Page 63 - Drumul_socialismului_1968_04

Vineri 19 oprlfle 1968 DRUMUL SOCIALISMULUI 3

(Urm nrc «lin pag. 1)
plex comercial şi un bufet,
ele nu satisfac cerinţele, ce­
tăţenii fiind nevoiţi să mear­
gă pînâ în centrul oraşului
pentru aprovizionarea cu
produse (deficienţa va fi re­
mediată prin construirea u­
nui complex comercial in
strada M. Kogâlniceanu afla­
tă in curs dc amenajare). K-
xem plificărtlc pot fi localiza­
te şi în Valea Jiului, unde
noile cartiere şi microraioa-
ne n-nu fost asigurate la
tim p. cu o reţea comercială
(Urmare din pag. 1) anii construcţiei socialiste, tra­ Din oraşul Brad fac parte traţiei de stat. care să apar­ corespunzătoa re.
diţiei culturale i s-a adăuga* ca localităţi componente : Mes­ ţină de oraşul Brad. După cele relatate sc cuvin
o însemnată dezvoltare a in­ teacăn, Potiingani, Ruda-Brad. La delim itarea oraşelor. cîteva cuvinte şi la adresa as­
..Marm ura", Industria lap­ dustriei chimice, uşoare, fo­ Târâţel şi Vaiea Bradului.
telui şi olte. unităţi e- restiere şi meşteşugăreşti. Se Comisia Judeţeană de partid pectului u n ită ţilo r comercia­
eonomice. Are o supra­ propune ca oraşul Orâştie sâ-şi Tinînd seama de faptul că şi de stat a avut in vedere Liceul „Avram lancu" Brad. Lecţie de matematica la clasa a Xl-a D. le existente. In fiecare an r;e
Foto : V. ONOIU
faţă de 3 466 hectare şi o popu­ păstreze actuala delim itare între oraşul Brad şi comunele faptul că acestea, pe lingă cheltuiesc fonduri im portante
laţie de 9.934 locuitori. In- adm m istrativ-teritorială. CrisŞcior şi Bucureşci s-au dez­ o economie în continuă dez­ pentru felurite amenajări,
trucît la viaţa econom;că şi voltat strînse legături econo­ voltare. dispun şi de o bogată dar nu s-a rezolvat încă soar­
socială a oraşului pnrtiC'pă in­ 9. BRAD. Veche aşezare a mice şi social-culturale. pre­ bază social-ciilturalâ. Tn fie­ ta am balajelor stivuite prin
tens şi localităţile Cărpinrş, ţin u tu lu i Zarand, ore o popu­ cum şi de faptul că sînt n- care oraş există şcoli genera­ magazine şi la uşile lor. ca şi
Simeria Veche, Uroi şi Sâu- laţie de 24.G13 locuitori şi o proape contopite din punct de le. licee de cultură generală aspectul unor localuri de a li­
Ieşti, se propune ca acestea suprafaţă de 19.129 hectare. x vedere geografic, se propune sau economice, case de cultu­ mentaţie publică. Mai există
să fie localităţi componente A cunoscut o dezvoltate as­ ca satele aparţinătoare actua­ ră sau cluburi ale sindicate­ tendinţa de îm părţite a aces­
ale oraşului. cendentă, dispunînd în pre­ lelor comune Crişcior şi Bucu­ lor. spitale şi policlinici, uni­ n clin de j l i r i ; H,0;l Cînleec >i incuri medicale ; IC,25 D in viaţa de concert tor localuri în „ perle" şi
a C a p ita le i; 17.00 R a diojurnal
llulc-
R ORAŞTIE. Oraşul este un zent de im portante unităţi e­ reşci să se constituie într-o tăţi comerciale de slat sau coo­ populare ; 11.15 Kccilal M ir c illc _ O n - tio m e te o ro lo g ic: 17.15 lin p rn viia t'C „bombe" şi dc a li se acor­
«l.tnhni'JOi : II,â<) Mnr.ică iijOLiră (Ic
vechi centru istoric şi cultu­ conomice prin tre care : I. M. singură comună — Crişcior —. peratiste. complexe de deser­ Inn ( ji s t i u n iu ji An dre i IVoştcami ; Si didilă fugă de W illie lm J le rg e r ; da atenţie in raport cu a-
17,30 Portrete muzicale : 17.45 A 7 a
ral transilvănean. Are în Barza, otelierele centrale, care să fie comună suburba­ vire. unităţi specializate pen­ II .1-1 Sfritul medicului : Ptupacnrci» aită ; 13.00 Jocuri din Vraitcea ; 18,10 censtă categorisite empirică.
prezent 13 009 locuitori şi o unităţile locale ale co­ nă. cu organ propriu fie con­ tru întreţinerea şi gospodări­ Solilor contagioase : 12,00 Muzică dm I.u n ar i pentru pian ji nrelicslrâ de Din păcate, aproape in fieca­
Irv in c
lleelm :
operei a
..A o o y"
tir
suprafaţă de 4.000 hectare. In operaţiei meşteşugăreşti etc. ducere al puterii şi adm inis­ rea localităţilor. l'J I m ilu ire fii melodia n»>|»nl:«> â ;i C isa r Frattck ; 13.40 C o o ip n /ilo r şi in- re oraş există asemenea
in le r p if lu l |n c le r a t ; M 00 R a d io ju r ­ (crprct : Pnmcnicu Modugno ; 1.5,55 „bombe", unde preocuparea
nal Ilu lc lin inctenrnlnpie : 1.1.20 So­ llule tin de ştir» ; l'.IOri Simfonii dc |n- pentru deservirea şi educa­
l v i i gi nnliestre (Ic m u m ă nşnarâ : scpli .1 layun : III,io Curs de limita rea consum atorilor nu se ri­
III. Cu privire la delimitarea comunelor şi satelor A k I.1 Mopa r i n A n ccli. Va fa nu v |U- 20.1)11 Seară dc operă — transmisiune dică la cerinţele norm elor
spaniolă (Iccţm n J3-a) ; lO.aO Nm iple
şi ghinda* ;
van. flarlni Constuuliocjcu |i orclicî-
„D o v le a c u l
bună. copii :
moderne ale com erţului. (Să
rFTRO-JANl : „Dc la IW»,reţii la
vjlr" — rcvinJn Inlrlorirli. I'rcrinlii Irelc flclic l'risad i şi Oenrjre Marţi» : de la Opera Romana : „ O tliv llo dc nu vorbim decît despre bu­
11.1.1 Pmpliras’a minunată :
H U I T re i
Teatrul ilc c*(r;nl;i „lini V;mlcîf’i“ 'lin cînterc ru Puica lc iio ja n n : 15.00 ILt- V e n ii. In pau/.c : Ilu lc lin dc şliri ; fetele din gările Deva şi Hu­
T.a delimitarea comunelor şi vedere co fiecare comună să m aterială, cuprlnzînd unităţi care să le perm ită o conti­ nururcjli. Irlio (Ir şlifi l l u l d i n inel CO • ru I ier ; Studioul de poezie : Aspecte dc la re­
l.uc.a :
CînM
sulelor, comisia judeţeană de aibă dimensiuni corespunză­ agricole de stat şi cooperatis­ nuă dezvoltare economică şi CAI.AN : ,,0 crima (icrlcrtă", pie­ 1.1 III (iadran naistul Parnian R r n l a l citalul „ M i li a i F.minesen* organizat dc nedoara). Ele îşi contrazic
K'adio Tim işoara şi Studioul dr p n o ic
fum a şi locul cu condiţiile
11.1.1
1.1 ..1.1
cnliurat ;
partid şi de stat a căutat să toare. un cît mai im portant te. unităţi comerciale, de ser­ culturală. Pe baza acestor cri­ lii dr Rnbcrl Tlmuias. Trci.iii!;! Te.i- de operrlă l.ili P ujc«i,»i ; 1.1.1) I n f - al U a d irn lifu iio n ii ; Carnet p la ilic ; de deservire pe care le ofe­
trut (Ir Sini ..Vr.li-J Jiului" rclioj»»l.
Inlerfcrcntc
respecte întocmai crite riile h- potenţial demografic. profil vicii, căi de comunicaţii, pre­ terii se propune ca în judeţul PKTRII.A : .,PmfcsitMU’H d-nei Wnr- nialii enralc : T rio A lp in }« I es Cnm- 2100 Rad io io m a l : 2107 de muzicii u- ră. A flu xu l de clientelă nu
F.xpn/îlie
lirice :
2 -1,00
cloptalc de Conferinţa Naţio­ soci al-economie adecvat resur­ Hunedoara să fie constituite 52 ren", rmncilir in 4 acte dc O, 9 parnous «Ir la r li sos no : 10.011 ltadin- ţoară ; 0 55— I nt» n u lc lin dc Ştiri 9u- trebuie să fie un m otiv pen­
nrclcoiolo cic ;
Iliilc lin
Spori
jurn.sl
nală a partidului S-a avut in selor locale, o puternică bază cum şi dotări social-culturale comune, după cum urmează i Sliaw. Prcnnls» Trai ml (Ic tl.il „Va­ Ui |)in repertoriul corulu i Radio- Iclin meteo-rutier.
lea JoiIhI" Petroşani. tru neglijarea aspectului u-
r d e v i/ io n ii ; d i r i jo r Aurel (tric orn? :
l(i..11 M u/ieâ lisoarâ : Ki.-ll ..Pe cine nitâ ţii, (aşa cum de altfel se
dc
C C IN E M A mi r dor şi drac" — emisiune ' Iu TE LE V IZIU N E procedează), ci dim potrivă.
17
ciolcr.e ji |i'eon popi
dare :
Nr. satelor Popu­ Satul dc Nr. satelor Popu­ Salut de siujlia patriei : 17.1.1 (înIcidoicop (>((!- Lucrătorii din comerţ trebuie
Denumirea comunei 2 Denumirea comunei rir.d : IN.00 P,iIcii,s dc slM. ; 1 K ,(l 1 să aprecieze num ărul mare
componente laţia reşedinţă componente laţia reşedinţă aceraţi meiin.lic" de cum părători şi consu­
pînilii
P K V A : Slin Io I
(rinemn-
la
1 "y z Incra ful „ P a l r i a '1) ; N u u i U gara l.U- ,.Poate riali şi tu 1 s.:u\ !urn;i 1 .1- 17.10 Pentru eci miel : AHC. I a te­ m atori ca pe un fapt
— muncă uşoară :
Cnvnia ( „ A r i a " ) ; .ŞfML'PIA r C r n l il e Crnr : |<',.10 Pausuri d în n|irrctr : 111.11(1 levizor i radioul ! Emisiune do Doina de prestigiu, sâ-i întîm pine
llohhv. spaima vestului săthafîr ; H U - Rnslitigii’cta uc scară : 10 .10 O melo­ Todoran şi Ftnil Ilenliu ; 18.00 Dru­
1 Aninons.i 2 0.57 0 Aninoasn 27. ilia 8 4.944 Ilia N F n O A g A : Careta verile (..Flacă­ die ne adresa duinncnvnaslră : 20.00 muri şi popasuri — emisiune (urisilieă; c u 'grijă şi solicitudine. Nu
2 Bitin tle Cnş 13 5 931 Raia dc Criş 28, Lâpugiu de Jos 10 3.007 Lâpugiu de Jns ra") ; D iinincfi de iarnji (..Conslrue- II ulei l o dc slivi I 20 01 R adio maca- 18.70 nnlctînnl eireuluţici rolicre ; IS.10 poate fi contestat faptul că
3. B.ilşa 15 4.081 Balş.i 29. Lelese 4 J 154 Lclcsc tn io l") ; Penlru fî|iv a dolari în plo« -/io spoiliv; 20.3.1 Concurs r.u puldie : Curs dc limba rină (lecţia o 12-a] în ultim a vreme „zestrea" co­
21.00 Festivului festivalurilor dc mu­
10.00 Sluilinul pionierilor. Pasiune ţi
4 Buni 4 3.907 Bani 30. Lunca Cernii de Jos 8 3.509 Lunca Cernii (..S iilcrurcislul") ; T K I . t U C : Cei ^ riră uşoară ; 22 00 Radiojurnal Spori. invcolivitale ; 19.10 Telejurnalul de m erţului s-a îm bunâităţit şi,
samurai ; Pl.l KO.ŞANI : Cea mai lu n ­
5. Hă cin 4 2.28G Bâcia tic Jos că noapte (..R ep ulilira4') : Ani în iî ln i l Ilulclin şnclcnrolujşic ; 22.10 Momeol scară, lluletin meteorologie : 11,45 aşa cum s-a văzut, se vot
0. Bă iţa 10 0.398 Bâtţa 31. Luneoiu dc Jos 5 2.645 Luneoiu tle Jos 1 iCnni f e r i r i ji (..7 N o iem brie") ; I J Î - pnelie Podiră meşterului M.mole : Studioul mutica!. Cultura muzicali cheltui sume Im portante în
22.11 Murică rlc estradă : 23,Olt An#
dc - -a lungul timpului ; 20,10 Reportaj
( Baniţa 3 1 942 Baniţa 32. Orâştioara de Sus 8 3.4G3 Orăşlioara de Sus l'K N I : l In nalial» m aclnar ( „C u l(n - tn'ocia disrulu» ; Piu )i• ica vocala ; ’08. In Lugojul de inb vii ; 20.1(1 Cro­ vederea m odernizării u n ită ţi­
(..M u neilnrese");
ral") î Seecri?iil roAi
K Beriu 8 3.767 Beriu 33. Peşti.şu Mic 9 1.913 Peştişu IMic V U I. C A N î C âulali id o lu l . A N I N O A - 21.00 Hulei in dc ştiri; U.01-3.10 _ F s- nica ideilor ; 21 0(1 ndlcciiir ; 21.15 lor existente şi am enajării al­
•> Blâjcni 8 2.779 B lăjcni 34. Pui 12 6.276 Pui îiA : M iperliolnidn l in cin e ro lu i G a- Irada nocturnă. Iluleline dc ştiri şi Ki 1 ni artiilir r ,,Via|a la easlel" — (ilns tora noi. Acestor e forturi lu­
meteo rutiere la orele 1,00. 2.00 şi .1.1(1
19. Boşorntl 9 3.351 Roşorori 35. Rapolhi Maro 5 2.829 Rapollu Marc rin ; l'K T R H .A : C ă u lă ln rii de aur distins eu Premiul Ionii Pellue 11100; crătorii din comerţ trebuie s3
din Arfcansas ; l.O N R A î Pe trei ori
PROGRAMUL II : 7 10 Toi înain­
tl Brănişca •1 3.131 Brănişca 36. Kăchitova 5 2124 Kăchitova floenrcUi (..7 N oietnliric") : Fanlntoas te ; 7 30 Hulctin dc şlir: ; 7.11 fiule- 22.4,5 Telejurnalul dc noapte. !e răspundă p rin tr-o preocu­
12. Bretea Komftnă 13 4.444 Bretea Komână 37. Itibiţa 6 2.781 Itibiţa m n |r .i Scoiland Y a rd ( „ M i u c n i l " ) ; lin melen-ridici' ; 7.10 In (unei do pare susţinută pentru o de­
n Hiiceş 7 3.672 Bucc.ş 38. Romos 5 3.880 Romos O U A Ş T IC : Cine ţă lă re jlc on lic ro fanfară; 7.-H „Cinice mîndro n larii V r e m e a servire exemplară, civilizată,
(..Palria") : Moara ru nnnu (..Flacă-
M. Bttlzeşfii de .Tos 9 1.814 Bulzeştii dc Jos 39. Sarmizegetusa 12 4.810 Sarmizegetusa »a") ; CEO ACID FUI: Operaţiunea nn/.i" — mu/iră populara ; M.20 „Sîo- in fiecare unitate, de orice
(r.in ioni noi" — cîolccc omnieicjlt :
r . Bunila 5 1.406 Bunila 40. Sălaşu de Sus 13 4.483 Sălaşu de Sus Crosjhow : IlRAP : Mari în snlilal ; 3.30 llolctin de şliri : 3,31 Sonata pen­ natură ar fi ea. Faptele vin
19. Murjuc 6 1.9G2 Burjuc 41. Sîntămâria Orlca 0 3.993 Sînlâm âria Orlca CtIRAflARZA : Oclin(la eu două fele; tru vinarii si pian dc Mareei M'lialn- PENTRU 24 ORE să demonstreze că aceste
HAŢEG : Ampenia ; If.IA : S a îu-
17. Cer bă) 12 2.018 Cer băl 42. Şoimuş 10 4.575 Şoimuş (împlal la miliţie. vici : 0.02 Pe meridianele irlolmlui cu Vreme în general frumoasă, eu cerul probleme nle reţelei comerci­
rinlec si i"C ; 0.27 ,.Or la llaioona
,S C eiieju de Sus 9 4.606 Ccrtcju dc Stts 43. Teliucu Inferior 4 6 256 Teliucu Inferior la (iabriela" — onirică uşoad ; 10,1)0 variabil. Viului va sufla slab ilm lec­ ale sînt cunoscute de cei cate
19. Cristur 8 4.821 C rislur 44, Topliţa 8 1.875 Topliţa rinlcfin (le şliri ; 10.11.1 Uvertura fun torul sud vest. Ziua temperatura va fi trebuie să le rezolve. De ce
20 Crişcior 9 8.737 Crişcior 45. Toteşti 7 3.024 Toteşti R A D IO terie ..Romeo şi Julirla* dc CeaiVnv- ruprinsă intre 13 şi 20 grade, tai so tolerează ? Pentru ca u-
21. Denstiş 7 3.073 Dcnsuş 46. Turdaş 11 4.023 Turdaş «Li ; IP.I0 Tealrn radiofonie : ..Slra- noaptea intre l ji 7 grade nitotea comercială sau loca­
da nonă' dc l oldeş Mari,a : 11.2.1 Pie­
22. Do Im» 14 5.421 Dobra 47. Unirea 7 2,218 Unirea se pentru i'llilară ; 11.10 Melodii popii PENTRU URMĂTOARELE lul de alim entaţie publică, sâ
23 Gcoagiu 11 7.318 Geoagiu 48, Vaţa do Jos 17 7.431 Vaţa de Jos PROGRAMU1- r : ^.00-1,21 Murită larr ; I2.0il Ilulclin dc ştiri. Hulelio ofere cetăţeanului un cadru
12.07 Vaiirtăli mo/i-
melrnrolocic ;
24 Gheţar 4 5,008 Ghelar 49. Vălişonra 5 2.245 Vâlişoara 5Î a c lu a l'lâ ţi ; 8.2» Mnfpcnt pnefir, iu calc ; 12.■! 1 Orclieslia Paul GIiciiImt : 2 211E cît mai civiliza t trebuie pusă
50. Vcţcl 9 3.031 Veţel lerprefal dr. Jcanine S lavauiflic de la 1.1.00 M u riră dc estradă in lernrctaiă Vieiur fnmmasfi, uşor instabilii, tu de acord zestrea com erţului
25. Gutasada 11 3.210 Gurasada 51. Voi ta 7 2.245 Vorţa T e a iru l „ I o n Creaucu* : S..III l a in ■ dc Valentin '(Vodorian şi M iido Ro- cerul variabil, ciml vor cădea pieri- cu satisfacerea cerinţelor —
_Tt. ilărău 4 2.554 Ilărău 52. Zar. 13 3.782 Zam rrofnu. melodia preferata ; O.tlO liio ; 11.10 Flinerare ; 11.-17 M ic *1 pita|d inb formă do avene dc ploaie. pe deplin justificate — .pe
» tlul ci iu dc . ştiri ; o.iţjj l.a m '- loim ■ fn lrlo ric ; II.OII Radiojurnal Viului va Sufla club piuă la potrivit
crnlnn, m fln o ia preferai.! : 0,10 M a- Spori. Ilid etio meteo rid je r ; I I . 0Ş_ oin jfcjuiul sud-csl. Temperatura sta­ care le manifestă cetăţenii
. f l 1/ lioe'tt literar O Revista revistelor l i ­ "(innetrl Jc prjnr. ; 1,1.00 Mu/iră om ţionară. faţă de deservire.
terare 0 Versuri dc II Grămeseu S' nneerta ..Valsurile Vicnri" dc Sirauss-
La stabilirea reşedinţei de tuleşti de Văleni şi Dodocon! Barza ; Gura P utin ilor cu de comune cu o populaţie me­ Inan Reu O P rin d radio fonie : l’ o r rii Mnuery ; 1.1,11 Ciolcce de Camelia
comună s-au avut în vedere de Valea de Brazi. Zdrapţi ; Suseni cu Homorod; die pe comună de cea, 3.M00 de Glicnrfjlie llaraRiu ; !),1'1 Fs’r r ltiri Păseălesen si Fdînnod Peda I 15.311
poziţia geografică centrală a Ca urmare a dezvoltării eco­ Valea Lungă cu Luneoiu de locuitori, din care 33 comune dc estrada : lO.'IO Cor» dc I»n11»rt ru­ (ironica literară de Nienl.ac Maonlcs-
ro : Traian I■'i 1!i> — ,.11,insul focu­
satului respectiv, dotările so- nomice, sociale şi culturale, Jos; PăranI cu Boiţa ; Hobiţa sînt in zona de deal, cu o să ; 10.3(1 Su'da pentru fin u l şi o r ­ lui* (voi. I $i II) : 15,10 Pentru prie­ CENTRUL DE LIBRARII DEVA
chestră Hc Mireca l l n i o i e :
10.41 Piese
e al-culturale şi edihlare. căile unele sate şi localităţi din ju ­ Mică cu Hobiţa - Grădişte ; populaţie medie de 4.211 lo­ corale dc C u m ta n liu Paladc : 11.00 tenii mumii corale: 10 1,5 Pe teme ANGAJEAZĂ LA DEVA :
de acces şi perspectivele de deţul Hunedoara s-au contopit, Gruelaci ou Dealu Mare. Fie cuitori. iar 19 comune în zo­
dezvoltare nlc acestora. acestea urm înd să figureze ca urmează să primească denu­ na de munte, cu o populaţie — UN VITRINIER
Tinînd seama :le cerinţele şi un simgur sat. Astfel. localită­ mirea localităţilor cu care medie de 3.970 locuitori. — 4 REMIZIERI DE STRADA.
dorinţele intemeia.le ale cetă­ ţile : Crişeni se contopeşte cu s-au contopit. ☆ Pe teme de circulaţie
ţenilor din unele localităţi, co­ localitatea Călan ; Boţoni, Satul Baru Mic se conto­ Avind în vedere im portanţa Informafii la sediul C.L.D.C. Deva, Piaţa
misia propune trecerea satu­ Coasta. Dărâneşti. Lunea-JIu, peşte cu satul Baru Mare, ur- deosebită a perfecţionări f f l
lui Băeâiinţi. de In actuala co­ Ghcoryhe Lazăr, Maleia. Sur- mînd să poarte denumirea structurii a d in in istra tiv-te ri- Unirii, nr. 4, telefon 1258.
mună Aurel Vlaicu la comu­ duc si Livezeni cu Petroşani ; Baru ; satul Lîvadia de Coas­ t oria le din judeţul Hunedoa­ IV
na Şibot din judeţul Alba şi Bârbătenii de Sus cu Lupeni ; tă cu Livadia de Cîmp sub de­ ra. pentru dezvoltarea odeţli
a salului Preveciori de la ac­ Birăoni, Burdeşli, Moşiei cu numirea de Li/vadia ; satul politice şi socinl-economlce. b i­ s-a terminat tragic
tuala comună Lunca Cernii Cimpa ; Dobreşti. Lunca. Tomnatecu de Jos cu Tomna- roul C om itetului judeţean H u­
fie Jos. la comuna Bâular, din Plopi. Taia şi 1‘redoni cu tecu de Sus sub denumirea de nedoara al P artidului Comu­ T ractoristul C'nnslanliii spital grav accidental, iar
judelui Ciuns-Severin. Petrila ; Jîu-Coroeşti cu V u l­ Tomnatec ; satul Ribicioara de nist Român, Com itetul executiv T itii, tic loc din Găcşli. oa­ elevul Andrei Vlnvin în c-
Din st ut I i nle cu privire la can ; Bulzii, Madat. Sterm i- Sus cu Ribicioara de Jos sub al C onsiliului populai' judeţean re lucra la Jnlrcprim lcrca latc tic 12 ani. care proba­
delim itarea comunelor a re­ nosu cu Uricani ; Firîzoni ru denumirea de Ribicioara ; sa­ provizoriu au holârit să su­ forestieră Haţeg. sectorul bil iui consumase m ult al­
ieşit că. in trn rît pe te rito riu l Valea de Brazi ; Brătişe. Călâ- tul Sibişein Nou cu Sibişelu pună dezbaterii publice pro­ Baru Marc. în urma unui cool, a sărit dc pc tractor,
Vechi sub denumirea de Si-
judeţului Hunedoara există un mâreşti. Corindeşli. Deailu Ra- bişcl. punerile de mai sus. Acest lu­ chef, scara, tlitpă term ina­ reuşind ca prin minune să Declară nulă autorizaţia nr. 354 a secţiei
număr de 10 sate şi o loca­ rovei, Dealu Tâului. Frunză cru confirm ă consecvenţa cu rea lucrului, s-a gindit să scape teafăr.
litate componentă care au mai Verde, Goleeşti. Goşa. Gura Pe baza studiului efectuat care partidul nostru aplică în facă o plim bare de „agre­
puţin de 10 case şi un număr Ruzii, I-Terţeşti. Lunca-Brad, şi a propunerilor făcute de viaţă principiile fundamentale m ent'1 cil prietenii rure-l de bijuterie, fiind pierduta
foarte redus de locuitori, se Măgura, Pîrăieni. Poieniţa, unii cetotenl, comisia judeţea­ ale democraţiei socialiste ; dez­ însoţiseră la băut. Zis şi
consideră necesară scoaterea Slăveşti şi Tndorâneşti cu nă mai face următoarele pro­ baterea cu masele largi a pro­ făcut. A încărcat pe li ac­
lor clin nomenclatorul aşeză­ Brad : Valea U ngurului cu Ha­ puneri : denumirea comunelor blemelor vilale privind dez­ torul UTOS nr, I1-1ID-7M,
m intelor rurale. Se propune ţeg ; Petroasa eu Baia de Cnş; Bulzeşti. Lâpugiu, Lunca voltarea societăţii noastre, pc care îl conducea. Lrei
lea. toţi în sl.uc dc ebrie­ T. A. P. L.
ca acestea să aparţină de sa­ Bretea cu Balşa ; Rui tuca ru Cernii. Sălaş. Teliue, Vaţa şl participarea activă n tuturor persoane si cu cl al patru­
tele după cum urmează : Ciu- Roşia ; Gura Oandului cu Luneoi se stabileşte după de­ m em brilor societăţii Ia elabo­
leni de Topi Iţa, Codru de Vâr- Mnd?i: Trăpărănţâ cu Slănini; numirea satului de rc-şedinţă, rarea m ăsurilor esenţiale ?e tate, şi au pornit la drum.
maga. Corbocni de Baniţa, Dra­ Arsuri. Botani, Căprăreşli, Co- adică : B ul/eştli de Jos. t.âpn- privesc conducerea treburî.lor Numai că plimbarea a fosl COOPERATIVA
gă n eşti de Aurel Vlaicu. Pră­ teşti. Firm a şi Jitom cu Ba­ gui de Jos. Lunca Cernii de obşteşti şi rlc stat. dc scurtă durată şi s-a ter­ DEVA
sind de Clungu Mare. Jigo- niţa ; Văleni cu Orăşlioara le Jos. Sălaşu de Sus Teliucu Locuitorii judeţului Hune­ minat tragic. După vreo 5
Jos ; Remetea cu Rovina ; Inferior. Vaţa de Jns şi doara sc pot adresa organelor km dc mers pe şoseaua ju ­
reasa de Baniţa. Manii de To-
Valea Pădurii cu Bucureşci ; Luneoiu de Jos de partid şi de -tuf. comisiei deţeană Pui— Baleea, aproa­ „SOLIDARITATEA" DEVA
pltţa, Pîneota de llă răii. Va­ Străuţi cu Grohot ; Topliţa cu judeţene, presei locale, pen­
Cele 431 sate ce rămîn. ur­ pe dc şutul Hobiţa. trac­ ANUNŢA
lea Rea fie Ciungii Mare. Vîn- Cimpu lui Neag ; Halclea cu mează să fie constituite in ,VJ tru a-şi expune observaţiile torul s-a răsturnat intr-o
şi sugestiile pe caic le au. în prăpastie. Doi dintre pasa­ Strada Dr. Petru Groza nr. 19, telefon 2436, anunţă pc
scopul îm bunătăţirii propune­ geri : ton Platlla in etate această cale onorata clientelă să-şi ridice comenzile Ia
rilo r rupi inse in prezentul co­ tle 19 ani şi Vsderiu lancu Daica in mandat a uni­
municat. uim ind ca după de­ de IR ani, am bii elevi, din tăţii bufet „Rapid" din datele planificate în bonurile dc comandă.
finitivarea lor. lucrările de satul Serei, şi-au pierdut Simeria şi a cofetăriei Comenzile neridicatc in termenul de un an dc la
celui de delim itare a m unicipiilor, o- viaţa in acest accident. „Transilvania" clin Sîme- ultima probă, conform Decretului 975/1965, vor fl va­
roşelor şi comunelor să f;e su­
Tractoristul s-a tre t l la
puse aprobării conducerii de
partid şi de stat. ria. Informaţii zilnice, în­ lorificate.
tre orele 7—16 la sediul In cazurile cînd calitatea unor lucrări va fi nc-
..sfert1 * întreprinderii, telefon corespunzătoare, clienţii sînt rugaţi a sesiza în scris
1485.
conducerea cooperativei pentru a lua măsurile necesare.
IM­
In planul de predare al a- xecuţie. In total un front de
■nrtamentelor în judeţul nos- G53 de apartamente se află în
stni. Valea Jiului are o ponde­ Discuţie cu inc. DUMITRU lucru. Din acestea, după cele
re de peste 50 la sută. S ufici­ TURNA, direcorul crupului mai prudente calcule ale noas­
ent ca să îndreptăţească o a- Valea Jiului al Trustului de tre, vor fi predate în trim es­
lenţie deosebită. In activitatea trul al doilea 285. Iată deci, POR­ C O M I Î S N A T U L S I D E R U R G I C
tic construcţii, însă, ca de alt­ construcţii Hunedoara că cele 41 dc apartamente pe -
fel şi In alte a ctivităţi, „roa­ care le vom realiza peste pla­
dele" unei anumite perioade nul celui de-al IT-lea trimestru
— de regulă un trim estru — completează procentul dc 50 H U N E D O A R A
îşi au rădăcinile în perioa­ Deşi n-am realizat cu circa la sută din planul anual. TANT!
da anterioară. In Valea Jiului 20 la sută planul valoric, am — Să vorbim puţin despre
trebuiau să fie predate în p ri­ înregistrat o depăşire a pro­ lucrările edilitare, — străzi,
mul trim estru 214 apartamen­ d u ctivită ţii muncii pe cap de alei pictnnnle, amenajarea te­ Angajează de urgenţii personal în meseriile menţionate mai jos :
te, iar in cel de-al doilea pla­ m uncitor de 750 lei. renului liber dintre blocuri —
nul este de 244. Deci în două — Considerăm că aţi sesi­ pc care constructorii Ic lasă O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE HU­ — strungari ; — rabotori ;
trimestre, cu ceva mai m ult zat faptul că, însumate, pla­ tle regulă în stare tic provizo­ NEDOARA oferă spre vînzarc cumpărătorilor
decît 45 la sută din planul a­ nurile prim elor două trim es­ rat multă vreme. — sudori ; — manevranţi ;
nual. tre nu reprezintă 50 la sută prin untlfiţilc sale din HUNEDOARA, CALAN, — forjori ; — zidari şamotori ;
Discuţia pe care o relatăm din planul anual. Ce garanţie — Ceea ce nu c cazul la noi. TELIUC, GHELAR (şi cu plata in rate) frigi­
aici a avut drept scop să cu­ oferă frontul de lucru pe ca* Apartam entele pe care lc-am — scriitori vagoane ; — operatori chimişti ;
noaştem în ce măsură a ctivi­ rc-I aveţi in prezent, că în p ri­ predat în prim ul trim estru derul „FRAM“, in condiţii avantajoase, astfel:
tatea p rim ului trim estru a in ­ mul semestru se va realiza to­ au asigurate şi căile de acces, — la un salariu lunar dc pînâ la 1.000 lei, — modelori ; — muncitori necalificaţi.
fluenţat asupra a ctivită ţii ce­ tuşi 50 In sulă din planul de iar în cc priveşte amenajarea — cuptorari ; Pentru ncfamilişti sc asigură
lui dc-al doilea. predare ? terenului din ju r nu va în lîr- avans 375 lei, cu plata in 15 rate lunare a — electricieni ;
— Cu ee bilanţ aţi încheiat zia prea m ult. Sîntem pc cale cile 142 lei ; imediat cazare. Cei care solicită au- |
— In Petroşani, un bloc se
prim ul trim estru în Valea află deja în finisaj interior dc a rezolva o problemă m ult — frezori ; gajarea vor înainta !a serviciul per- ’
Jiulu i ? iar unul se glisează şi sc fin i­ discutată şi m ult tărăgănată : — de la un salariu de 1.000 — 2.000 Ici, — laminatori ;
— Am predat în întregime proiecţia îm potriva a lu viu n i­ avans dc 375 lei, in 12 rate lunare a cite 177 soual din C.S.H. o cerere din care
cele 214 apartamente p la n ifi­ sează exterior. Sînt gata fun­ lor a cartierului „8 M artie", — meseriaşi linii î să rezulte meseria, modul dc califi-
cate. Deşi au fost luni de iar­ daţiile penlru cel de-al treilea. din Petrila. Am trecut deja la lei ;
Deci un fro nt de 19R aparta­
nă. două din blocurile preda­ mente. La Lupeni se află în asfaltarea străzilor şi aleilor, — la salarii dc peste 2.000 Ici, avans 500 Iei, — tractorişti ; care şi vechimea în meserie. Relaţii
te la Petrila au fost predate lucru 2fi4 apartamente, la V u l­ lucru ce nu l-am putut Tace în | — paznici ; suplimentare se pol obţine Ia tele­
cu finisaje exterioare. Consi­ can la GO de apartamente se anii anteriori «lin cauza alu­ in 10 rate lunare a cîte 200 lei rata.
derăm aceasta ca o dovadă că lucrează la tencuieli interioa­ viu n ilo r caic inundau străzi­ — lăcătuşi ; fon nr. 1312.
putem să trecem dintr-o pe­ le. PROCURATI-VĂ DIN TIMP
rioadă friguroasă într-una re şi pardoseli, la Petrila 71 Convorbire consemnată de FRIGIDERUL „FRAIYT
propice pentru construcţii, fă­ de apartamente, iar la Uricani 1
ră prea multe „goluri". G0 sînt în diferite stadii de e- I. CIOCLEI