Page 65 - Drumul_socialismului_1968_04

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
Măsuri de însemnătate deose­

bită privind perfecţionarea

conducerii vieţii sociale din

judeţul Hunedoara

Ziarele „Drumul socialismu­ Ca parte componentă o an­ judeţului favorizează realizareo
lui1' şi „Steagul roşu" au publi­ samblului de măsuri stabilite de la un nivel superior a funcţiilor
cat în numerele de ieri propu­ partid pentru perfecţionarea vie­ politice, economice şi organiza-
nerile Comisiei judeţene de ţii economice şi sociale. îmbu­ lorice ale organelor de partid
partid şi de stat cu privire Io nătăţirea structurii admjnistra- şi de stat, creează condiţii pen­
delimitarea municipiilor, oraşe- tiv-leritoriole o judeţului, con­ tru valorificarea deplină a re­
I lor şi comunelor din judeţul comitent cu creşterea atribuţii­ surselor şi iniţiativelor locale,
Hunedoara. Aceste propuneri. lor şi competenţelor organelor pentru o mai largă cuprindere
ANUL XX. NR. 4136 SIMBATA 20 APRILIE 1968 4 pagini 30 bani ' potrivit hotăririi biroului Comite­ locale, asigurarea unei legâturi şi atragere a maselor la condu­
tului judeţean de partid şi Co­ directe intre organele judeţene cerea treburilor de stat şt ob­
mitetului executiv al Consiliului şl comune — ca unităţi admi­ şteşti**. Delimitarea comunelor
popular judeţean provizoriu, sînt nistrative de bază — vor duce potrivit propunerilor făcute, cor©
supuse dezbaterii largi a oa­ la rezolvarea operativă şl in cu­ ţin seama de posibilităţile e­
menilor muncii de la oraşe şi noştinţă de cauză o importan­ xistente şi de perspectivele de
sate. în scopul definitivării şi telor probleme social-eullurale, dezvoltare, vor duce, de aseme­
ncheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară conducerii de partid şi de stot. teres cetăţenesc, la inloturorea completa a potenţialului mate­
nea. la folosirea
raţională si
de ordin gospodăresc şi de in­
aprobare
prezentării lor spre
rial şi uman al judeţului, Aceas-
verigilor intermediare inutile şi
Propunerile Comisiei judeţene,
la reprezintă o expresie a dez­
supuse dezbaterii publice, se
Comisiei
arată în propunerile
înscriu pe linia înfăptuirii hotâ- a paralelismelor. Aşa cum se voltării continue a democraţiei
rîrilor Conferinţei Naţionale a judeţene, „îmbunătăţirea struc­
Partidului Comunist Român cu turii administrativ-teriforiale a (Continuare in pag. a 3-a)
a Uniunii Artiştilor Plastici ţârii şi sistematizării localităţilor Noua delimitare a comunelor
privire la îmbunătăţirea orga­
nizării odminlstraliv-teritoriole o
rurale şi ou la bază Legea a-
doptotă la 16 februarie a.c. de
către Sesiunea extraordinară a va contribui la ridicarea stan­
Morii Adunări Naţionale, în le­
gătură cu organizarea adminis­
„Aceste dardului de viaţă al sătenilor
Vineri la amiază ou luat ţară a Uniunii Artiştilor Plas­ conducătorilor de partid şi de Preşedintele Uniunii, Brăduţ In prima sa şedinţă. Comi­ trativă a teritoriului Republicii
sfirşit lucrările celei de-o lll-a tici. stot în mijlocul participanţilor Covoliu, a mulţumit, în nume­ tetul de conducere al Uniunii Socialiste România,
Conferinţe pe ţară a Uniunii La şedinţa de închidere au Io conferinţă, preşedintele U- le artiştilor plastici, secretaru­ Artiştilor Plastici o ales Bi­ principii şi măsuri — arată to-
Artiştilor Plastici. Timp de trei luat porte tovarăşii Nicolae niuniî Artiştilor Plastici, picto­ lui general al Comitetului Cen­ roul Uniunii în următoarea ! varăşul Nicolae Ceauşescu — De curind a apărut Pro­ aplicîndu-i-se lucrări de dese­
zile, delegofii şi invitaţii au Ceouşescu. Ion Gheorghe rul Brăduţ Covaliu, a arătat că tral al Partidului Comunist componenţă : preşedinte de o­ izvorăsc din necesitatea punerii iectul de lege cu p rivire la care şi îndiguire. Vom avea
avut un schimb rodnic de idei Mourer, Gheorghe Apostol, aceasta confirmă încă o dată Român pentru cuvîntorea sa noare — acad. Ion Jalea ; [ de acord a organizării adminis- apărarea, conservarea şi fo- posibilitatea sâ m ărim supra­
asupra problemelor expuse tn Emil Bodnoroş, Chivu Stoica, grija permanentă pe care plină de învăţăminte, pentru preşedinte — Brăduţ Covaliu; traliv-teritoriale cu schimbările los'rea terenurilor agricole, feţele irigate, dat fiin d sporul
raportul Comitetului de condu­ Paul Niculescu-Mizil. Leonte partidul şi statul nostru o a- grijo permanentă manifestată vicepreşedinţi — Vida Gezo, j calitative intervenite in dezvol­ iar în ziarul de ieri am c itit apreciabil de recoltă la acest
cere şi au subliniat căile Răutu, Dumitru Popa, mi­ cordo dezvoltării culturii româ­ de partid şi guvern pentru dez­ Ovîdîu Moîtec şi Ion Frunzetti; tarea forţelor de producţie şi re­ propunerile Comisiei Judeţene fel de culturi.
fi mijloacele menite so niştri, conducători oi u­ neşti, înfloririi artelor din voltarea culturii şi ortei româ­ secretari — Virgil Almăşonu, partizarea lor geografică, in de partid şi de stat cu p ri­ Cooperativa noastră agrico­
contribuie Io continua şi de­ nor instituţii centrale şi orga­ România socialistă. neşti. Marcel Chirnoogă şi Patriciu dezvoltarea societăţii, cu modi­ vire Ia delim itarea m u nicip ii­ lă se va întări din toate punc­
plina înflorire a plasticii româ­ nizaţii obşteşti, reprezentanţi ai Intîmpinot cu vii şi puternice In încheiere, preşedintele Mateescu ; membri — Corne- ficările ce s-au produs în struc­ lor, oraşelor şi comunelor d«n tele de vedere. Satele care.
neşti. Conferinţa o aprobat celorlalte uniuni de creaţie, aplauze, a luat cuvîntul tova­ Uniunii Artiştilor Plastici a dat liu Baba, Zoltan Covacs, Ale­ tura populaţiei, rn profilul, di­ Judeţul nostru. Am făcut n- conform propunerilor, se vor
noul statut ol Uniunii şi a ales, alţi oameni de artă şi cultură. răşul Nicolae Ceauşescu, se­ citire mesajului adresat Comi­ xandru Ciucurencu. Ion Irimes- mensiunile şi condiţiile de -’iaţâ ceasLă asociere deoarece, ca uni cu noi, vor spori puterea
prin vot secret, Comitetul de Sosirea conducătorilor parti­ cretar general ol C.C, ol P.C.R.. tetului Central a) Partidului cu, Anotol Mlndrescu, Ion Pa­ ale oraşelor, comunelor şi sa­ specialist în agricultură, măr­ economică a comunei. prin
conducere alcătuit din 95 de dului şi statului a fost primită preşedintele Consiliului de Stat. Comunist Român de partici­ cea. Ion Vlasiu, Napoleon telor, pe întreg cuprinsul ţârii**. turisesc că amîndouâ ni-au venituri realizate, îndeosebi,
membri. cu puternice şi îndelungate Cuvîntorea, ascultată cu viu Zamfir, Mimi Podeanu şi Paul Rod al unor studii temeinice, impresionat deosebit. Îm i ex­ în sectorul zootehnic şi legu­
In continuarea lucrărilor, de* aplauze de către participanţii interes de către asistenţă, a panţii la cea de-a lll-a Con­ multilaterale şi de durată, al prim cu acest p rile j totala a­ micol. îm binate la un loc, ve­
legaţii au oprobot rezoluţia la conferinţă. fost subliniată in repetate ferinţă pe ţară o Uniunii Ar­ Bortnovsehi. unei largi consultări cu activele deziune faţă de propunerile n itu rile realizate in agricultu­
celei de-a lll-a Conferinţe pe Solutînd cu căldură prezenţa rinduri cu aplauze îndelungate. tiştilor Plastici. (Agerpres) 1 de partid dîn municipii, oraşe Comisiei judeţene de partid ră. la cultura mare, cu cele
şi comune, cu deputaţii, cu spe- şl de stat, pentru că văd în din zootehnie, legum icultura,
ciclişti din economie, ştiinţă şi ele propriile mele ginrluri şi pom icultură, irig a ţii, se vor
cultură, cu numeroşi oameni ai năzuinţi. pentru noi. cooperatori, vor contribui ta
râsfrînge asupra
m em brilor
muncii din întreprinderile, uni-
Ce înseamnă
Cuoîntarea tovarăşului j deţului, propunerile Comisiei ceste măsuri luate de partid ? ridicarea standardului lor de
tăţlle agricole şi instituţiile ju­
lucra,torij din agricultură, a­
viaţă.
judeţe, alcătuită din octivişti de
tim p.
In acelaşi
întreaga
partid şi de stat, economişti, in­ înseamnă unirea forţelor, fo­ muncă a cooperatorilor va cu­
losirea mai Judicioasă a fie­
gineri, istorici, geografi, jurişti,
cărei porţiuni de pămfnt, ca­
noaşte o mai bună îndrum are
NICOLAE CEAUŞESCU alţi specialişti, răspund cerin­ re vor duce la întărirea eco- şi coordonare. Asigurată de
sociologi, etnografi, arhitecţi şi
nomico-organizatoricâ a coo­
cadre de specialişti, ea se va
perativei agricole, a întregii
ţelor majore ole dezvoltării so-
comune Şoimuş. desfăşura după cerinţele ştiin ­
ţei.
cial-economice a tuturor loca­
In faţa noastră se ridică Comuna Şoimuş. prfn spe­
lităţilor din judeţul nostru. Ele
Stim aţi tovarăşi, dicate în epoca socialismului, In cadrul discuţiilor s-a sub­ fără deosebire de naţionalitate România se afirm ă tot mai sarcini noi şi posibilităţi m ul­ cificu l ei, are deschise larei
prezenţa, deseori elogiată, a lin ia t necesitatea dezvoltării se dezvoltă în tr-u n ritm susţi­ activ în viaţa politică interna­ ţin seama, de asemenea, de pă­ tiple de dezvoltare. Terenul posibilităţi pentru a asigura
P erm iteţi-m i ca, în numele nut industria socialistă a pa­ ţională, m ilitîn d cu toate fo r­ rerile, sugestiile şi propunerile de deal se va folosi ta plan­ condiţii optime de viaţă tu ­
C om itetului Central al P arti­ a rtiştilo r noştri la m arile ma­ sp iritu lu i de responsabilitate triei, se ridică nivelul agricul­ ţele in s p rijin u l a spiraţiilor ta ţiile hortiviticolc. Cel din tu ro r lo cu ito rilo r ei.
dului Comunist Român, al nifestări de artă plastică in ­ al fiecărui artist faţă de rodul tu rii de stat şi cooperatiste, progresiste ale tu tu ro r popoa­ exprimate de cetăţeni cu prile­ Va-lea M ureşului, pînă acum
C onsiliului de Stat şi al gu­ ternaţionale. m uncii sale, a sporirii efortu­ creşte continuu avuţia m ateri­ relor, pentru socialism, demo­ jul consultării lor de către co­ supus inundaţiilor, prin coo­ Ing. agronom N. NEACŞU
vernului să adresez un cald In rin d u l creatorilor de artă rilo r pentru maturizarea ta­ ală a na ţiunii noastre. Vastul craţie şi pace. Dezvoltăm legă­ lectivele Comisiei judeţene. perarea u n ită ţilo r va fi salvat. C.A.P. Şoimuş
salut delegaţilor la C onferin­ plastică din ţara noastră exis­ lentului, pentru îm bunătăţirea program constructiv elaborat tu rile de prietenie frăţească cu
ţa pe ţară a a rtiş tilo r plastici, tă personalităţi proeminente. m ijloacelor de exprim are, de Congresul al IX -lea, planul toate ţările socialiste, cu parti­
tuturor pictorilor, sculptorilor, . fig u ri de maeştri venerabili pentru oglindirea mai preg­ cincinal de dezvoltare econo­ dele comuniste şi m uncitoreşti
graficienilor, decoratorilor a care şi-au cucerit prin operele nantă a vieţii .şi a ctivită ţii mică a patriei se înfăptuiesc Meditaţii la harta judeţului
căror artA este menită să îm ­ loc.adm iraţia tu tu ro r.iu b ito ri- . poporului român, pentru conr cu succes âm putea spurne că s rc u alte forţe democratice si
progresiste contemporane, lăr­
podobească viaţa, să redea lo r de frum os şi care, în pofi­ tribuţia' tot mâl activă a arfei cu fiecare an, cu fiecare lună, gim colaborarea cu toate tăriJe
frum useţile naturii, m arile da vîrstei Înaintate, au ră­ plastice la formarea om ului cu fiecare zi ce trece, ţara lum ii, indiferent de orînduirea O ' harta este întotdeauna un României cupnnzînd, noua împăr­
momente şi fig u ri ale trecutu­ mas in artă mereu ti­ nou al societăţii socialiste. noastră devine tot mai bogată. lor socială. In întreaga sa ac­ prilej de meditaţie, fie fi numai ţi re administrativ-teritorială). asupra acelor diviziuni teritotia-
lui, realităţile societăţii noas­ neri, sim t şi * trăiesc cu (Aplauze). România socialistă este tot tivita te internaţională ţara prin aceea că dă închipuirii noas­ Ziarul de ieri ne-a infăţifat le mai mici, pe care le circum­
tre de astăzi. (Aplauze fu rtu ­ mare intensitate clocotul vie­ A spira ţiile spre perfecţiona­ mai puternică şi mai în flo ri­ noastră promovează cu ferm i­ tre putinţa de a . cuprinde un propunerile Comisiei judeţene de scrie între hotare cu generoase
noase). ţii noi a patriei noastre so­ re, spre desăvîrşire sînt pro­ toare. (Aplauze îndelungate). tate şi consecvenţă p rincipiile spaţiu ortcit de întins }i de n-l partid fi de stat cu privire la de­ disponibilităţi,
P artidul nostru. întregul cialiste. (Aplauze puternice). p rii întregii noastre societăţi. independenţei şi suveranităţii popula cu imagini viitoare, în- limitarea municipiilor, orafelor fi Sin tem a fad ar în faţa unei
popor acordă o înaltă preţuire A lă tu ri de ei s-au ridicai Congresul al IX -lea al p a rti­ Superioritatea o rin d u irii so­ naţionale, egalităţii în drepturi nohitîndu-l. O hartă poate fi comunelor din judeţul Hunedoa­ harţi care se propune a fi harta
a rtiştilo r plastici — detaşa­ generaţii noi ce-şi vădesc dului. după cum ştiţi, a cialiste constă în aceea că, şi neamestecului în treburile prilej de conflict (mai toate răz­ ra. Harta judeţului ni <e infăţi- viitoare a judeţului Hunedoara,
ment im portant al intelectua­ din plin talentul şi fo r­ deschis perspective largi în desfiinţind exploatarea omu­ interne — prin cip ii profund boaiele omenirii n-au urmărit alt­ fează astfel in forma care ar ur­ cu aria de ftravilatie a munici­
lită ţii României socialiste — ţa creatoare, dovedindu-se în toate domeniile vie ţii so­ lui de către om, asigură egali­ echitabile, a căror respectare ceva decît sa modifice ori să păs­ ma sa definitiveze în detalii ceea piilor, cu profilul demografic. e-
m uncii şi creaţiei lo r închina­ stare să preia şi să ducă mai ciale, iar recenta Conferinţă tatea în fapt a tuturor mem­ a devenit una din problemele treze neschimbate datele unei ce s-a hoiarît în urmă cu eîtva eonomic, social fi cultural al ora­
te progresului spiritual a( departe ştafeta luminoasă a Naţională a dezvoltat .şi con­ b rilo r societăţii, posibilitatea de bază ale contem poraneităţii, ‘ hărţi), poate fi prilej de reverie. timp ca principii directoare pen­ şelor, cu perimetrul larg al co­
naţiunii noastre socialiste. (A­ m a rilor tra d iţii ale c u ltu rii cretizat în mod creator direc­ m anifestării plenare a energi­ una din condiţiile principale | (mari călătorii imaginare se des- tru îmbunătăţirea împărţirii ad­ munelor, in interiorul cărora se
plauze). româneşti, să păstreze şi să tivele Congresului. In prezent, ei şi talentului fiecărei perso­ ale m enţinerii păcii în lume I întrevede perspectiva urbanizării
sporească prestigiul înaltei partidul nostru conduce o n a lită ţi în viaţa socială, spre chid urmărind liniile colorate ale ministrative. vieţii sociale a localităţilor ru­
C onferinţa dumneavoastră a vastă activitate de adaptare a binele patriei. O atenţie ne­ Politica noastră externă cores­ | hărţilor) sau poate fi prilej de Acţiunea delimitării judicioase rale.
dezbătut pc larg, tim p de cî- şcoli de artă plastică form ată întregii organizări economice, slăbită acordăm dezvoltării şi punde intereselor naţionale a hărţii administrative a Româ­
leva zile. activitatea desfăşu­ de-a lungul tim p u lu i pe me­ adm inistrative, a form elor şi perfecţionării continue a de­ ale României şi, in acelaşi tonice reflecţii cu privire la evo­ niei. potrivit necesităţilor creării In faţa acestei hărţi ghid urile
rată de Uniunea A rtiş tilo r leagurile ţă rii noastre. Tezau­ metodelor de muncă la cerin­ mocraţiei socialiste. Tot ceea timp. cauzei generale a socia­ luţia politică. socială }i econo­ unor condiţii mai hune pentru MIHAI CARANFIL
Plastici în perioada u ltim ilo r ru l spiritual al ţâ rii noastre ţele noi ale vieţii, ale practi­ ee întreprindem astăzi în ţara lism ului, intereselor m işcării mică a unei (ari... (este tocmai dezvoltarea economică, socială fi
ani, rezultatele m uncii de cre­ este opera comună a a rtiştilo r cii construcţiei sociale. Perioa­ noastră poartă girul asenti­ revoluţionare, antiim perialistc cc ne propune actuala hartă a culturală a ţării, s-a extins acum (Continuare în pag. a 3-a)
aţie în acest domeniu, proble­ rom âni, maghiari, germ ani şi da desăvîrşirii socialism ului m entului întregului popor, ex­ de pretutindeni. Există o^nni-
mele fundam entale de care de alte naţionalităţi, care au nu e num ai o perioadă de in­ prim ă interesele vitale funda­ tate indisolubilă între p o liti­
depinde Înflorirea continuă a tră it pe aceste meleaguri; el a tensă dezvoltare a fo iţe lo r dc mentale ale tuturor categorii­ ca internă şi externă a p a rti­
artei plastice româneşti» Ca­ fost creat de-a lungul tim p u ri­ producţie, ci şi de continuă lor populaţiei, reprezintă o dului şi statului ambele re-
racteristica dezbaterilor o con­ lo r şi este îm bogăţit în epoca perfecţionare a re la ţiilo r de chintesenţă a înţelepciunii şi flectînd ţelurile fundamentale La s e m ă n a tu l p o r u m b u lu i
stituie ţinuta înaltă, un pro­ socialism ului cu noi opere pă­ producţie sociale, de creare a voinţei colective a naţiunii ale patriei noastre socialiste —
fund s p irit de responsabilitate trunse de suflul înnoitor al co n d iţiilo r pentru valorifica­ noastre socialiste. (V ii şi pu­ detaşament activ al sistemului
pentru destinele c u ltu rii so­ vre m u rilo r minunate pc care rea superioară a întregului ternice aplauze). Una din socialist mondial, al luptei
cialiste a ţă rii noastre, pen­ le trăieşte poporul nostru, potenţial m aterial şi spiriţual particula rită ţile principale ale pentru proeres şi pace in lu­ Obstacole în calea vitezei de lucru
tru îndeplinirea înaltei m eniri contribuind la educarea pa­ al naţiunii noastre socialiste. democraţiei noastre socialis­ me. (V ii aplauze).
ce revine artistu lu i în societa­ triotică, la cultivarea frăţiei După cum ştiţi, partidul şi te, asupra căreia partidul Indeplinindu-si misiunea sa
tea noastră socialistă Un aport între oamenii m uncii, a in te r­ statul iau măsuri pentru îm ­ pune un accent tot mai puter­ istorică în România, partidul De cc nu se realizează nor­ renului preqătit. Cînd s-a tre­ teptare". Deşi era o zi bună de
de seamă la clarificarea proble­ naţionalism ului întregului nos­ bunătăţirea conducerii şi pla­ nic, este dezbaterea largă a nostru comunist pleacă de la ma zilnică de lucru stabilită pe cut la însămînţarea porumbu­ lucru şi unitatea avea praqătit
melor teoretice ale a rici plas­ tru popor. V ii aplauze). n ific ă rii economiei în vederea principalelor măsuri şi holă- premisa că ştiinţa şi cultura maşină la insămînţarca porum­ lui, unitatea avea preqătit Pa­ natul qermlnativ pe 75 Ia su­
tice, la analizarea stadiului in Am vizitat expoziţia retros­ dezvoltării neîntrerupte a ba­ rîri care privesc destinele ţâ­ sint părţi componente indiso­ bului ? lată întrebarea căreia tul qsrm inotiv pe mai puţin de tă din suprafaţa destinată cul­
caic sc găseşte creaţia a rtisti­ pectivă, inaugurală cu cîteva zei tehnico-m ateriale a socia­ rii, participarea intensă a ma­ lubile ale procesului de edi­ i-am căutat răspuns vi'/itînd 30 hectare, care se puteau rea­ turii porumbului, lucrarea res­
că din acest domeniu, la con­ zile înainte de deschiderea lism ului, a producţiei de bu­ selor Ia elaborarea şi înfă p tu i­ ficare socialistă şi comunistă cîteva cooperative aqricole de liza în cel mult patru zile bu­ pectivă urma să înceapă îo zi­
turarea di lecţii lor ei de dez­ conferinţei, în care se înmă­ nuri m ateriale — sfera p rin ­ rea p o liticii interne şi externe a ţârii. Răspîndirea ştiinţei producţie. ne de lucru în cîmp in coo­ ua de 13 aprilie. Că nu s-a rea­
voltare in v iilo r a adus şi dez­ nunchează elocvent rodul cipală ce determină progresul a României, la conducerea şi şi cu ltu rii în masele largi, r i­ La Orâşlioara de Jos. pre­ perativă nu se mai afla insă lizat norma stabilită pe maşină
baterea publică purtată în pe­ m uncii dumneavoastră din u l­ social, creşterea n ivelului dc rezolvarea m u ltip lelor tre­ dicarea nivelului de cunoştin­ şedinta unităţii, tovarăşa Ma- nici un alt tractor care să lu­ este lesne de înţeles dacă a­
rioada premergătoare confe­ tim ii ani. A m putut adm ira cu civilizaţie şi bunăstare al so­ buri ale statului. Această lar­ ţe generale ale întregului po­ ria Surdu şl tnqinera Lidia Ma- creze Ia preqiitirea terenului. vem în vedere că proba ma­
rinţei în coloanele presei. acest prile j lucrări de înaltă cietăţii. U nul din obiectivele gă participare la viaţa socială, por. reprezintă o premisă ho- nolcscu ne-au relatat cîteva as­ Si la C.A.P. Prîca2 s-au con­ şinilor urma să se facă abia în
Este cunoscut că în epoca măiestrie artistică, opere inspi­ Ja stabilirea soluţiilor de dez­ pecte care ar trebui să stea in statat unele neajunsuri care dim ineaţa zilei cînd trebuia
socialismului, şi cu deosebire rate din trecutul şi prezentul centrale ale partidu lu i şi gu­ voltare corespunzător condiţi­ lârîloare pentru atingerea sta­ atenţia conducerii S.M.T. Orăs- au frinat stabilirea unul ritm început semănatul.
vernului îndreptate spre acest
diu lui superior al societăţii
in u ltim ii ani. ţara noastră poporului nostru, din fru m u ­ scop, care găsesc un puternic ilo r ţâ rii noastre, intereselor noastre — comunismul, pentru tic. Astfel, în prima ri cînd s-a corespunzător de lucru încă In leqătură cu realizarea Li­
a cunoscut o puternică efer­ seţile na turii patriei, creaţii poporului român incumbă o început semănatul, ieşirea în de la începerea semănatului. nei viteze de lucru sporite la
vescenţă pe planul vieţii şi de valoare aparfinînd tuturor ecou în rîndurile oam enilor înaltă responsabilitate tuturor crearea cond iţiilo r ca oamenii cîmp s-a lăcnt destul de tîr- Astfel, o secţie a unei semă­ însăminţarea porumbului nu se
să poală face să ţîşneascâ din
creaţiei artistice. A ria — ca şi generaţiilor vae a rtişti plastici muncii, este ridicarea c a lita ti­ cetăţenilor. închinarea tuturor ce în ce mai bogat izvoarele a­ 7,iu deoarece punerea în stare nători 2.S.P.C.2. a fost scoa­ poate scăpa din atentie nici
ştiinţa şi cultura în general — din România. vă a întregii activităţi econo­ e fo rtu rilo r lor intereselor su­ de lunctionare a tractorului re­ să din funcţiune înainte de a cerinţa ca semănătorile S.PC-
aduce o contribuţie de mare Succesele în arta noastră mice. preme ale patriei, dezvoltarea vuţiei materiale şi spirituale nal ti/a t la semănat a fost ane­ ieşi în cîmp. fiind manipulată 6, echipate cu aparatură pentru
im portanţă la opera de e d ifi­ plastică au fost relevate atît ale patriei noastre. Numai pe voioasă. avînd defecţiuni la qreşit, ceea ce o necesitat un
care a noii orindw iri sociale, la în presă cit şi în dezbaterile Prin munca harnică, plină respectului civic faţă de legile baza în flo ririi neîntrerupte a sistemul de pornire. Pe lînqă timp apreciabil de aşteptare pl- ierblddare, să fie utilizate in
mod mai chibzuit, deoarece fie­
im hogăţiien vieţii spirituale a conferinţei şi ele se bucură de de abnegaţie a clasei m unci­ ţârii, faţă dc legalitatea noas­ aceasta.' o altă cauză care fri- nă s-d adus o altă secţie de la
poporului. In mersul înainte al aprecierea caldă a întregului toare, a ţărănim ii, a intelectu­ tră socialistă (Aplauze). SJvf.T. care aqreqot este destinat să
patriei noastre pe calea pro­ popor. O s e rie . de delegaţi a lită ţii, a tuturor cetăţenilor, Cunoaşteţi, rlc asemenea, că (Continuare in pag. a 3-a) nează folosirea maşinii la în- Nici situaţia întîlnită la deservească mai multe unităţi
gresului şi civilizaţiei. care au luat cuvîntul în treaqa capacitate este lipsa le- C A P . Câstău nu este de na­ cooperatiste.
conferinţă, c it şi c ritic ii şi ar­ Inlăturînd obstacolele de fe­
Dacă no referim numai la tură să dovedească că maşinile lul c îlo r amintite, semănatul
genurile de artă pe care le tiş tii care s-au pronunţat în se folosesc cu randament ma­ porumbului se va nule* realiza
practicaţi dumneavoastră este cadrul discuţiilor desfăşurate După ce ne-a făcut destule
în prealabil in coloanele pre­ porlâm (ştiţi unde şi din xim. Cele două semănători într-o perioadă scurtă de tim p
de ajuns să am intim numărul şicane, trim iţîndu-ne la gar­ partea cui), să fie răsplătite 2.S.P.C.2., în ziua de 17 apri­ şi Ta un nivel calitativ supe­
sporii de expoziţii de pictură, sei, au evidenţiat pe bună derobă ba după pulovere, ba pe teren Şi la Brad. unde lie a.c.. stăteau încă în „aş­ rior.
sculptură. eraTică. artă deco­ dreptate şi unele neajunsuri în după umbrele, ba ne-a făcut „A u ru l" intîlneşle pe „Da­
rativă. dc grup şi personale, activitatea a rtiş tilo r plastici, să ne gîndim chiar la pal­ cia" Orâştîe, şi la Petroşani
.deschise în Capitală şi în au făcut critici la adresa unor toane şi galoşi (unele repre­
principalele centre culturale lucrări neizbutite, a unor ten­ zentante ale sexului frumos în întilnirea studenţilor cu
Parîngul Lonea, şi ia Ghe-
ale ţării, lucrările de artă mo­ dinţe de îndepărtare de reali­ s-au grăbit să încalţe cizme­ lar. Aşteptăm acelaşi lucru DE LA UNIVERSITATEA SERALA
numentală care au împodobit tate. de golire a artei de con­ le la modă), se pare că ne
La sfîrşît sâ nu spunem ca
o serie de construcţii noi r i­ ţinut, de mesaj soeial-uman cam încheiem socotelile cu... facem prezentările, să vă Dum inică vâ cheamă Iar după „El fug itivo " că „Am DE MARXISM-LENINISM DEVA
capriciile lui aprilie. A dat spunem că puteţi pleca de stadioanele (iar muncă de văzut-o şi pe asta", ci sâ a­
azi — cu fam ilia bineînţe­
lăm urire cu nevestei?). Bă­
vem ce discuta seara
cu
Dejun oferit de C.C. al P.C.R. frunza, au venit berzele, iar les — cu carne de nvel pe ieţii de la Jiul vor sa arate „m icrobiştii". Că acasă... Ce Programul zilei de luni, 22 aprilie 1968
fluturaşii zboară plnâ- seara
lirziu . Nu facem nici o alu­ care s-o frineţj Ia proţap, cu acasă ce pot Sperăm şi noi păcat că nu este şi dum ini­ SECŢIA ECONOMIE — unii II şi I I I — predare —
ceapă verde, hrean şi... de
intr-uu joc frumos, cu go­
şi Consiliul de Miniştri zie. nici poezie nu intenţio­ restul vă în g rijiţi, ştim noi. lu ri cit se poale de multe că „El fug itivo " sau un „Sfîn- orele 17, in sala C onsiliului popular al m u n icip iu lu i Deva;
SECŢIA FILO ZO FIE - anii II şi I I I — predare — orele
asta
năm, dar prim ăvara
parcă te scoate pur şi sim­ Vâ priveşte, faceţi ce do­ (nu depinde de noi). După tul" la televizor care sâ în­ 17. in sala U niunii judeţene a cooperativelor do consum ;
ceapă la ora 14 şi să se ter­
Comitetul Central fii Partidu­ de Stat. a toastat pentru pro­ plu de guler din casă : „Ce riţi la munte, ilar la ora 21 Constanţa şi PReşti. (rezul­ mine... Dar veţi vedea miine SECŢIA ISTORIE — anul I — seminar — orele 18, in să­
lui Comunist Roman si Consi­ gresul material si spiritual a) aştepţi in v ita ţii ? Am venit şi 15 minute fix renunţaţi tatul nu spune întotdeauna cind ar trebui să se termine lile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; SECŢIA CON­
liul de M iniştri au oterit un poporului român, pentru dez­ Ieşi afară în stradă, in poie­ la tot (şi la toate). înarma- totul), vrem sâ-i aplaudăm un asemenea... film . Ş tiţi şi STRUCŢIE DE P AR TID — anul I — predare — orele 17,
dejun. în sala de marmură a voltarea creaţiei plastice, a tu­ niţă, la iarbă verde, la pă­ ţi-vâ cu răbdare (aţi avut-o şi noi pe băieţii lui Coidttnv pentru ce. De dumneavoas­ in sala Cabinetului judeţean de partid.
Casei Sein teii cu prilejul Con­ turor artelor si literaturii, pen­ dure. urcă pe cetate (pentru atîta tim p) şi aşteptaţi- La La Lu-pe-ni se anunţă fie tră depind circumstanţele a­
ferinţei ne tară a Uniunii A r­ tru creşterea prestigiului cul­ unii im perativul e tardiv), ora 21 şi 15 minute fix sâ pe acum un joc bun M i­ tenuante. In ceea ce ne p ri­ Programul zilei de marţi, 23 aprilie 1968
fiţi în faţa televizoarelor. „El
tiştilor Plastici. turii naţionale. mergi pe stadion ! Nu vezi fugitivo" ni se arată pentru nerul „trage" în u ltim ul veşte. noi nu ne asumăm
Au luat narte tovarăşii In timpul deiunului, au mai că-i frumos, cer senin, soa­ tim p, iar Victoria Câlan e nici o răspundere Aici aşa SECŢIA ECONOMIE — anu! I — seminar — orele 18,
ultim a oară (dacă cei ce ~e
Nicolae Ceauşescu. Glieornlie rostit toasturi preşedintele de re ?". strică mereu plăcerile lăsîo- pe locul 4. Dar ce contea/.î merge : fiecare pe cont pro­ in sălile „Şcolii generale „D r. Petru Groza* ; SECŢIA F I­
Apostol, Emil Podnaras. Chivu onoare al Uniunii A rtiştilor Aşa stind lucrurile, mal du-ne pe întuneric nu vor locul in clasament? Balonul priu. La înapoiere, cei c~ a- LOZO FIE — anul 1 — predare — orele 17, in sala U niunii
Stoica. Paul Niculescu-Mizil. Plastici, acad Ion Jalea, si e nevoie oare să facem in­ e rotund şi in 90 de minute v-eţi autoturisme, puteţi opri judeţene a cooperativelor dc consum ; SECŢIA ISTORIE
Leonle Răutu. Dumitru Pona. preşedintele Uniunii, Brăduţ vitaţie pentru cabanele ..Că­ încerca, curii va. sâ ni-1 sca­ se pot întîm pla m ulte (S-a (pentru pasagerii dv.) la — anul II — predare — orele 17, în sala C onsiliului sin­
membri ai guvernului, repre­ Covaliu. pentru partid si con­ prioara*'. Gura ZIatei. Gura pe pe „C iung" luindu-ne cu­ mai în tîm p la t „Eleelropuie- „Z im b ru l", la „U lpia Tra>a- dical judeţean ; SECŢIA CONSTRUCŢIE DE P AR TID —
zentanţi ai vieţii noastre cul­ ducătorii săi pentru propăşi­ Apei. Rusu, Cîmpu lui Ncag. rentul). In orice caz,.veţi pu­ re" Craiova credeţi c-a n a \ la „Tzvor", sâ le îndul­ anul II — predare — orele 17. in sala Cabinetului jude­
turale si artistice. rea continuă a patriei noastre, unde prim ăvara e deja la ea tea spune „am văzut-o şi pe uitat ?). In orice caz vrem ciţi. situaţia. Atenţie la... ţean de partid ; SECŢIA CONSTRUCŢIE DE P AR TID —
Tovarăşul Nicolae Ceausescu. socialiste. asta I". A p o i.. linişte-n văz­ anul IH — seminar — orele 18, in sălile Şcolii generale
sectotar general al C.C. al acasă ? Mai trebuie să le duh şi pace pinâ... ca riscurile pe care le su- măsură I ,-Dr. Petru Groza**,
P.C R . preşedintele Consiliului (Aqerpres)