-A A N U N Ţ A T O F IC I
te cu numeroase manuscrise nul trecut, ah doilea orologiu rează greutatea totală a vago San Diego. A L câ prim ul m inistru John
ale iu i Jean-Jacques Rous- atomic, construit de „Ebau- nului cu circa 650 kg. El este Gorton va face o vizită în Sta
seau. D er toate acestea re che S.A.", a dat ora exactă elastic, cu o foarte bună re M IN IS T R U L S TAN IO L tele Unite în cursul lunii v i
prezintă trecutul. Elveţia este Expoziţiei de la Montreal. El zistentă, uşor de în treţinu t şî A L EDUCAŢIEI SI A L Ş T I $ IN A N U L 1967 IN JA itoare. la invitaţia preşedinte
ţara constructorilor de cea cîntâreşte 105 kg şi poate de montat Materialele respec INŢELO R Ş Î-A PREZENTAT PONIA AU FOST FAB R IC A lui Johnson. C itind surse din
suri, iar aceştia verifică pre funcţiona mai multe ore tive nu sînt atacate de agenţi D EM ISIA in urma valului de TE 3.406.265 AUTO M O BILE Canberra, agenţia Reuter ara
cizia cronom etrelor pe care fără alim entare de la reţea externi cum ar fi căldura, fr i demonstraţii studenţeşti care — indică o statistică dală pu tă câ Gorton va discuta cu
le produc Oa Observator. ua electrică. Aşadar, trans gul sau umiditatea au avut loc începînd din luna b lic ită ţii la Tokio. Trochicţia Johnson situaţia din sud-estul
„T im p de aproape cinci portul nu constituie o pro noiembrie în universităţile de automobile obţinută în Ja Asiei şi relaţiile dintre S.U A
veacuri, mi se spune aci, o blemă. Pe de altă parte, a- 9 D IA L L O TFT,LI. SECRE spaniole. Generalul Franco a ponia în 1067 a depăşit-o cu şi Australia.
m ul a folosit pentru măsu lom ii u tiliza ţi sînt stabili şi T A R U L GENERAL A L OR
rarea tim pului oscilatoare n-au proprietăţi radioactive G A N IZ A Ţ IE I U N IT Ă Ţ II A
mecanice — pendula, ceasul, Ei sînt folosiţi ca oscilatori FRICANE, a sosit m arţi dupâ-
cronom etrul. O ricit de per capabili sâ producă m icro amiazâ la Lagos. Agenţia ţiale. iar în Libia şi în nor
fecte, acestea n-au depăşit unde. Deşi costă numai de o France Presse relatează câ o dul Egiptului se simte suflul
totuşi o precizie de o sutime mie de o ii mai m ult decît fierbinte al n isipurilor răs
de secundă pe zi- Desigur, o un ceas foarte bun. precizia colite din Saliara. La Cairo
asemenea precizie nu este de lui este de o sută de m ii de Epidemie PUŢIN OBIŞNUITĂ temperatura a urcat la plus
loc neglijabilă, dar epoca ori mai mare. 41 grade. In Tanzania s-au
noastră nu se poate m ulţum i — De pildă, raportată la semnalat puternice inunda
cu atît. Inim a ei bate in rit 24 de ore ? de holeră In tim p ce in Europa cen urcă pinâ la 14 grade. în ţii. Suprafeţe vaste de pă-
mul ceasului cu cuarţ şi al — O precizie de o micro- trală şi în sudul Angliei pri partea de nord a peninsulei m int au fost acoperite de
cronom etrului electronic. Os secundă pe zi. Ceea ce în în Pakistan măvara se face sim ţită din insă este frig şi a căzut ză apă. tar semănăturile com
cilatorul mecanic a devenit seamnă câ, pe o durată de plin, în sudul Franţei, în padă. promise ; mai m ulte poduri
de m ult un m ijloc relativ de 3000 de ani. Oscillatomul . R A W A LP IN D I 17 (Ager Italia, în Sardinia şi Sici 1 ia şi o cale ferată au fost dis
măsurare a tim p u lu i : noi poate indica ora cu o eroare pres). — Epidemia de hole bintuie cicloane însoţite de Zăpezi abundente şi fu r truse, 59 000 de oameni râ-
tindem însă spre precizia de precizie de ordinul unei ră care bintuie în Pakis ploi torenţiale Insulele b ri tuni de zăpadă s-an semnalat mînînd fără adăpost
şi
in
Bielorusia
parţial
absolută". secunde. tan continuă sâ facă nume tanice sint şi ele ameninţate în regiunile centrale ale După calmul din tim pul
Un fapt deosebit: Obser Observatorul de la Neuchâ- roase victime. Cele mai de o „răm ăşiţă" de uragan, iernii, ţărm urile Asiei de
vatorul cronometric din Neu- tel dă ora exactă la Paris şi multe cazuri au fost semna tim pul s-a înrăutăţit şi au R .S FS .R . în estul Republi sud-est sînt bîntuite de ci
châtol a descoperit câ în a la Tokio, la Washington şi la late în localitatea Multan. căzut ploi puternice. Ploi to cilor Baltice. în nord-vestu) cloane distrugătoare Uraga
In schimb, in su
Ucrainei
nul 1966 planeta noastră şi-a M anilla. la Otlawa şî la unde au m u rit peste 50 de renţiale sînt anunţate şi în nul care a trecut peste Pakis
încetinit mişcarea de rotaţie Hong Kong. In „tie-tac"-ul persoane. Sute de bolnavi Portugalia. dul acestei republici. în Cau- tanul de est, în regiunea Fa-
cu 0,9 secunde. Un asemenea Iul bate ora atomică. au fost internaţi în spitale. In Peninsula Scandinavă cazu! de nord. în regiunea rid-Pura a provocat moar
calcul implică nu numai pre- A u to rită ţile pakistaneze Volgâi. prim ăvara a intrat tea a 200 dc oameni şi a a
I n r . f . dar consecinţe : m ij CLARA MĂLIN au luat măsuri pentru a îm noaptea au loc îngheţuri u in drepturile ei. dus mari pagube economiei.
piedica extinderea epidemi şoare, iar ziua temperatura In Tunisia cad ploi toren (Agerpres)
ei.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75. 15 85, 23 17. - TIPARUL i Întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva. Of.5