Page 61 - Drumul_socialismului_1968_04

Vizita preşedintelui Republicii
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIÎI-VA1

Somalia In judeţele

Prahova si Braşov

După trei zile petrecute în şi 'explorăm bogăţiilor din D irectorul general al uzinei a
Capitală, preşedintele Repu­ subsolul tă rii lor. evocat în secvenţe elocvente
blicii Somalia, dr Abdirashid Semnînd in cartea de onoa­ istoricul tractorului românesc,
Aii Shermarke. cu soţia, si re. preşrdniLele -Somaliei a al cărui act de naştere a fost
persoanele din suita sa. an fă­ exprimat, părerea că preţioasa semnat la Braşov cu aproa­
cut. in cursul zilei de jo». vizi­ activitate a m uncitorilor şi pe două decenii în urmă. A
te în judeţele Prahova şi Bra­ tehnicienilor români rlm a- reţinut atenţia faptul că in a­
şov. cesl judeţ, cu tradiţie in in­ cest răstim p producţia a cres­
La R alinăria-Bi azi şi Com­ dustria petrolului, noaîe fi li­ cut de 70 de on şi că de pe
binatul petrochim ic-PInieşti, bia pentru cercetările actuale banda de m ontaj a uzinei an
oaspeţii au fost salutaţi de din acest domeniu ce se des­ ieşit peste 200 000 de I rac (oa­
D um itru Balalia. preşedintele făşoară în Somalia ie. dintre care o parte au fost
C onsiliului popular a) judeţu­ In continuare, coloana ma­ exportate în circa 50 de ţâ r1.
lui Prahova. Alexandru Boa­ şinilor a traversat Valea Pra­ Oaspeţii s-au interesat de
bă. m inistru! petrolului şi Ni- hovei îndrept itidu-sr spre posibilităţile de adaptare a
colae Ionescu. adjunct al m i­ m unicipiul Ri aşovg La sosire tractoarelor româneşti la d i­
ferite terenuri şi lucrar: agri­
n istrului industriei chimice oaspeţii au losf intîm p nati dc cole. precum şi de unele as­
Gheorghc Pană
preşedintele
N E K ACTUALI­ lucrează un sfert dm piodue- C onsiliului populai jmleienn. lor pe pieţe străine. La soli­
V izitind rafinăria, care pre­
pecte p iiv in d achiziţionarea
care a oferit apoi uu dejun
ţiţei a ţârii,
ţia anuală de
oaspeţii s-au o prit la instala­ în saloanele hotelului S poitu­ citarea doamnei Shermarke au
date
rilo r din Poiana Braşov, la
unele
fost prezentate
ţia de distilare atmosferică
despre munca fem eilor în in ­
care an luat porte Constantin
şi de stat TATEA in vid. realizată după proiec­ Cii ţină, prim arul num icipiulm dustria braşoveanâ. După vi­
te şi înzestrată cu u tilaje ro­
zitarea secţiilor motoare şi de
Braşov, şi a lli reprezentanţi ai
mâneşti. Au fost. dc asemenea
prezentate agregatele comple­
ECONOMICA distilatelor grele şi alte insta­ orcanelor locale montaje a urmat prezentarea
citorva dintre noile tip u ri de
In toastul său. preşedintele
xului de cracare
catalitică a
tractoare
C onsiliului popular ai jude­
imitarea municipiilor, datorită cărora valoarea unei ţului Braşov a exprim at ad­ tele Somaliei a înscris în
Înainte dc plecare, preşedin­
laţii de prelucrări
avansate,
m iraţia faţă dc e forturile pe
Laborator pentru
tone de ţiţei a sporit în u lti­
somalez, le
vinte dc apreciere la adro<a
depune
pentru
m ii ani cu 60 la sută care harnicul şi dii/.u l popor oartea dc onoare a uzinei cu­
dezvoltarea economiei şi cul­ calităţii tractoarelor ror
l-a Combinatul petrochimic,
şi comunelor au fost date ample explica­ Somalia a evocat lupta pen­ că va vedea lucrînd pe s rn
combaterea
neşti. exprim îndu-şi spera
tu rii sale naţionale. Răspun­
zând. preşedintele Republicii
legătură cu procesul
ţii în
patriei sale aceste traeloc
tehnologic. La o întrebare cu
pneumoconiozei
p rivire la export, s-a arătat tru cucerirea şi consolidarea care vor sosi îri cadrul co
că astăzi com binatul fu rn i­ independentei ţării şi a subli­ borării româno-somaleze.
niat că în această luptă po­
Seara, oaspeţii s-au inapo
din judeţul Hunedoara fer Valea Jiului a începui aproape 40 dc ţâri. convorbiri se bucură de s p rijin u l politic in Capitală. Irecînd prin it
La Combinolul carboni­
zează produse chimice pentru
porul său nu este singur, ci
nicipiul Ploieşti. Aici. ca şi
amenajarea unui labora­
In cadrul unei
şi economic al României şi al
întregul traseu numeroşi c
tor special pentru comba­
terea pneumoconiozei. A- cu specialiştii rom âni an fost altor ţări. V o rb ito rii au făcut meni ai m uncii i-au salul
puse întrebări privind istori­
cesla va funcţiona intr-o cul şi perspectivele prelucrării urări pentru prietenia şi dez­ călduros
In lumina ho târin lor Confe­ un nivel superior a fu n cţiilo r avea organe proprii de con­ prinderea de panificaţie, de clădire cu spaţii cores­ voltarea re la ţiilo r dintre ce­ In tim pul vizitei, solii p
rinţei Naţionale a P artidului politice, economice şi organi­ ducere ale puterii şi adm inis­ industrie locală, institu tul de punzătoare şi va cuprin­ şi chim izării ţiţeiului in ţara le două ţâri. pentru prosperi­ porului somalez au fost ins
Comunist Român di-n fi—8 de­ zatorice alo organelor de traţiei de stat. mine şi alte in stitu ţii social- de două secţii — tehnică noastră, gradul dc autom ati­ tatea popoarelor român şi so­ tit* de Ştefan Pcterfi, vicepr
cembrie 1967. cu p riv ite la îm ­ partici şi de stat. creează con­ In raza m unicipiului îşi des­ culturalc >i medicală — deservite zare a între prin d e rii şi alte malez. pentru pace şi pro­ şedinţe al C onsiliului de SU
bunătăţirea organizării adnn- d iţii pentru valorificarea de­ făşoară activitatea combinatul In economia m unîc'piulni de ingineri şi medici spe­ probleme tehnice M :niştriî so- gres în lumea întreagă. Constantin Stâlescu. secret;
ni.sti a tiv-te n lo ria le a tă rii şi plină a resurselor şi in iţia ti­ carbonifer cu subunităţi râs- predomină extracţia cărbune­ cialişti in depistarea şi male/.i s-au interesat de une­ După dejun, oaspeţii au vi­ n il C onsiliului de Stat. P,
sistematizarea localităţilor ru­ velor locale, pentru o mai la r­ pim lite în ţoale localităţile lui şi producţia de energie c- combaterea cauzelor ca­ zitat Uzina dc tractoare. unde Iru Burlacii, adjunct ai m
rale, şi in ba/a l./Ogu nr. gă cuprindere şi atragere a Văii Jiului. I C.T Paroşeni, lectrică. ponderea producţiei re generează silicoza. le aspecte privind posibilită­ au fost întîm pînaţi de M iliaj nistrului afacerilor externe. ■
3/1068. referitoare la asigura­ maselor la conducerea treb i- t I S ..Viscoza". unităţi de globale industriale in totalul Se vor studia şi deter­ ţile de colaborare cu Româ­ Marinescu, m inistru l ind ustri­ de alte oficialităţi
rea conducerii locale de stal rdor de stat şi obşteşti Aceas­ construcţii şi comerciale. în­ producţiei judeţului fi.ind de mina concentraţiile de nia în domeniul prospectării ei construcţiilor de maşini.
in unităţile adm m i.strativ4c- ta reprezintă o expresie a dez­ treprinderea forestieră, între­ 19,1 la sută. praf de cărbune la locu­ (Agerprcs)
id n ria le pinâ la alegerea con­ voltării continue a democra­ rile de muncă şi mijloa­
s iliilo r populate. Comisia ju ­ ţiei noastre socialiste, a rid i­ cele eficiente de desprâ-
deţeană de partid şi de stat. cării întregii a ctivităţi a or­ II. Cu privire la delimitarea fuire. Concomitent se va Conferinţa pe ţară
formată din activişti de partid ganelor locale de partid şi de face şi examenul medical
şi de stat, economişti, ingineri, slnt pe o treaptă calitativ su­ al minerilor.
istorici, geografi, ju rişti, so­ perioară. corespunzător sarci­ oraşelor S-au primit şi urmează
ciologi. etnografi, lingvişti, a r­ nilor complexe rc revin mu­ să lie instalate o serie a Uniunii Artiştilor Plastici
hitecţi şi alU specialişti, a ela­ nicipiilo r. oraşelor şi comune­ de aparataje : balanţe a*
borat propuneri pentru d e li­ lor. In acţiunea de delim itare a e ditorilor clin localităţile Cim- nalitice, contoare de gaze
l.cgea pentru
organizarea
mitarea m unicipiilor, oraşelor loca lită ţilo r şi comunelor, comi­ adm inistrativă a te rito riu lu i pa Jicp, Răscoala şi T ir ci S' .lt^ etc., ce intră în dotarea Joi, in cea de-a doua zi a tre 1-Iîrtopeanu (laşi), Cam ilian tav Grigorescu. scenograful
şi comunelor (Im judeţul Hu­ sia judeţeană s-a consultat v‘u noului laborator. La mi­ Conferinţei pe ţară a U niunii Demetresou, Constantin P iliu - Ion Oroveanu. graficianul
nedoara. activul de partid, cu lucrători Republic,ii Socialiste Roman a exploatările m iniere l.onea >i nele Lupeni, Uricani, Vul­ A rtiş tilo r Plastici, au continu­ ţâ. V irg il M iu. Mircca Văr- Gheorghe Ivancenco şi picto­
Parte componentă a ansam­ ai organelor locale de slat. cu prevede existenţa in judeţul Petrila şi sini legaţi le can şi altele, s-a şi orga­ ul discuţiile generale. Au luat zaru (Constan(a), c riticu l N. rul Pavel Codiţă.
blu lui de măsuri privind per­ deputaţi şi cu o masă largă de Hunedoara a oraşelor: Lupem, viola economică şi socială a nizat acţiunea dc recol­ cu viiitu l pictorul Corneliu Ba­ Argintescu-Amza. arhitectul
fecţionarea organizării arlmi- m uncitori din întreprinderi, u- Vulcan. Petrila, Uneai»'. Ha­ oraşului, propunem ca ele să tare a probelor şi ana­ ba. artist al poporului, arhi­ scenograf Paul Bortnovschi. După încheierea dezbateri­
n istra tiv-le rito ria lc a ţârii. de­ uitâţi agricole, staţiuni dc ma­ ţeg. Calau. Simeria. Orăştie şi fie localităţi componente ale lizelor necesoie, de 1o tectul scenograf Ştefan Nor- criticu l Dan Mâulică. pictorii lor, delegaţii la conferinţă au
votat noul statut al U niunii
b ilită rile propuse răspund ce­ şini şi tractoare, ţărani, inte­ Brad oraşului Petrila nou lucrările miniere, pentru :'is. pictorii M ihai Horea. A u­ Traian Brădean, Costin loanid,
I UIJfCANI. Cel mai
rinţelor majore ale dezvoltă­ lectuali din localităţile jude­ I. LUPENI. Oraşul este cii- stabilirea concentraţiei rel Ciupc, maestru em erit al sculptorul Oscar Han. maes­ A rtiş tilo r Plastici
rii social-econnmice a tuturor ţului nnseut ca un puternic centru oraş din Valea Jiului, are o prafului silieogen. artei (Cluj), sculptorul P a tri­ tru em erit al artei, pictorii Lucrările conferinţei conti­
populaţie de 7 765 locuitori şi
lo calităţilor din cuprinsul ju ­ In urma studiilor efectuate. al m işcării m uncitoreşti şi o suprafaţă de 30616 hectare. ciu Matecscu, Olga Morşîa. de­ V irg il Demelroscu-Duval. Ma- nuă.
deţului Hunedoara Comisia judeţeană de parl.d revoluţionare a clasei m unci­ A cunoscut o însemnată dez­ legata UCECOM, pictorii Pe­ rms C ilievici, graficianul Oc- (Agerpres)
îm bunătăţirea s lru c tiu ii ad- toare. Aici, in anul 1929 stil) Abataje cu pro­
m m islra iiv-te n to n a le a jude­ şi de stat a ajuns la urm ă­ conducerea P artidului Comu­ voltare ca urmare a rezerve­
ţului favorizează realizarea la toarele concluzii : nist Roman, au avut loc lupte­ lor de cărbune puse in cxploa-
le. mi ucid or iiupolr va- cruntei »ai:e in a.cnvta ,'onă. t p'.a!:4-H- ductivitate sporită
asupriri burchezo-moşiereşl u lea Valea de Brazi şi comu­
I. Cu privire la delimitarea pentru drepturi şi libertăţi de­ na Cimpu lui Neag situate în In urma studiilor făcute
ju ru l oraşului, se propun să
mocratice.
devină localităţi componente
Oraşul Lupeni cuprinde cea ale acestuia pentru organizarea ştiin­
municipiilor mai mare exploatare carbo­ 5. ll.Vţ'EG . Are in prezent ţifică a producţiei la ex­
ploatările
din
miniere
niferă din Valea Jiului, o u­
zină de preparare a cărbu­ o populaţie de 6.909 locuitori, Valea Jiului s-a stabilit
nelui. precum şi I I.S. „V is­ o suprafaţă de 6.758 hectare că unul dintre procedee­
Prin Legea nr. 2/1968, p li­ locuitori şi o suprafaţă de pe care sint situate im portan­ le economicoase de lu­
vind organizarea adm inistra­ 16 786 hectare. Pe raza m uni­ coza". lOste întins pe o supra­ te unităţi agricole, de indus­ cru il constituie oxoloata-
faţă de 9 2fifl
hectare, cu o
tivă a te rito riu lu i Republicii cipiului Hunedoara îşi desfă­ trie alim entară si locală ale rea cărbunelui in abataje
unei tul, dar nu
Socialiste România, votată la şoară activbaitea combinatul populaţie de 29 466 locuitor1. cooperaţiei meşteşugăreşti şi cu Iront lung Acestea
•Se propune ca acest oraş să-şi
Sesiunea extraordinară din fe­ siderurgic. întreprinderea de păstreze actuala delim itare ad­ o întreprindere forestieră Se permit obţinerea
bruarie a M arii Adunări Na­ construcţii siderurgice, Între­ m inistrat iv-le ri tonală. local i- propune ca localitatea Nalaţi- productivităţi ridicate şi
ţionale. s-a s ta b lit constitui­ prinderea minieră, numeroase latea Bărbătenîi de Sus de­ vad să fie localitate compo­ se pretearo mult mai
rea in judeţul Hunedoara a unităţi comerciale şi de indus­ venind stradă a oraşului. nenta. iar salcie Silvaşu de bine la folosirea metode­ De citeva zile semănatul a c-, s-a inceput semănatul po­
m unicipiilor Deva, Hunedoa­ trie locală, in stitu ţii dc cultu­ Jos şi Silvnşu de Sus. care lor moderne de armare. porum bului s-a început in rum bului ş» Ia cooperativele
ra şî Petroşani. ră. învăţăm int ele. 2 VULCAN. Acest oraş rea­ sini anlrenale în mare măsu­ In anul 1968 la exploată­ m ajoritatea unită ţilor coope­ agricole din Romos şi Vaidci.
1. DFV/Y Ponderea producţiei indus- lizează fi.5 la sută din valoa­ ră în viaţa social-economicâ a rile miniere Lonea, Petri­ ratiste din judeţul nostru. In Apreciind modul cum se lu­
rea producţiei
industriale a
Im portant centru cultural, tnaje a m unicipiului Hune­ judeţului. Pc raza oraşului oraşului, să fie sale aparţină­ la, Vulcan şi Uricani se unităţile unde s-au luat din cra pe la .jumătatea zilei, s-ar
social şi adm inistrativ, oraşul doara în producţia totală a ju ­ funcţionează exploatările m i­ toare oraşului Haţeg deschid noi abataje cu creme măsuri tehnice şi or­ piitea afirm a ca s-a făcut, to­
Deva este reşedi-nta judeţului deţului reprezintă 56 la sută niere Paroşem şi Vulcan. U­ 6. C ÂLAN . Cu o populaţie front lung şi susţinere me­ ganizatorice ch bznile. acţiu­ tul pentru folosirea judicioasă
Hunedoara Are 115.420 locui­ Se propune ca localităţile de 12.885 locuitori şi o su­ talică din care se vor ex­ nea sc desfăşoară din plin. a tim pului favorabil efectuă­
tori şi o suprafaţă dc 13.250 Roş. Groş. Peştîşu Mare. Hăş- zina de preparare Coroieştl, prafaţă de 10612 heclare. cu­ trage circa 132.000 tone m ijloacele existente folosin- rii semănatului. Inginerul Eu­
hectare. U nităţile economice dat şi Răcăştîa să fie locali­ precum şi Centrala termoelec­ noscut ca vechi cealrn side­ cărbune :Ih-sc cu întreaga capacitate gen Lâzârescu de la C A P.
trică Paroşen. Este întins pe
mai im portante de pe raza tăţi componente atic m unici­ o suprafaţă de 8 826 hectare, rurgic. oraşul Călan deţine în de lucru Ne întîlnesc însă şl Romos se afla în oimp, la tar­
m unicip'ului sînt : centrala piu lui Hunedoara. prezent 4.1 la sulă din pro­ cazuri cind randamentul ma­ laua „Şlung". muie urmărea
tcrmo-electncă. întreprinderile A vind in vedere legăturile cu o populaţie dc 23.035 locui­ ducţia globală a întregului ju ­ Noi sortimente şinilor este scăzut din cauza funcţionarea maşinii S P C 6
minieră, de malenale de con­ economice, tra d iţiile şi per­ tori Localităţile Jiu-Paroşeni deţ. Dezvoltarea Uzinei „V ic ­ mior deficienţe semnalate în Şi inginerul Aurel Ghîgti de
strucţii. forestieră, de indus­ spectiva dezvoltăm in viilor, şi Dealul Babei, fiind strinr, toria'4 Călan. în u ltim ii ani. a organizarea muncii lată u­ In cooperativa agricolă din
trializarea cărnii, de indus­ se propune, de asemenea, ca legale din punct de vedere e- alias un număr din ce în ce de bunuri de larg nele aspecte privind modul Vuidei era prezent pe tarlaua
trie locală, trustul de con­ şi comunele Ghelar şi Teliucn conornic şi social de oraşul mai mare de m uncitori din lo­ cum s-a luat startul la însâ- „Şes14, unde tractoristul losif
Vulcan, se propune să
facă
strucţii ş.a. In fe rio r să fie comune su­ parte din oraşul Vulcan, iar calităţile învecinate. m inia rea porum bului. fleasă executa însăm inţatul
Tinînd seama de aşezarea burbane ale acestui m unici­ localitatea Jiu-Coro^eşli să de­ Din oraşul Călan vor face consum Pe cooperatori» dm Rurjuc. porum bului, concomitent cu
geografică, de faptul că o ma­ piu. cu organe proprii de con­ vină stradă a acestuia. pai Ic ca localităţi componen­ declanşarea acestei lucrări i-a administrarea icrbuudelor. Nu
re parte din locirtorni satelor ducere ale puterii şi adm ;- te : Baţi/., Călanu Mic. Gnd, In primul trimestru din găsit cu aproape toate pregă­ se poale trece insă cu vede­
M intia şi Sintuhalm lucrează m slraţiei de stat. 3 PETR ILA. Este un im ­ Ohaba Streiulm Sincrai. Sin- acest on, întreprinderile tirile Încheiate Ca urmare. rea peste intîr/.ierea cu care s-a
iu întreprinderile şi in s titu ţii­ II PETROŞANI portant centru al extracţiei lâm âria dc Piatră. Streiu. de industrie locală din In pnma zi de lucru la a­ instalat această atmosferă da
le oraşului Deva. se propune Cuprinde toate localităţile cărbune!tui şi cunoaşte o dez­ Strei-Săcel, Sti eisîngeoi giu. judeţul Hunedoara au in­ ceastă unitate s-an însâminţat lucru Pe la ora 10. îr. am­
ca acestea să fie localităţi din bazinul carbonifer al Vâu voltare însemnată a ţii din Valea Sîngeorgiulux Nâdâşlia trodus in fobricatie 10 noi 40 hectare cu porumb. din bele cooperative sc mai tăceau
componente ale m unicipiului dudui, cerut re muncitoreşti punct de vedere economic, cit de Sus şi Nâdâştia de Jos sortimente de produse so­ care pe u supi/abilă însemna­ incă probe la maşini, treabă
l'cva. iar salcie Alm aşul Scc şi strins legate prin interesele şi social-culluial Pe raza ora­ 7 SIM ER IA. A cunoscut o licitate de piaţa internă tă s-an folosit ierbii ide Ei ou­ ce se putea realiza cu o /; sau
Coz.ia să aparţină de m unici­ lor comune economice, social- şului există exploatările m i­ dezvoltare însemnată. deve­ şi la export. Printre aces­ lui de lucru pentru mecani­ două inam ic Dc asemenea !a
piul Deva Dc asemenea, co­ culturale şi de muncă niere Petrila, l.onea, precum nind un im portant centru fe­ tea figurează mai ales zatori s-a asigurat pe încă 100 Vaidci se preconiza ca de a-
muna C nslur să lie comună Dm m unicipiu! Petroşani şi o uzină de preparare a căr­ roviar. Pe te rito riul oraşului produse din lemn cum hectare, iar pc alte 50 patul bfa ieri să fie puse in func­
suburbană, a inunicipului Dc­ fac porte ca localităţi compo­ bunelui. Este întins pe o su­ se află uzina de reparat ma­ sint : carnete combinate cei m inuţie <e pregăteşte in ţiune alte două semănători
, va. cu organ propriu de con­ nente D ilj.i Mare. D îlja Mică. prafaţă de 25.170 hectare, cu terial rulant. întreprinderea „Crişul If", biblioteci prezent T iu cio rlştii Petru Pc- pentru porumb, deşi existau
ducere al poieni şi adm iirs- Peştera şi Slătinioara De ase­ o populaţie de 25 677 locui­ „Crişul II", un nou tip de traşcu şi Vasîlc Tehelean an condiţii ca ele să fie folosite
Iraţici de slat. menea. de m unicipiul Petro­ tori. Jnlrucit majoi rtalea lo- (Cnnlinuarc in pag. a 3-a) pat pentru copii, table depus un interes sporit pen­ şi în ziua dc 17 aprilie
2. III NKOOAKA şani aparţin oraşele Lupeni, şcolare pentru export şi tru ca lucrarea să fir* execu­ Tnlătnrînrl deficientele rare
liste ufiiil din cele mai pu­ Petrila. Vulcan. Uneam, pre­ altele. Iniţial colectivele tată la un nivel agrotehnic privesc începerea semănatu­
dre centre siderurgice ale cum şi comunele suburbane de muncă din intreprin- corespunzător IMentinind un lui din primele o rr ale d im i­
Are o populaţie de R! 038 Amnoasa şi Raniţa, care vor deri şi-au propus să asi­ ritm de lucru la nivelul ee- neţii şi asieurîml aprovizio­
mileze anul acesta 24 pro­ tui înregistrat in prima zi. la narea în cimp a m aşinilor cu Oţelul. in drumul său,
duse noi. Prin studiile fă­ C.A.IV Rurjuc însâmînţarea seminţe şi soluţia necesară de face un scurt popas şl la
HARTA cuprinzinri propunerile Comisiei cute in ultimele luni s-au porum bului se va putea ter lerbicidc aeolo unde se aplică hluniiiiqul de I 000 mm. La-
identificat încă 20 de mina înainte de sfirşitul de­ această metodă, sc va putea minatorii dc aici ii dau o
judeţene de partid şi de stat cu privire la deli­ sortimente noi core pot fi cadei a treia a lunii aprilie. realiza litru e norma stabilita înlăjlşare adecvată prelucră­
mitarea municipiilor, oraşelor şi comunelor din realizate. ln( adrindu-se astfel în epoca pe fiecare agregat, ceea ce va rii sale ulterioare.
optimă.
perm ite să sc pună o
bază
judeţul Hunedoara. Cu două zile în urmă. res­ h a in iră producţiei de porumb Foto : V. ONOIU
pectiv la rldta de 17 aprilie incă de la însăm'niţare
Zestrea“ com erţului în acord cu cerinţele
n
Noile transform ări dm bunătăţirii deservirii prin rea T.A.P L Deva a recurs complex comercial şi de de­ mercial la Vulcan Pe cb. a l­ Consemnind citeva aspecte
m unicipiile şi oraşele jude­ reţeaua de care dispune. (in sfirşil) la reamenajarea servire. Şi m unicipiul Hune­ tă parte se va face in bufet care vizează perspectiva re­
ţului Hunedoara cuprind în Pe strada Lenin — Deva cofetăriei „C arpaţi" si trans­ doara urmează să-şi comple­ rustic cu îoraiâ la Peştera ţelei comerciale din raza ju ­
ansamblul lor şi importante se execută lucrări pentru formarea ei înlr-un bar-dnb. teze patrim oniul comercial Bolii şi s-a procurat m obilier deţului Hunedoara, trebuie să
acţiuni pentru dezvoltarea şi deschiderea unei crame cu Planurile după care se lu ­ cu diverse construcţii, mo­ pentru un har-rlub care va fie am intile şi alle proble­
modernizarea reţelei comer­ specific tradiţional Noul lo­ crează sint promiţătoare. dernizări şi amenajări. Sc fi deschis m centrul oraşului me Cu toate măsurile luate,
ciale. După cum se şt'e. la cal, programat să-şi înceapă Dar abia după terminarea a- lucrează deja la moderniza­ Petroşani I-a Petrila va (i în u ltim ii ani nu s-a ajuns
Deva. Hunedoara. în Valea activitatea în această prim ă­ inenajărilor trebuie să ..intre rea cramei din localitate şi dat în folosinţă noul complex incă la cea mai raţională re­
Jiului şi in alte localităţi au vară, va avea cramă şi bucă­ m funcţiune' am abilitatea $i amenajarea unei grădini de comercial. partizare a u n ită ţilo r comer­
apărut unităţi comerciale tărie, o cameră ţărănească spiritul comercial al perso­ vară în incinta ei. Pentru tu­ Spicuirea unor măsuri d :n ciale. Mai ales cartierele noi
noi. s-au extins formele mo­ şi alte anexe adecvate sco­ nalului de deservire. Mai a­ riştii caic se îndreaptă spre planurile inlocim tc nu spune şî cele periferice sînt v itre ­
derne de deservire Cerinţe­ pului, De citva timp. la res­ les în acest domeniu se cer barajul de la Cmciş se pre­ insă lotul pentru că aproa­ gite dm acest punct de ve­
le crescinde ale consumato­ taurantul „M ureşul44 se lu­ făcute „renovări14 im portan­ conizează construirea nmn pe în foaie oraşele sini pro­ dere Concludentă este situa­
rilo r solicită insă mai m ult. crează la montarea unei lin ii te. tinînd seama dc experi­ camping, iar locuitorii din gramate diverse lucrări Me­ ţia cartierului Gojdu din De­
iar planurile întocmite de de autoservire şi pregătirea enţa existentă, de poziţia şi satele Ruda şi Rumla vor rită să fie am intite investiga­ va. unde cîţiva ani la rînd
consilnle populare şi orga condiţiilor dc deservire sub scopul pc care şi-I propune avea magazine noi. ţiile organizate pc care le fa ­ s-a recurs la im provizaţii şi
nelc comerciale încearcă sâ formă de rcstaui ant-cantinâ. viito ru l local. Locuitorii din Valea Jiu­ ce direcţia comercială pen­ s-a tărăgănat construirea noi­
răspundă acestor cerinţe prin Va fi prim ul restaurante an­ lui vor fi şi ei benefic;arii u­ tru intensificarea şi reînca­ lor unităţi comerciale. Chiar
noi acţiuni. Conducerea d i­ imă cu autoservire din jude­ Ce ne rezervă perspectiva’-' nor înnoiri comerciale. In drarea in reţea a unor vechi la ora actuală, cînd în carti­
După cc a ieşit din hala galerelor, cheresteaua produsă recţiei comerciale ne-a ofe­ ţul Hunedoara. După multe aşteptări, locui­ acest, an se construieşte un vaduri comerciale care In erul a m in tit există un coin-
la I I\ Orâştie este stivuită cu atenţie in depozit de unde. to rii cartierului Gojdu pot TRAIAN PETRESCU
după uscare, ia drum ul beneficiarilor. rit amănunte despre măsuri­ Râspunzind unor cerinţe ?i reţine că anul acesta va în­ depozit de mobilă L Petro­ prezent sint folosite in alte
le preconizate în vederea îm­ critici îndreptăţite, conduce­ cepe construcţia unui nou şani şi un nou complex co­ scopuri. (Continuare în pag. a 3*a)